121 matches
-
context, al dispariției viitoare a acestui minim, am putea include, cât se poate de bine, oxidarea continuă a mediului pe care o observăm astăzi. Ca o concluzie, am putea considera aceste trei mari oscilații drept o armonică superioară a oscilațiilor biocenotice locale amintite mai Înainte, armonică caracteristică unei biocenoze planetare, adică biosferei. Și dacă mai aruncăm o privire peste evoluția concentrației oxigenului, vedem că dinamica lui medie e exponențială, adică crește Într’un ritm din ce În ce mai mare. Pentru că nu putem accepta o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrofe, s’ar Întâmpla același lucru, adică dispariția viului, Însă prin epuizarea hranei, adică a biomasei, a oxigenului, dar și prin excesul de bioxid de carbon. Conform sensului evoluției care cerea, În condițiile schimbărilor survenite În mediu, perfecționarea acestor relații biocenotice, stabilite destul de devreme (după părerea mea, cel mai târziu odată cu fotosinteza, adică cel mai târziu acum două miliarde de ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lichenii constituie modelul cel mai simplu al unei biocenoze, am pregătit de fapt terenul pentru o altă discuție, aceea de astăzi, privind reacția biocenozei la poluarea chimică. Aceasta, pentru că, deși deosebit de rezistenți În mediul lor natural, ca rezultat al relațiilor biocenotice stabilite În Însăși corpul lor, lichenii sunt paradoxal de sensibili În atmosfera poluată a orașelor și zonelor industriale, În special la bioxidul de sulf. Voi Încerca să anticipez teme viitoare, pentru a folosi acum doar concluziile acestora. Anume, puține sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
autotrofe și vreo 1,2 milioane de specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică dintre ele: un heterotrof și un autotrof ce locuiesc Împreună un biotop. Un model convenabil pentru discuție este, din acest punct de vedere, un lichen. Dar, vom renunța la el, alegând acum un altul numai și numai pentru a mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asociații În frunze. Însă, asociatul bacteriei, adică planta, constituie În același timp și biotopul, adică mediul. Pentru un heterotrof ca bacteria, mediul trebuie să fie reducător, iar planta poate asigura aceste condiții doar la nivelul rădăcinii, de asemenea heterotrofă. Caracterul biocenotic al relației plantă- bacterie fixatoare de azot Îi conferă o mare productivitate. Anume, În lipsa bacteriei, planta produce de multe ori doar un sfert și chiar mai puțin din semințe și acelea cu un conținut proteic scăzut. Dar asocierea conferă și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu se poate adapta, În felul unei biocenoze obișnuite prin schimbări calitative, la schimbarea condițiilor de mediu. Ca urmare, o degradare a mediului, chiar și o Încercare insuficient studiată de a corecta o degradare anterioară, poate duce la dereglarea relațiilor biocenotice la nivelul acestei simbioze. Stressați fiind, cei doi protagoniști vor acționa pe cont propriu, În afara relației, căutând supraviețuirea individuală. Referindu-mă, Într’un capitol anterior, la lichenii puși În situația de a reacționa la poluare, am discutat atât deplasarea mediului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biosferei. Totodată, coordonatorul și beneficiarul acestei activități, omul, orice-ar face, nu poate părăsi locul lui din cerc, măcar pentru că se hrănește cu substanțe naturale (plante, animale) și este la rândul lui urmat de descompunători ca orice organism din cercul biocenotic. De fapt, prin tehnologie, omul tinde a porni un nou cerc, derivat din primul. Punctul de start al acestui al doilea cerc Îl constituie deșeurile tehnologice. Dar asta, numai În cadrul unei tehnologii exclusiv biologice. Mai explicit, acel segment al cercului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
De fapt, prin tehnologie, omul tinde a porni un nou cerc, derivat din primul. Punctul de start al acestui al doilea cerc Îl constituie deșeurile tehnologice. Dar asta, numai În cadrul unei tehnologii exclusiv biologice. Mai explicit, acel segment al cercului biocenotic pe care biotehnologia Îl folosește, adică cultivarea conștientă a unei specii oarecare, devine bara orizontală a literei T cu care am asemănat tehnologia. Bara verticală este constituită În acest caz dintr’un șir de procese de epurare biologică a deșeurilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specii oarecare, devine bara orizontală a literei T cu care am asemănat tehnologia. Bara verticală este constituită În acest caz dintr’un șir de procese de epurare biologică a deșeurilor, astfel Încât capătul lui să se poată cupla undeva pe cercul biocenotic, deci să constituie hrană pentru careva. Asta, pentru că resursele ce intră Într’o biotehnologie sunt neapărat preluate din același cerc biocenotic. Va trebui găsită Însă sursa de energie, compatibilă biologic, care să miște acest al doilea cerc. De ce avem nevoie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un șir de procese de epurare biologică a deșeurilor, astfel Încât capătul lui să se poată cupla undeva pe cercul biocenotic, deci să constituie hrană pentru careva. Asta, pentru că resursele ce intră Într’o biotehnologie sunt neapărat preluate din același cerc biocenotic. Va trebui găsită Însă sursa de energie, compatibilă biologic, care să miște acest al doilea cerc. De ce avem nevoie de al doilea cerc? Pentru că la nivelul actual al dezvoltării sale, omul nu poate fi satisfăcut, nici măcar ca subzistență, de ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie, compatibilă biologic, care să miște acest al doilea cerc. De ce avem nevoie de al doilea cerc? Pentru că la nivelul actual al dezvoltării sale, omul nu poate fi satisfăcut, nici măcar ca subzistență, de ceea ce poate folosi În cadrul unui cerc biocenotic pe care nu trebuie să-l afecteze. În ultimă instanță, Viața, inclusiv cea umană, Înseamnă energie. A stimula Întreaga biosferă, pentru a face suficient loc omului, Înseamnă un consum energetic mult prea mare. A Închide al doilea cerc, așa cum am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a Împăca cele două feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
informație Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a rămas ca această structură bidimensională să devină tridimensională, de astă dată prin intervenția altui produs al evoluției - omul - care, conștient sau nevoit, pentru a repara ceea ce produsul lui - tehnologia - a făcut, anume poluarea, să formeze un al doilea cerc biocenotic, derivat și În același timp suprapus peste vechiul cerc sau rețea biocenotică. Rezultatul sau câștigul evolutiv n’ar fi altceva decât mărirea stabilității și adaptabilității biosferei. Și, pentru că am considerat util a explicita aceste considerații, poate puțin ermetice, Încerc acum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prin intervenția altui produs al evoluției - omul - care, conștient sau nevoit, pentru a repara ceea ce produsul lui - tehnologia - a făcut, anume poluarea, să formeze un al doilea cerc biocenotic, derivat și În același timp suprapus peste vechiul cerc sau rețea biocenotică. Rezultatul sau câștigul evolutiv n’ar fi altceva decât mărirea stabilității și adaptabilității biosferei. Și, pentru că am considerat util a explicita aceste considerații, poate puțin ermetice, Încerc acum să analizez soarta deșeurilor gospodărești. Mass-media locală insistă asupra permanentei depășiri a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care modifică mediul lor, adică părțile abandonate ale mușchilor, În sens oxidativ, nu sunt compensate cu nimic, cum s’ar Întâmpla Într’o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respectiv devine mort... Procesul oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În mod natural, În aceeași groapă, de un al doilea proces, de reducere, efectuat de plantele din jurul gropii, ale căror rădăcini ajung În ea; e vorba deci de Închiderea unui cerc biocenotic, prin participarea segmentului autotrof, al plantelor adică. Și cu asta am spus totul: plantele reduc mediul În care trăiesc, Într’un proces care necesită energie. Ceea ce omul ar trebui să facă, dar nu o face prin tehnologiile de epurare orășenească
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-se exclusiv În organisme, chiar dacă primitive, heterotrofe. Tipul de metabolism pe care aceste heterotrofe primitive Îl promovau era fermentația, cumplit de risipitoare În ceea ce privește energia. Rezultatul a fost spectrul epuizării nutrienților din mediu. Mai mult, pentru că Încă nu exista un circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare, rezulta și se acumula un deșeu: bioxidul de carbon. Am mai spus și altă dată că epuizarea hranei a impus apariția unor organisme capabile să și-o producă, folosind energia solară, adică autotrofele. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la speciile sus-menționate. b. Complexele de parazitoizi care acționează în unele populații de afide. În cercetările efectuate am elucidat complexele pe insecte parazitoide care acționează în coloniile următoarelor specii de afide: + Au fost elucidate relațiile trofice dintre speciile acestor complexe biocenotice și au fost identificate specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; + Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; + Prezentăm pentru prima dată în știință rețele
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; + Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; + Prezentăm pentru prima dată în știință rețele trofice caracteristice acestor complexe biocenotice; + Introducem pentru prima dată în știință noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o guvernează. + Elucidăm rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. + Abordăm pentru prima dată problema controlului biologic al
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o guvernează. + Elucidăm rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. + Abordăm pentru prima dată problema controlului biologic al speciilor dăunătoare prin cercetarea întregului complex biocenotic. Nu ne putem permite să intervenim într-o biocenoză, în vederea combaterii unei insecte dăunătoare dacă nu cunoaștem structura specifică a acesteia și relațiile dintre specii, indiferent dacă folosim arma chimică sau ce biologică. + Am publicat două cărți privitoare la rolul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
reglementări speciale, cu excepția cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural. ... Articolul 4 În sensul prezenței ordonanțe de urgență, termenii de mai jos au următorul înțeles: a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinseca de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; ... b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importantă și valoare ecologică, economică, științifică
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinseca de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; ... b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importantă și valoare ecologică, economică, științifică, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa și cultural-istorica au o semnificație relevanță sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]