1,685 matches
-
pasul pe loc? După opinia mea, fatalmente parțială, consecințele în planul limbii poetice românești, ca și în acela al imaginației plastice autohtone, au fost importante, incontestabile și nu neapărat negative. Urmele lor ar putea fi descoperite, prin grația unui interpret binevoitor, chiar în poezia optzecista. Nu sînt singurele obiecții pe care le-aș putea aduce tezei lui Mircea Cărtărescu. Cele mai multe vizează în continuare tratamentul general sau punctual rezervat modernismului. Cum poti afirmă, de pildă, la sfîrșitul secolului al XX-lea, după
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
fapt sfîrșitul perioadei de vacanță, adică de absență a sa din cîmpul istoriei, al realității) se declanșează un lanț de reacții: cele din planul epic, simple episoade materiale (arestarea tatălui pentru a-l împiedica să vorbească cu fiul, bruscarea vecinilor binevoitori, urmărirea insolenta a agenților ș.a.) au menirea de a-l împiedica să ajungă în planul memoriei interioare, adică al unei așa-zise revelații, un revelator fotografic mai degrabă pe care se reconstituie, cu mare efort și cu concursul unui mare
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
potrivit dinspre centru dreapta sau dinspre centru stînga, așa cum sînt ele percepute la noi. Asta în ciuda faptului că s-a străduit să dizloce din USD partidul de tip breloc al dlui Cunescu. Profesînd social-democrația, Alianța a avut, în permanență, o binevoitoare deschidere și către centru dreapta, evitînd cu îndemînare eventuale reproșuri doctrinare, grație acestei atitudini de tip nici, nici. Ce vrea de fapt partidul dlui Meleșcanu? În primul rînd să aibă siguranță intrării în Parlament după viitoarele alegeri. Or, pentru asta
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
micile evenimente private, prepararea dulceții sau "sfârșitul tragic al unei maturi în mijlocul flacărilor". Să-și fi simțit de pe atunci Alecsandri viitoarea încremenire în ipostaza de poet al neamului, al cărui nume va fi atașat pe parcursul secolului trecut, nu fără concursul binevoitor al posesorului, la orice eveniment sau manifestare a specificului național? Deocamdată pare să contrarieze această emblemă și toate poncifurile didactice rezistente și astăzi, cei doi puțind fi surprinși "alergând în jurul mobilelor, ca niște copii de școală". Pe masura ce intimitatea se concretizează
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
portretul într-o reclamă la un volum de versuri: "Cu sprîncenele încondeiate, cu un zîmbet factice și cu mărgele la gît, asigurăm pe Tanti Miki că era mai bine ca figura d-sale să fi crescut din pura noastră imaginațiune binevoitoare." Același lucru îl pot spune cititorii revistei "Playboy" despre sărmana slujitoare a Thaliei, care își expune dezinvolt imperfecțiunile anatomice, dar nu renunță nici o clipă la prețiosul ei colier de mărgele. Revista publică două articole denunțînd pericolul drogurilor, altul - despre sectele
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
Mircea Mihăieș De când mă știu, am trăit cu clișeul cumsecădeniei, cinstei și blândeții românului. Spre marele meu noroc, lumea în care am crescut chiar așa arăta: părinți protectori, bunici ce întrupau însăși bunătatea, mătușe adorabile, verișori plini de farmec, vecini binevoitori, colegi săritori, prieteni devotați. Nu era o lume idilică, o lume lipsită de conflicte. însă, ca prin miracol, toate se rezolvau prin întâlnirea dintre adversari, prin conversația potolită și prin dialogul deschis. Ulterior, am descoperit și latura mai puțin plăcută
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
atâtea aspecte care amintesc de Italia, fapt pentru care era și supranumit "Florența germană", pentru viața universitară în care domnea un fin spirit de colegialitate, pentru seninătatea clasică a împrejurimilor sale, pentru castelele istorice, în fine pentru locuitorii săi îndatoritori, binevoitori, familiari, veseli, bonomi. Să precizam că toate aceste considerații sunt facute pe baza celor observate de autorul lor în Hermania antebelica, Germania lui Goethe și a lui Beethoven, nu aceea a militarismului prusac. Evident, autorul face însemnări și despre alte
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte un portret binevoitor, prin ochii tînărului Dumitru Micu de atunci. De exemplu: "La începutul deceniului al șaselea, Sorin Toma trona asupra întregii prese că un semizeu. În 1957, puterea sa era în descreștere, dar a ședea lîngă el, aplecați amîndoi asupra unui text
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
programul economic al P.N.T., inclusiv cel pentru consolidarea economică a țărănimii. În acest fel "țara a rămas cu o economie încă subdezvoltata și o țarănime iritata". E bine surprinsă personalitatea regelui Carol al II-lea. "Gheorghe Tătărescu era un executor binevoitor al dorințelor lui Carol. Clica regelui, condusă de Ernest Urdăreanu și Magda Lupescu, era desigur mult mai influență decît orice ministru al statului. Carol mulțumea dreptei cînd avantajă interesele sale politice și persecuta aripa stînga în același spirit." Așa-numitul
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
cartea amicului nostru (...) Te vei convinge, poate, ca cele afirmate despre lucrarea lui Călinescu nu șunt o simplă proiecție a umoarei mele dificile, pornite spre negație, si ca fondul serios merită cel putin o judecată dreapta, daca nu o privire binevoitoare". Din acest punct Vianu ia an discuție două aspecte: relația de elucidat ăntre hegelianism și Eminescu și, doi, interpretarea "Luceafărului". Paralelă, cu citarea paragrafelor din studiul vianesc "Influența lui Hegel an cultura română", din 1933 și ămprumuturile efectuate de Călinescu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
bunăvoință) a persoanei altuia ". Sensurile sînt motivate de o origine destul de transparență (elemente latine, con "cu" și descendere "a coborî"), în franceză definiția fiind clar centrată pe componentă lor negativă, de politețe ofensatoare (în Petit Robert, 1991, condescendance e "superioritate binevoitoare amestecata cu dispreț", iar un context tipic pentru condescendant e "un surîs ironic și condescendent" a trad. n.). Ideea de asumare voluntară a unui comportament amabil față de un inferior e puternică și în engleză, în familia lexicala a verbului condescend
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
formă, viața omului neaparținînd decît lui Dumnezeu. Pedeapsă cu moartea este, ca și orice altă ucidere, o ofensă adusă lui Dumnezeu, o ocara împotriva Providenței divine"15) (sublinierea îmi aparține)... Și tot așa, din citat în citat, adeseori pe sărite, binevoitorul cititor se lămurește în cele din urmă și asupra celorlalte idei creștine ale lui Dostoievski: binele, iubirea, pedeapsa, iertarea, libertatea ș.a.m.d. Înainte de a încheia, nemairevenind asupra gravelor carențe lingvistice, ar mai fi de observat un lucru. Deși vastă
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
acest subiect și ne simțim ca la o ședință de partid pe vremea lui Ceaușescu. Comuniști, spălați de apele tranziției, aleșii noștrii s-au angajat într-o discuție cu iz amical despre cine a fost mai tare înainte de 90. Acuzații binevoitoare și pline de înțelegere curgeau dintr-o parte în alta iar faptul că Regele ar trebui sau nu să vină la prezidiu era așa un mic pretext, importante erau realizările fiecăruia și gradul din PCR. În final pare că a
Băsescu, ocnaşul de la Roşia Montana () [Corola-journal/Journalistic/25151_a_26476]
-
urmat expunerea mea, vizibil emoționat la început, apoi căpătând oarecare siguranță și un ton convingător, după un plan de expunere. La sfârșitul prelegerii s-a ridicat un domn distins, cu părul alb, ușor ondulat în dreapta, care a făcut câteva aprecieri binevoitoare asupra ei și apoi a continuat: „Dar domnul profesor, cu toate că ne-a ținut o expunere informată și cu lucruri esențiale despre istoria și cultura Blajului, n-a spus totuși un lucru esențial: Blajul ca oraș e o consecință directă a
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
s-a remarcat ca un avocat al „ameliorării morale”. Reproducem aici câteva dintre afirmațiile sale făcute în interviul din Dilema veche: „Avem predispoziții puternice către violență, rasism, egoism, excluderea altor grupuri și obținerea de foloase fără efort. Suntem virtuoși - generoși, binevoitori, onești, curajoși -, dar și plini de vicii. Aceste limitări, sau trăsături vicioase, au condus la genocid, Holocaust și războaie mondiale.”(...) „Peste vreo zece ani, sute de mii de oameni vor putea să- și construiască arme biologice la scară mică, în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
Molière la 5 metri sub pământ ca să evite refuzul bisericii de a-l înmormânta în pământul sfințit la doar 4 metri adâncime, tot așa oricine poate asuma legea interpretând-o, adică înțelegândo prin spontaneitatea și dispoziția sa inteligentă, morală și binevoitoare. Pare soluția cărții: recunosc în ea, însă, corespondentul simetric al „opțiunii secunde“ din Turnirul khazar. Acolo, acel concept gândea relativismul. Aici, el soluționează diversitatea (care salvează liber binele) în fața legii. De pe poziția acestui concept, merită acum gândit totul: și lumea
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
pe un poet de la 1880 care scrie despre „strugurii voioși”, având în vedere că el are nevoie de o rimă pentru insolita noapte a „ochilor frumoși”. Când vine vorba de critici, motorul se ambalează. Capitolul despre Gherea, excelent: crud și binevoitor. Vlahuță dă o foarte bună definiție a poeziei ca să spună cum nu trebuie să fie poezia: Tu ia doar la crestarea silabelor aminte, Să nu prea bată ‘n struna știutelor cuvinte, - Ci ‘n răsuciri de fraze, cu vorbe de la tine
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
Petru Maior, n-au mers atât de departe. Ideea nu de la ei provine, ci de la tracologii de dată mai nouă, unii din SUA, organizatori de congrese în patria mumă, pentru care protocronismul reprezintă laptele mamei. Dan Perjovschi dixit În locul notei binevoitoare publicate în această pagină despre dosarul Dilemei vechi referitor la Cultură din urmă cu puțin timp, în care exista un articol scandalos al unei doamne despre „industria creativă”, era bine să fi avut ideea lui Dan Perjovschi din 22, același
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
mult ce vă sunt dator, fără să-i poată corespunde proporțional niciodată nici devotamentul, nici recunoștința. V-aș face rugămintea ca la întoarcerea mea acasă să mă primiți un sfert de oră pentru obținerea, pe care o sper, a unei binevoitoare soluții a cîtorva dificultăți personale minore." " Dificultatea personală" era - aflăm din următoarele misive, trimise după întoarcerea acasă - numirea ginerelui său în postul de lector la Clinica II Chirurgicală de la Spitalul de Urgență. Arghezi se știa ferm în grațiile lui Dej
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
de la Spitalul de Urgență. Arghezi se știa ferm în grațiile lui Dej, din moment ce putea să formuleze și pretenții: "v-aș ruga să dați dispoziții ca răspunsul să mi se dea mie de-a dreptul, întrucît anume indiscreții interesate și puțin binevoitoare din umbră elementelor de valoare ar putea să dăuneze evoluției normale chiar și ale hotărîrilor categorice". Scrisoarea poartă adnotarea "se păstrează la cabinet pentru rezolvare". * Din aceeași categorie dezgustătoare de lingușeli interesate face parte și felicitarea cu dar pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
află și el în vizorul stăpânilor fabricii, instituția ctitorită de Măgureanu refuză cu obstinație să admită evidența. Nu vom ști niciodată dacă S.R.I.-ul l-a avertizat și pe Virgil Săhleanu despre ceea ce se punea la cale. Poate că "voci binevoitoare" au făcut-o. Sau poate n-au făcut-o. A sosit, totuși, momentul ca ilustrele capete din fruntea instituției să lase figurile de primadone jignite și să spună răspicat din ce motive au decis să intercepteze convorbirile conducerii Tepro. Nu
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
provocată în țară de legionari". Antonescu o știa prea bine, fiind depășit de situație, exponenții S.S. în București sprijinindu-i pe legionari pe față, ațîțîndu-i. Știindu-se de inimiciția dintre cei doi parteneri la guvernare, Mihalache propune o atitudine mai binevoitoare față de Antonescu care voiește să scape țara de legionari. Maniu nu e de acord, motivînd că generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu citește Biroului
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
eliberarea acestor energii prin chiar ceea ce le-a reprimat. În al doilea rând, autocontrolul (secund) care apare firesc, într-o economie strict individuală și predominant interioară, este un unicat care exclude posibilitatea standardizării lui pragmatice, fie ea și sub forma binevoitor mobilizatoare a domnului Miller, căci acest gen de efort ne conduce negreșit în punctul de la care am plecat - la depersonalizare. Chestiunea nu e nouă. A fost de pildă semnalată la culturaliștii americani, în binecunsocuta dispută dintre Marcuse și Fromm. Cumva
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
remarcabil) și criticul (debonar) Victor Felea are, cu toate acestea, un loc bine marcat în istoria literaturii române contemporane, figurînd în căsuța mendeleeviană a revistei Steaua. Explicația imaginii sale tot mai estompate o putem găsi nu doar în comentariile exclusiv binevoitoare (deși nu adulatoare) pe care le-a emis, "șterse" prin marea lor luminozitate, ci și în personajul pe care l-a construit, discret pînă la abulie, totalmente dezarmat, am putea zice oblomovian. Un personaj opus emulilor săi steliști, în primul
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
țineau, multe din ferestre nu mai aveau geamuri și era evident că nimeni nu mai locuise acolo de ani buni. Dar eu fusesem acolo ieri?! Am împins poarta cu forță și am intrat în curte unde o bătrână mă întreba binevoitoare pe cine caut. La explicațiile mele îmi răspunse că familia căutată nu mai locuiește acolo de câțiva ani, domnul profesor Tudor murind bolnav de plămâni, iar doamna a plecat de mult în provincie și nu mai știe nimic despre ea
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]