72 matches
-
sau prevăzute asupra plantelor și animalelor (de exemplu, patogenitate, toxicitate, alergenitate, capacitatea de a acționa ca vector al unui organism patogen, modificarea schemelor de rezistență la antibiotice, modificarea tropismului sau a specificității gazdei, colonizare), acțiune cunoscută sau previzibilă asupra proceselor biogeochimice. 3.3. Clasificarea provizorie a MMG Pct. 3 - 5 ale anexei III dispun că prima etapă a procedurii de evaluare a unui MMG constă în identificarea eventualelor proprietăți nocive ale MMG în scopul includerii provizorii într-o clasă de risc
jrc4505as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89671_a_90458]
-
de gene: 8. Indicați rezultatele relevante (dacă există) ale studiilor cu privire la comportamentul și caracteristicile OMG și la impactul său ecologic, realizate în medii naturale simulate (de exemplu microcosmosuri etc.): 9. Interacțiuni posibile, importante din punct de vedere ecologic, cu procesele biogeochimice (dacă există diferențe față de organismul receptor sau parental) H Informații privind monitorizarea 1. Metode de monitorizare a OMG 2. Metode de monitorizare a efectelor asupra ecosistemului 3. Metode de detectare a transferului materialului genetic donat, de la OMG la alte organisme
jrc5557as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90727_a_91514]
-
rezervoare sau vectori; - compromiterea tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sau aplicate plantelor, sau a tratamentelor de protecție a plantelor, de exemplu prin transferul genic care conferă rezistență la antibioticele utilizate în medicina umană sau veterinară; - efecte asupra biogeochimiei (cicluri biogeochimice), mai ales asupra reciclării carbonului și azotului prin schimbări în descompunerea în sol a materialului organic. Anexele IIIA și IIIB la Directiva 2001/18/CE furnizează exemple privind potențialele efecte adverse specificate anterior. Majoritatea pericolelor identificabile (a caracteristicilor nocive) care
jrc5537as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90707_a_91494]
-
tipul OMG-ului (de exemplu, microorganisme modificate genetic, plante anuale superioare, plante superioare perene, animale superioare, OMG cu o singură modificare sau cu modificări multiple, unul sau mai multe tipuri de OMG-uri); - tipul general al habitatului (de exemplu, statutul biogeochimic, clima, disponibilitatea partenerilor de încrucișare în interiorul și în afara speciei, centrele de origine, legătura dintre diverse habitate); - tipul habitatului agricol (de exemplu, arabil, forestier, piscicol, zone rurale, numărul de locuri de diseminare, numărul diferitelor OMG-uri); - tipul habitatului natural (de exemplu
jrc5537as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90707_a_91494]
-
de exemplu prin transferul genelor care conferă rezistență la antibioticele utilizate în medicina umană sau veterinară (vezi, de exemplu, pct. II.A.11 lit. (e) și II.C.2 pct. (i), (iv) din anexa III A); - efecte asupra biogeochimiei (cicluri biogeochimice), în special asupra reciclării carbonului și azotului prin schimburi în descompunerea în sol a materialului organic (vezi, de exemplu, pct. II.A.11 lit. (f) și IV. B.15 din anexa III A și pct. D 11 din anexa III
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
asupra sănătății animalelor și consecințele lor pentru lanțul alimentar și furajer, rezultând din consumul de OMG și orice produs derivat din el, dacă se intenționează utilizarea acestuia ca hrană pentru animale. 8. Efecte posibile imediate și/sau întârziate asupra proceselor biogeochimice rezultând din interacțiuni potențiale directe și indirecte dintre OMG și organisme-țintă și non-țintă aflate în vecinătatea mediului de diseminare a OMG-ului. 9. Efecte posibile asupra mediului, directe și indirecte, imediate și/sau întârziate, ale tehnicilor specifice utilizate pentru gestionarea
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
întârziate, asupra sănătății animale și consecințe pentru lanțul alimentar și furajer, rezultând din consumul de OMG și orice produse derivate din acesta, dacă se intenționează utilizarea acestuia ca hrană pentru animale. 8. Efecte posibile, imediate și/sau întârziate, asupra proceselor biogeochimice rezultând din interacțiuni potențiale directe și indirecte dintre OMG și organisme țintă și non-țintă aflate în vecinătatea mediului de diseminare a OMG-ului. 9. Efecte posibile asupra mediului, imediate și/sau întârziate, directe și indirecte, ale cultivării specifice, gestionării și
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
13. probabilitatea modificărilor ulterioare diseminării în interacțiuni biologice sau în organismele gazdă; 14. interacțiuni cunoscute sau preconizate cu organisme non-țintă din mediu, inclusiv concurenți, organisme victimă, organisme gazdă, simbionți, prădători, paraziți, agenți patogeni; 15. implicarea cunoscută sau anticipată în procese biogeochimice; 16. alte interacțiuni potențiale cu mediul. V. INFORMAȚII PRIVIND MONITORIZAREA, CONTROLUL, TRATAREA DEȘEURILOR ȘI PLANURILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE URGENȚĂ A. Tehnici de monitorizare 1. metode de identificare a OMG-urilor și de supraveghere a efectelor lor; 2. specificitatea
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
a patru geosfere (litosferă, atmosferă, hidrosferă și biosferă), în care are loc fenomenul de formarea solului, ca un lanț lung de procese biologice și geochimice care se întrepătrund și se îmbină între ele, dând naștere unui complex și continuu proces biogeochimic. Pedosfera s-a format prin alterarea și transformarea rocii parentale, ca urmare a proceselor complexe care au loc la suprafața scoarței terestre între organismele vii (floră, faună), rocă, aer, apă, în condiții de climă și de relief diferite. Partea minerală
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutriment necesar vieții. Cantitatea de K care este răspândită în potasiul din natură (implicit în unii substituenți comerciali ai sării) este suficientă pentru a indica faptul că acele pungi cu substituenți sunt surse radioactive în demonstrațiile
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
apă. Metoda bazată pe măsurarea vitezelor de mișcare a apei care este aplicabilă în special pentru apele subterane, cu durate de înmagazinare foarte mari. Aceste viteze se pot măsura în prezent utilizându-se izotopi radioactivi. Circuitul natural este un ciclu "biogeochimic" deoarece în cadrul acestui circuit apar procese fizice, chimice și biologice. Alte cicluri care apar în natură și sunt, cel puțin în parte, legate de ciclul apei sunt ciclul carbonului și ciclul azotului. Există însă și cicluri naturale pentru alte elemente
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
în loc de energie solară (fotosinteză), energia chimică eliberată din oxidarea unor substanțe anorganice (ex. H, HS, S, HNO, Fe, NH). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri: bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
bacterii chemoautotrofe din sol care oxidează biologic amoniacul (NH) în nitriți (nitritbacterii) și pe acesta în nitrați (nitratbacterii). Acest proces se numește nitrificare. Amoniacul se formează în prezența altor bacterii saprofite, care descompun substanțele organice. Bacteriile nitrificatoare participă la ciclul biogeochimic al azotului. Nitrit bacteriile sunt bacterii nitrificatoare care oxidează amoniacul (NH) în nitrați (NO). Reprezentative sunt genurile "Nitrosomonas", "Nitrosococcus", "Nitrosospira", "Nitrosolobus", "Nitrosogloea". Nitrat bacteriile sunt bacterie nitrificatoare care oxidează nitriții (NO) în nitrați (NO). Sunt reprezentative genurile "Bactoderma", "Nitrococcus", "Nitrocystis
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
amploare. Descoperiri ca mecanismul eredității și cel al metabolismului au reliefat clar importanța experimentului, în defavoarea metodelor de studiu ale științelor naturii, care puneau accentul pe analiza morfologică și filogenetică. Ecologia a apărut ca o combinație între biogeografie și studiul ciclului biogeochimic al materiei. Necesitatea creșterii acurateței cunoașterii biologice a mutat centrele de efectuare a experimentelor și analizelor din laboratoare în mijlocul naturii. Institute, precum "Carnegie Station for Experimental Evolution" sau "Marine Biological Laboratory", au realizat medii naturale semicontrolate (grădini botanice sau rezervații
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
mai mici. Totuși, din jurul acestor planete este produs exclusiv prin reacția suferită de moleculele care conțin oxigen -cum ar fi dioxidul de carbon-, în urma impactului radiațiilor ultraviolete. Concentrația neobișnuită de oxigen gazos de pe Pământ este rezultatul ciclului oxigenului. Acest ciclu biogeochimic descrie circulația oxigenului în cadrul și între cele trei mai rezerve ale planetei Pământ: atmosfera, biosfera și litosfera. Factorul de mișcare cel mai important în acest ciclu este fotosinteza, care este responsabilă pentru atmosfera modernă a Pământului. Fotosinteza eliberează oxigenului înapoi
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
chimice. Astfel, de exemplu, azotul poate exista în stare gazoasă, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra în componența a diverși compuși organici. Transformările survenite în cursul ciclului azotului pot să fie parte a unor procese biologice sau nebiologice. Ciclul biogeochimic al azotului este relativ perfect, deoarece pe măsură ce acest element este consumat, mecanisme de feed-back readuc azotul din nou în circuit. În ecosferă există rezerve practic nelimitate de azot, în special sub formă moleculară în atmosferă și compuși ai azotului în
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
parte din acest amoniac ajunge în corpul plantelor, iar altă parte, sub influența bacteriilor se transformă în nitriți și nitrați. Parțial, nitriții, sub acțiunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou în atmosferă sub formă de azot molecular. În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic al azotului.
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
În cadrul științelor Pământului, ciclul biogeochimic reprezintă circuitul elementelor chimice necesare viețuitoarelor, în spațiul biotic (biosferă) și abiotic (litosfera, atmosfera și hidrosfera). Conceptul a fost introdus de biochimistul Serghei Vinogradski și cuprinde următoarele componente: Existența unor astfel de cicluri, conferă ecosferei o putere considerabilă de autoreglare
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
Serghei Vinogradski și cuprinde următoarele componente: Existența unor astfel de cicluri, conferă ecosferei o putere considerabilă de autoreglare, care asigură perenitatea să și se manifestă printr-o rata constantă de circulație a fiecărui element prezent în mediu. Într-un ciclu biogeochimic se deosebesc un fond disponibil cu circulație rapidă (de pildă, azotul din sol) și un fond relativ nedisponibil cu deplasări mai lente (de pildă, azotul atmosferic). În raport cu capacitatea substanței de a se reîntoarce în cantitate mai mare sau mai mică
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
rapidă (de pildă, azotul din sol) și un fond relativ nedisponibil cu deplasări mai lente (de pildă, azotul atmosferic). În raport cu capacitatea substanței de a se reîntoarce în cantitate mai mare sau mai mică în circuit, deosebim două categorii de cicluri biogeochimice globale: Circuitul substanțelor din biosferă este determinat de trei categorii de factori, abiotici, biotici și antropici, care au apărut succesiv de-a lungul evoluției geologice a Pământului: Etapă abiogena începe odată cu apariția Pământului, adică acum 4,6 miliarde de ani
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]