149 matches
-
ar fi supusă doar unui control slab, Întregul proiect ar ajunge să semene periculos de mult cu o mare - deși fragmentată - plantație de stat. Ceea ce un observator neutru ar fi putut considera drept o nouă formă de servitute, oricât de binevoitoare, era acceptat fără nici o suspiciune de către elită, deoarece politica aceasta se desfășura sub semnul „dezvoltării”. Dacă privim retrospectiv, pare incredibil că un stat a putut Începe strămutarea atâtor milioane de oameni cu atât de mult avânt, dar cu atât de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
binelui care a putut fi gândit despre noi, a interesului arătat străduințelor pornite din partea bună a țării vechi, datorită și farmecului personal, tactului, cumințeniei și activității depuse de Elena Văcărescu. Franța a devenit pentru ea o a doua patrie, primitoare, binevoitoare, dar în mijlocul Franței Elena Văcărescu a rămas româncă. TUDOR VIANU SCRIERI: Chants d’Aurore, Paris, 1886; L’Âme sereine, Paris, 1896; Lueurs et flammes, Paris, 1903; Kings and Queens I Have Known, Londra-New York, 1904; ed. (Rois et Reines que
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Carol I - care a dovedit cu prisosință că a fost animat de bune intenții față de patria sa adoptivă - să recurgă la o astfel de soluție extremă. Cert este că Încheierea tratatului cu Rusia din septembrie 1914, prin care, În schimbul neutralității binevoitoare, i se recunoștea României dreptul de a-și dobândi provinciile istorice aflate sub stăpânirea Coroanei austro-ungare, s-a făcut cu aprobarea Regelui <ref id="192">192 Vezi Gh. I. Brătianu, loc. cit., p. 97-98; I. G. Duca, Memorii, vol. I
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ce vroia să îmi vorbească. Tușesc. ― Da, da. Ce spuneam? Își ridică privirea fără tragere de inimă. Doamne, Jemima, spune el după încă o pauză. Îmi pare rău, scumpo, doar că nu-mi vine să cred că ești tu. Zâmbesc binevoitoare, de-acum obișnuită să primesc complimente de la bărbați care mă știu de ani de zile, și care înainte parcă nu m-au observat câtuși de puțin. Numai că în dimineața asta telefonul interior a sunat din nou. Încă un reporter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
participă la entuziasmul dezordinii. Politica încă nu-l interesa. Calm, modest, cumpătat - aștepta cămăruța sa din "Cetatea de Sus" ca liniștea să se pogoare la Porta Ferrea și să poată intra în Universitate. Față de Republică era pe atunci într-o "binevoitoare expectativă, scrie un biograf. Poate că lucrurile nu erau tocmai așa" Greu de crezut că un fost seminarist cum era el, atât de legat de sufletul tradițional al Portugaliei, putea privi binevoitor excesele pe care le alimenta pretutindeni instaurarea Republicii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
îl opri: Stai! Nu le arunca încă! Cercetă zarurile, sub privirea batjocoritoare a lui Vitellius. Le lăsă să cadă de mai multe ori pe masă. — Sunt măsluite. Fața opusă lui Venus e mai grea. De aceea Venus e atât de binevoitoare cu tine. — Și ce dacă? - Vitellius râgâi de câteva ori, mulțumit. Și ce dacă? — În tradiția voastră romană vă este îngăduit să jucați și să faceți pariuri doar în timpul Saturnaliilor. Iar sărbătoarea Saturnaliilor s-a terminat acum câteva zile. — Unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
diagnosticat asta ca fiind un caz de schimbare de priorități. —Suki? strigă Sir Richard din casă. Vrei să vii puțin, dragă? Este o problemă cu florile. Vrei să îți aduc ceva de băut când mă întorc, Bells? a întrebat Suki binevoitoare. —Doamne, nu, sunt bine. Mulțumesc, dragă! Dacă ești sigură de asta... —Of, nu te mai agita! zise Belinda, dar cu așa un zâmbet, încât cuvintele și-au mai pierdut din asprime. —Suki! țipă Sir Richard. Suki se întoarse și intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
O soție ar trebui să își urmeze soțul. E datoria ei să îl urmeze în toate. Era greu de întrevăzut încotro ne îndreptam acum. Conversația se ramifica în mai multe direcții deodată și instinctul începea să mă înșele. Întrebările calme, binevoitoare ale lui Minor despre Lucy păreau să trădeze o preocupare reală pentru soarta ei și, doar dacă nu era un mincinos oribil de talentat, un om care nu ezita să schilodească adevărul atunci când îi era de folos, mă găseam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de reședința lui Abu Taher. În trecut, suveranii rămâneau În interiorul fortăreței, dar, fiind din cale-afară de dărăpănată În urma luptelor recente, trebuise să se renunțe la ea. De atunci, numai garnizoana turcească Își ridica uneori acolo iurtele. Văzând starea prea puțin binevoitoare a suveranului, Omar ezitase să se ducă la palat spre a-i prezenta omagiile, dar cadiul Îl obligase s-o facă, fără Îndoială În speranța că prezența eminentului său prieten ar putea constitui o schimbare bine-venită. Pe drum, Abu Taher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se târăște asemenea unui picior rănit, trebuie bandajată, trebuie îngrijită, dar eu nu mai am putere. Mi se pare că telefonul sună o secundă, după care se oprește, probabil că a răspuns el, îi aud vocea în depărtare, surprinzător de binevoitoare, din ziua în care se îmbolnăvise, ignorase complet țârâitul telefonului, se apropie de noi, își croiește drum prin fum, se oprește lângă mine, iar eu îmi pun o mână pe umărul lui în semn de reconciliere și îl întreb cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
a bătut și m-a tras de urechi. Hai, termină că și tu le mai înflorești. Vino săți scot cerceii ca să-l dau pe cel rupt să-ți lipească toarta. Poimâine când merg la oraș îl duc eu, se arată binevoitoare Florica pentru a aplana scandalul în favoarea ei. Pe măsură ce Teofana înainta în vârstă, chiar dacă nu avea decât vreo patru, cinci anișori, simțea tot mai mult lipsa mamei. Pierduse afecțiunea de care se bucura când trăia Paulina. Florica niciodată nu-și manifestase
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
într-un miez sumbru și ploios de noapte, înarmat cu o lesă, cu o halcă de carne friptă și o cârpă îmbibată cu cloroform, din recuzita proprie, Nae trecuse capiu la acțiune. La atac! Doar că anumite persoane, nu doar binevoitoare, ci și de-a dreptul bine-intenționate (numele Bossului fiind, în șoaptă, cel mai adesea pomenit), re-echilibraseră balanța sorților, prevenindu-l într-un timp util pe stăpânul rasatului patruped, pe Patiser, despre tentativa de kidnapping cu iz canin, care tocmai i
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-și spre spate, părul negru care-i creștea ca o coroană sau ca un turban deasupra frunții. Tatăl ei o făcuse întotdeauna să se simtă ca o regină. De ce dracu se lăsase îmbrobodită de Gabriel, atât de dragă și de binevoitoare, și acceptase să fie adusă în casa asta? Pentru prima dată în viața ei, Stella se simțea într-adevăr bolnavă și istovită. Trebuia să treacă printr-o neobișnuită stare de slăbiciune, precum aceasta de acum, ca să se teamă într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în afară de faptul că, în timp ce răspundea foarte civilizat întrebărilor lui Emma, nu-și dezlipea ochii de la Hattie. Își scosese haina și vesta, dând la iveală faptul că devenise mai rotofei. Fața lui rotundă apărea calmă și satisfăcută, iar privirea îi era binevoitoare, deși extraordinar de intensă. Hattie, conștientă că e fixată, își întorsese capul. Înainte de prânz, Tom o întrebase politicos dacă nu găsește că marea e foarte rece. Iar ea îi răspunsese la fel de politicos că nu era mai rece decât marea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
frumoasă a sufletului oamenilor, în vacanța de Crăciun mia sosit vestea mutării la școala primară din comuna Filești, un fel de cartier sătesc al Galațiului. Aș fi rămas dar frecvența scăzută atârna neîndurătoare desupra mea. Așa că, la drum. Gazda, foarte binevoitoare, am plătit-o abia peste un an, când eram învățătoare titulară la Tabacu. * Fileștii, mai cunoscut drept Calica, era o așezare de oameni nevoiași. Școala avea doar două posturi, director fiind Chiosa Nicu, un om la locul lui, adică mereu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a făcut d-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la idea de-a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastre intențiuni și a încheia cu d-l Socec, iar prisosul eventual de la ediția a doua sau un acont asupra ediției a treia, vă rog să binevoiți a le trimite sub adresa mea prin mandat poștal (M. Eminescu, Botoșani
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la agenție ș-am anunțat lui Rosetti plecarea mea și, daca n-am plecat, d-ta vei crede că nu-s așa de nebun să fi stat numai de flori de cuc aici. [PERSOANĂ NEIDENTIFICATĂ] [1874] Stimatul meu domn, În urma binevoitoarei d[-voastre] [PERSOANĂ NEIDENTIFICATĂ] [Berlin, 1872-1874] D[omnule] V. Încredințat cumcă ieșirea d-voastră din ședința constituantă a tinerilor români din Berlin a fost cauzată printr-o neânțelegere reciprocă, între mine, oare mă-ntîmplasem să prezidez acea ședință, și-ntre d-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lui, "domnul", cu toate că era mai mare decât el cu doi ani. Numai că această deferență, în loc să-mi impună, m-a determinat să-l privesc aproape ca pe un străin, când ne făcea cinstea, vara, să treacă pe la noi. Răceala lui binevoitoare stârnea în mine reflexe retractile, cu atât mai mult cu cât o trata și pe mama la fel și nu eram în măsură să-i apreciez ascensiunea socială. Intelectualii se bucurau, în acea vreme, în Lisa, de o mare prețuire
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de interes pentru lumea din afară? —Mark? Afganistan? —E un tânăr remarcabil de ager. Propoziția, cu insistența ei concisă, o acuza pe Karin. Mi-aș fi dorit să-l fi întâlnit... înainte. Barbara răspunse cu obișnuita ei înclinare a capului, binevoitoare și rezervată în același timp. —De ce zici asta? —Mark era o adevărată figură. Putea fi incredibil de sensibil. A avut și momentele lui de nebunie - mai mult ca să se răzbune pe tatăl și pe mama noastră. Și s-a înhăitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care le aduna de pe jos și le arunca În grămada de sfărîmături. Mai tîrziu, am avut impresia că aceste obiecte jalnice și neînsuflețite au ajuns să-mi redea, cu un patos fără egal, toată povestea vieții acestui om, căldura lui binevoitoare, prietenia lui zîmbitoare - căci Îl văzusem de multe ori - și strădania lui măruntă și vrednică de milă de a-și duce existența mizeră, Însă plină de speranță, cum putea mai bine, sub un cer străin, În inima unui oraș imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ani. Gosseyn spuse: - Ce se întâmplă când sunt puși în prezența unui detector de minciuni? Uriașul se întunecă. - Bun, zise. Hai. Cum se face? Gosseyn se aștepta la scepticism, în afară de Crang, toți erau talamici. Chiar și Patricia Hardie, cât de binevoitoare a fost față de Venus, nu avea cultură non-A. Astfel de personalități puteau avea idei contradictorii și să discute chiar și această contradicție fără să fie în nici un fel influențați de realitate. Esențialul era că aruncase sămânța. Îl văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Bătrînul domn Churchill!. Ea se roși și zîmbi. — Joey cel rău care ne trădează secretele, zise doamna Laidlaw. — îmi pare rău că te-am făcut să aștepți, Duncan. — Și eu am întîrziat, spuse Thaw. — Duceți-vă odată, zise doamna Laidlaw binevoitoare. Rămase în ușă urmărindu-i cum merg pe alee. Thaw se simțea ca un copil care se duce la școală împreună cu sora lui. Pe trotuar, Marjory ezită și-s spuse cu nervozitate: — Duncan... sper că n-o să te superi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aidoma se aflau patru bătrîni venerabili în togi, ținînd în mîini pergamente și bastoane cu o formă ciudată. Ambele grupuri priveau în sus, în mijlocul domului, unde un bărbat masiv era așezat pe un tron. Fața lui, cu trăsături puternice, părea binevoitoare, dar ceva din felul în care se uita printre gene sugera că este ori miop, ori surd. Pictorul încercase să abată atenția privitorului, dîndu-i niște instrumente impresionante. în poală avea un glob, iar pe genunchi o sabie. într-o mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ani. Gosseyn spuse: - Ce se întâmplă când sunt puși în prezența unui detector de minciuni? Uriașul se întunecă. - Bun, zise. Hai. Cum se face? Gosseyn se aștepta la scepticism, în afară de Crang, toți erau talamici. Chiar și Patricia Hardie, cât de binevoitoare a fost față de Venus, nu avea cultură non-A. Astfel de personalități puteau avea idei contradictorii și să discute chiar și această contradicție fără să fie în nici un fel influențați de realitate. Esențialul era că aruncase sămânța. Îl văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mi-au zis iritați, închizîndu-mi gura și trimițîndu-mă într-o cămăruță cu pereții goi, cu fereastra zăbrelită și cu două paturi. În cel de lângă fereastră stătea lungit un bărbat în vârstă, care după ce mi-a aruncat o privire nu prea binevoitoare, fiindcă ar fi preferat să rămână singur, s-a întors cu spatele, să doarmă. Noaptea am plâns. Nu credeam în povestea cu scrisorile, eram convins că lunganul scornise totul ca să râdă de mine, să mă jignească, dar în mod curios
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]