400 matches
-
de formarea substanțelor volatile caracteristice. Fermitatea structo-texturală se schimbă prin descompunerea protopectinei. Culoarea se modifică datorită descompunerii pigmenților porfirinici (clorofile) și sintezei celor carotenoidici, antocianici sau flavonici. Desfășurarea acestor modificări, procesele biochimice de polimerizare sau depolimerizare, de biosinteză sau de biodegradare, în complexitatea lor, se bazează pe existența, activarea sau inactivarea unui număr foarte mare de enzime de diferite tipuri. Modificările fiziologice de tipul creșterii și maturării sunt reflectate în primul rând prin variația intensității procesului de respirație. Căldura degajată în urma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deși contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice ale apariției fenomenelor de biodegradare și alterare: a) starea improprie sub raportul sănătății și capacității de păstrare a culturilor înainte de recoltare. Plantele sunt debile, infectate, datorită unor cauze diverse, ecologice sau tehnologice b) momentul recoltării, prematur sau tardiv, crește vulnerabilitatea produselor pe parcursul valorificării; c) procedeul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cât și indirect, ca vectori ai microorganismelor. Dintre dăunătorii produselor horticole din depozite se pot menționa unele specii de diptere (dăunători ai bulboaselor), acarieni (atacă bulbii și tuberculii), nematozii (usturoiul, ceapa, cartofii), limacșii și crustaceii (cartofii). Principalii factori care influențează biodegradarea și alterarea sunt: temperatura, umiditatea, lumina, reacția substratului (pH), compoziția atmosferică și rezistența naturală a produselor horticole. Temperatura de creștere, sporulare și de activitate a microorganismelor diferă în funcție de gen și specie. Unele preferă temperaturi moderate (15-200C), altele au activitate intensă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și expusă razelor solare 5-6 zile după dislocare, înainte de ambalarea în lăzi, rezistă mai bine la păstrare. Microorganismele a căror dezvoltare este favorizată de lumină, sunt dezavantajate în condițiile din celulele de depozitare. Reacția substratului este importantă în fenomenele de biodegradare. După Hulea Ana și colab., (1982), marea majoritate a ciupercilor parazite și saprofite se dezvoltă bine într-un domeniu de pH slab alcalin-acid (9-4). Bacteriile se dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fenomenele de biodegradare. După Hulea Ana și colab., (1982), marea majoritate a ciupercilor parazite și saprofite se dezvoltă bine într-un domeniu de pH slab alcalin-acid (9-4). Bacteriile se dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt în mare parte aerobe, având nevoie de oxigen în activitatea metabolică. Acumularea CO2 devine dăunătoare pentru ciuperci. Rezistența naturală sau imunitatea fructelor și legumelor la atacul microorganismelor este legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru această clasă de substanțe xenobiotice. O serie de considerente teoretice au fost extinse pentru explicarea mecanismelor mult mai complicate care stau la baza adsorbției cu adsorbenți neconvenționali, a biosorbției cu microorganisme, aceasta din urmă fiind uneori urmată și de biodegradarea coloranților. Caracterizarea sistemelor de adsorbție utilizate pentru îndepărtarea unor adsorbați se bazează pe datele de echilibru, în mod obișnuit cunoscute ca izoterme de adsorbție. Modelele frecvent întâlnite în literatură, cu doi parametri care descriu echilibrul neliniar între adsorbatul reținut pe
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
poate decurge fără formarea de produși secundari, ceea ce înseamnă că nu a fost afectată structura colorantului, implicit cromoforul colorantului nu a fost transformat pe parcursul acumulării intracelulare (Wang și al., 2008). În alte cazuri însă, se produce o degradare a colorantului. Biodegradarea este un proces dependent de energie prin care are loc scindarea unor poluanți în produși secundari sau chiar mineralizarea lor, datorită enzimelor intra sau extracelulare (Kaushik și Malik, 2009). Pentru unele microorganisme viabile acest mod de acțiune reprezintă o formă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
din volume mari de apă poluată (Safarik și al., 2002). Bioasocierea între colorant și celulele unor microganisme viabile este doar o primă etapă în procesul de depoluare. Finalitatea, în funcție de natura microorganismului, poate fi reducerea biologică a unor coloranți azo, sau biodegradarea lor, care stau la baza unor tehnologii de tratament destructiv (dos Santos și al., 2007; Kaushik și Malik, 2009; Pearce și al., 2003; Rodríguez Couto, 2009). Precizăm că în acest capitol se tratează strict biosorbția (activă sau pasivă), fără abordarea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
lor, care stau la baza unor tehnologii de tratament destructiv (dos Santos și al., 2007; Kaushik și Malik, 2009; Pearce și al., 2003; Rodríguez Couto, 2009). Precizăm că în acest capitol se tratează strict biosorbția (activă sau pasivă), fără abordarea biodegradării microbiologice a coloranților, care se bazează pe principii și mecanisme specifice. 4.2. Obținerea și modul de întrebuințare a biosorbenților microbiologici 4.2.1. Tipuri de biosorbenți microbiologici utilizați pentru reținerea coloranților În cazul biosorbției unor coloranți textili cu microorganisme
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fază finală a epurării apelor, în care sunt înglobate produse ale activității metabolice, materii prime, produși intermediari și produse finite ale activității industriale. S-a remarcat ca biosorbent eficient al coloranților, adsorbția fiind mecanismul primar, care poate conduce ulterior la biodegradare. Se utilizează frecvent în formă modificată fizic sau chimic. - Substanțe polimerice extracelulare (EPS) Anumite microorganisme, în condiții speciale de mediu și de creștere, pot produce și elibera în mediu compuși macromoleculari întâlniți în literatură sub denumirea de substanțe polimerice extracelulare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biomasei viabile impune respectarea unor anumite condiții experimentale legate de mediu, temperatură, concentrația colorantului, totuși s-a dovedit un procedeu cu aplicații în anumite cazuri, datorită îndepărtării eficiente a coloranților și fără producere de produși secundari toxici (dacă se exclude biodegradarea). Cele mai multe studii și aplicații au în vedere biosorbenții neviabili obținuți prin inactivare pe diferite căi. În acest caz, dificultățile legate de mediul de cultură și de toxicitatea la concentrații mari de colorant nu constituie impedimente în desfășurarea adsorbției coloranților. 4
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Na-CMC. Modificarea aparentă a sferelor cu fung imobilizat înainte și după adsorbție este evidentă datorită culorii lor și a decolorării simultane a soluțiilor care conțin colorant. Acest fapt demonstrează că reacția principală este adsorbția de către suport și miceliu și nu biodegradarea de către miceliu. 4.2.6.10. Entraparea sporilor de A. fumigatus în gel de alginat pentru obținerea fungului imobilizat, viabil Ca suport de imobilizare s-a utilizat alginatul de sodiu (SA) cu viscozitate 150 mPa·s. 100 mL de soluție
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fost rapid, și apoi s-a redus gradat. În intervalul 24-72 ore procesul se intensifică, la o concentrație inițială a colorantului de ≥ 209,9 mg L-1. Decolorarea soluției care conține colorantul reactiv cu fungul viabil imobilizat poate fi datorată biodegradării sau bioacumulării. Perlele cu fungul viabil A. fumigatus imobilizat au fost puse în contact cu mediul de cultură, care conține în jur de 300 mg L-1 colorant, timp de 72 ore. Spectrele UV-Vis ale mediului înainte și după incubare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
carbon sau azot a fost scăzută, indicând că Brilliant Blue KN-R nu constituie sursă de carbon sau azot pentru creșterea miceliului. Aceasta înseamnă că structura chimică a colorantului nu a fost afectată. Miceliul fungic nu este implicat în procesul de biodegradare, iar reținerea colorantului are loc printr-un mecanism de bioacumulare. Imaginile obținute prin TEM au evidențiat structuri intracelulare ale miceliului și toxicitatea colorantului (Figura 4.62). Deși capacitatea maximă de reținere a coloranților Reactive Black B, Reactive Red sau Remazol
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
menține stabilitatea și eficiența pe termen lung, deoarece stimulează creșterea biomasei și activitatea microbiană. O concentrație suficientă de glucoză previne descreșterea activității la microorganismele aerobice, la concentrații mari de colorant în mediu. Cumularea biosorbției (primul stadiu al procesului) și a biodegradării a fost considerată mecanismul care guvernează procesul de îndepărtare a RTB din ape reziduale. Performanțele de bioacumulare a unor microorganisme au fost relevate în câteva lucrări de sinteză (Fu și Vijayaraghavan 2001a; Kaushik și Malik, 2009; Vijayaraghavan și Yun, 2008a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în mare parte, pentru că în timpul producției, transportului și distribuirii produselor chimice au loc numeroase contaminări ; în al doilea rând, pentru ca fenomenele poluării sunt analizate și studiate de către chimiști, care propun soluții pentru a le controla sau pentru a le preveni. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanță se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, rezultând alte substanțe inofensive. In contrast cu factorii poluanți din apa care necesită o tratare specială pentru a fi eliminați, există însă și substanțe, numite biodegradabile, care nu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
RuBP și astfel ciclul reîncepe Acești pași au fost explicați de Melvin Calvin și colegii săi de la Universitatea California și de aceea este numit ciclul Calvin. Glucoza și fructoza constituie substrat pentru procesul de respirație, iar compușii intermediari, rezultați din biodegradarea acestora, sunt utilizati pentru biosinteza celorlalte substanțe organice din plante. Excesul de ATP produs în fotosinteza este utilizat în alte procese care au loc în cloroplaste, așa cum este sinteza acizilor grași, reducerea nitriților etc. III.8.3. Randamentul cuantic al
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și chimice - pierderi de glucide solubile; pierderi de vitamine; creșterea concentrației de acizi organici; modificarea culorii; aroma se modifică prin volatilizarea uleiurilor eterice. calitative - valoarea energetică se mărește; schimbarea aspectului, culorii, aromei gustului; produsul prezintă o rezistență mai mare la biodegradare. 4. Capacitatea de rehidratare este acea capacitate a legumelor și fructelor deshidratate de a absorbi o parte din apa pierdută în timpul deshidratării și de a recapătă unele proprietății apropiate produsului proaspăt. Prin rația de hidratare înțelegem raportul dintre masă probei
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
neosinteză" rezultați la nivelul intestinului subțire în cursul digestiei lipidelor. 3. Prezentați structura coenzimelor: NADH + H+ și NADPH + H+ 4. Prezentați schema și reacțiile implicate în: a. glicoliza anaerobă; b. glicoliza aerobă; c. calea pentozo-fosfaților; d. gluconeogeneză; e. biosinteza și biodegradarea glicogenului. 5. Prezentați structura: a. ATP, ADP, AMP și AMPc ; b. GTP, GDP, UTP și UDP; și scrieți ecuația unei reacții din cadrul metabolismului glucidic în care intervin acești compuși macroergici. 6. Să se calculeze numărul de moli de ATP rezultați
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
simpatice”, ca în cazul curculionidelor, datorită rostrurilor ca niște trompe. Drept urmare, mi-am dat seama că atitudinea de respingere față de insecte provenea și din necunoașterea lor în detaliu, fapt ce m-a încurajat ca mai târziu, să continui cercetările privind biodegradarea bunurilor de patrimoniu prin înscrierea la doctorat, sub coordonarea domnului Profesor Universitar Doctor și Academician Gheorghe Mustață. Astfel, după încheierea studiilor de masterat, în toamna anului 2007, am început cercetările în vederea realizării tezei de doctorat cu titlul ” Aspecte privind conservarea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mine colaborarea cu familia Mustață. Am avut plăcerea să cunosc familia Mustață cu ani în urmă când, student fiind la Conservare restaurare, am avut prilejul să o cunosc pe doamna Mariana Mustață - de mult implicată în problemele ce Țin de biodegradarea și conservarea activă a bunurilor de patrimoniu - fiind primit în casa lor împreună cu un alt membru al familiei mele căruia i-am urmat în branșă. Nu aveam atunci nici cea mai mică idee legată de faptul că în timp voi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
rețete de fabricație. (.....) b. Higroscopicitatea este proprietatea mărfurilor de a lăsa să treacă prin ele apa, vaporii, gazele. 103 (.....) c. Standardele terminologice conțin prevederi generale pentru un anumit domeniu. (.....) d. Distrugerea ambalaju lui de către microorganismele existente în sol se numește biodegradare. Subiectul IV (50 P) Caracteristicile de validitate sunt acele proprietăți ale mărfurilor cu ajutorul cărora se evaluează la un moment dat gradul de satisfacere a nevoilor clienților. 1. Prezentați caracteristicile psihosenzoriale. Dați câte trei exemple pentru fiecare din acestea. 2. Indicați
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
eliminate fără a pune în pericol sănătatea populației și fără utilizarea procedeelor sau metodelor susceptibile de a prejudicia mediul. D1 Depozitarea pe sol și în sol (de exemplu, depozite și altele asemenea) D2 Tratarea în contact cu solul (de exemplu, biodegradarea în sol a deșeurilor lichide sau a nămolurilor și altele asemenea) D3 Injectarea la adâncime (de exemplu, injectarea deșeurilor pompabile în puțuri, saline sau cavități naturale și altele asemenea) D4 Reținerea pe suprafața delimitata (de exemplu, deversarea de deșeuri lichide
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 iunie 2000 (*actualizată*) privind regimul deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128970_a_130299]
-
eliminate fără a pune în pericol sănătatea populației și fără utilizarea procedeelor sau metodelor susceptibile de a prejudicia mediul. D1 Depozitarea pe sol și în sol (de exemplu, depozite și altele asemenea) D2 Tratarea în contact cu solul (de exemplu, biodegradarea în sol a deșeurilor lichide sau a nămolurilor și altele asemenea) D3 Injectarea la adâncime (de exemplu, injectarea deșeurilor pompabile în puțuri, saline sau cavități naturale și altele asemenea) D4 Reținerea pe suprafață delimitată (de exemplu, deversarea de deșeuri lichide
LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001 (*actualizată*) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privin regimul deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135855_a_137184]
-
fizico-chimice ale substanței sau preparatului periculos a se vedea secțiunea a 9-a. 12.3. Persistența și degradabilitatea Este prezentat potențialul substanței periculoase sau al componenților corespunzători ai unui preparat periculos de a se degrada în medii înconjurătoare relevante, prin biodegradare sau prin alte procese, cum ar fi oxidare sau hidroliză. În cazul în care există date referitoare la degradare, trebuie indicat timpul de înjumătățire a preparatului periculos sau a componenților acestuia. Trebuie indicat și potențialul unei substanțe periculoase sau al
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]