71 matches
-
mai mici. Totuși, din jurul acestor planete este produs exclusiv prin reacția suferită de moleculele care conțin oxigen -cum ar fi dioxidul de carbon-, în urma impactului radiațiilor ultraviolete. Concentrația neobișnuită de oxigen gazos de pe Pământ este rezultatul ciclului oxigenului. Acest ciclu biogeochimic descrie circulația oxigenului în cadrul și între cele trei mai rezerve ale planetei Pământ: atmosfera, biosfera și litosfera. Factorul de mișcare cel mai important în acest ciclu este fotosinteza, care este responsabilă pentru atmosfera modernă a Pământului. Fotosinteza eliberează oxigenului înapoi
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
chimice. Astfel, de exemplu, azotul poate exista în stare gazoasă, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra în componența a diverși compuși organici. Transformările survenite în cursul ciclului azotului pot să fie parte a unor procese biologice sau nebiologice. Ciclul biogeochimic al azotului este relativ perfect, deoarece pe măsură ce acest element este consumat, mecanisme de feed-back readuc azotul din nou în circuit. În ecosferă există rezerve practic nelimitate de azot, în special sub formă moleculară în atmosferă și compuși ai azotului în
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
parte din acest amoniac ajunge în corpul plantelor, iar altă parte, sub influența bacteriilor se transformă în nitriți și nitrați. Parțial, nitriții, sub acțiunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou în atmosferă sub formă de azot molecular. În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic al azotului.
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
în loc de energie solară (fotosinteză), energia chimică eliberată din oxidarea unor substanțe anorganice (ex. H, HS, S, HNO, Fe, NH). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri: bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
bacterii chemoautotrofe din sol care oxidează biologic amoniacul (NH) în nitriți (nitritbacterii) și pe acesta în nitrați (nitratbacterii). Acest proces se numește nitrificare. Amoniacul se formează în prezența altor bacterii saprofite, care descompun substanțele organice. Bacteriile nitrificatoare participă la ciclul biogeochimic al azotului. Nitrit bacteriile sunt bacterii nitrificatoare care oxidează amoniacul (NH) în nitrați (NO). Reprezentative sunt genurile "Nitrosomonas", "Nitrosococcus", "Nitrosospira", "Nitrosolobus", "Nitrosogloea". Nitrat bacteriile sunt bacterie nitrificatoare care oxidează nitriții (NO) în nitrați (NO). Sunt reprezentative genurile "Bactoderma", "Nitrococcus", "Nitrocystis
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutriment necesar vieții. Cantitatea de K care este răspândită în potasiul din natură (implicit în unii substituenți comerciali ai sării) este suficientă pentru a indica faptul că acele pungi cu substituenți sunt surse radioactive în demonstrațiile
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
a patru geosfere (litosferă, atmosferă, hidrosferă și biosferă), în care are loc fenomenul de formarea solului, ca un lanț lung de procese biologice și geochimice care se întrepătrund și se îmbină între ele, dând naștere unui complex și continuu proces biogeochimic. Pedosfera s-a format prin alterarea și transformarea rocii parentale, ca urmare a proceselor complexe care au loc la suprafața scoarței terestre între organismele vii (floră, faună), rocă, aer, apă, în condiții de climă și de relief diferite. Partea minerală
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
În cadrul științelor Pământului, ciclul biogeochimic reprezintă circuitul elementelor chimice necesare viețuitoarelor, în spațiul biotic (biosferă) și abiotic (litosfera, atmosfera și hidrosfera). Conceptul a fost introdus de biochimistul Serghei Vinogradski și cuprinde următoarele componente: Existența unor astfel de cicluri, conferă ecosferei o putere considerabilă de autoreglare
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
Serghei Vinogradski și cuprinde următoarele componente: Existența unor astfel de cicluri, conferă ecosferei o putere considerabilă de autoreglare, care asigură perenitatea să și se manifestă printr-o rata constantă de circulație a fiecărui element prezent în mediu. Într-un ciclu biogeochimic se deosebesc un fond disponibil cu circulație rapidă (de pildă, azotul din sol) și un fond relativ nedisponibil cu deplasări mai lente (de pildă, azotul atmosferic). În raport cu capacitatea substanței de a se reîntoarce în cantitate mai mare sau mai mică
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
rapidă (de pildă, azotul din sol) și un fond relativ nedisponibil cu deplasări mai lente (de pildă, azotul atmosferic). În raport cu capacitatea substanței de a se reîntoarce în cantitate mai mare sau mai mică în circuit, deosebim două categorii de cicluri biogeochimice globale: Circuitul substanțelor din biosferă este determinat de trei categorii de factori, abiotici, biotici și antropici, care au apărut succesiv de-a lungul evoluției geologice a Pământului: Etapă abiogena începe odată cu apariția Pământului, adică acum 4,6 miliarde de ani
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
întinse înapoi, până la începutul vieții, și înainte, până la semiosfera globală viitoare. 10. Totalitatea „duetelor contrapunctice” formează sfera de comunicații semiosfera Biosfera este înțeleasă ca o rețea globală de interconexiuni, ca un circuit al elementelor chimice prin organisme și mediu (circuit biogeochimic). Rămân însă multe aspecte care scapă înțelegerii noastre. Structurile chimice, structurile minerale și cele organice au valoare intrinsecă, nu atât prin compoziția și organizarea lor, cât prin semnalele pe care le emit și semnificația lor. Una și aceeași substanță chimică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
suplimentare de prezervare, speciile pescuite în prezent (pești și crustacee) ar putea să dispară aproape toate până prin anul 2048. Diminuarea excesivă a biodiversității marine fragilizează ecosistemele marine și, prin urmare, climatul întregii planete deoarece mările și oceanele sunt esențiale ciclurilor biogeochimice, așa cum este cel al oxigenului! Unii specialiști estimează că o conversie sau o substituire a ecosistemelor vechi în ecosisteme standardizate (o despădurire urmată de monocultură intensivă etc.) are efecte negative mai mari asupra biodiversității decât supraexploatarea speciilor sau degradarea ecosistemelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
îi grăbească dispariția. Exemplele pot fi înmulțite. O întreagă serie de mecanisme economice care funcționează corect atîta timp cît nu sînt atinse limitele mediu-lui încetează să mai funcționeze cînd se ajunge la această frontieră. Dincolo de economic, mai există realitatea ciclurilor biogeochimice, lanțurile alimentare, legile viului pe care puteam să le ignorăm cîtă vreme nu le amenințam. Dar, din momentul în care lucrurile nu mai stau așa, economia trebuie să se ocupe de această problemă. Așadar legile de reproducere ale viului și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
legile viului pe care puteam să le ignorăm cîtă vreme nu le amenințam. Dar, din momentul în care lucrurile nu mai stau așa, economia trebuie să se ocupe de această problemă. Așadar legile de reproducere ale viului și marile cicluri biogeochimice fac parte dintre preocupările sale. Sînt domenii în care nu mai beneficiem de ajutorul monedei. Trebuie să ne creăm "valorimetre" non-monetare, iar acest fapt ne conduce la a preconiza, spre exemplu, un calcul în termeni energetici: a calcula în kilocalorii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
păstreze echilibrele, un univers care se degradează și unul animat de o mișcare de distrugere creatoare se conduc în același mod? Concepția aceasta din urmă ar trebui, după mine, să ni se impună astăzi. Degradarea energiei solare însuflețeste marile cicluri biogeochimice și per-mite dezvoltarea vieții. Structurile disipative ale lui Prigogine reprezintă energia care se cheltuiește pentru a crea forme și structuri, matematica lui René Thom e una a morfogenezei; Henri Altan și von Foerster înseamnă principiul "ordinii sau complexificării prin zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că noi cunoaștem aproximativ 13% din biodiversitatea Terrei. Biodiversitatea nu este distribuită uniform în timp și în spatiu. Acest lucru face foarte dificil studiul biodiversității. Pentru a înțelege distribuția și dinamica bidiversității trebuie să ținem cont de procesele ecologice, geologice, biogeochimice și evolutive, dar și de modul cum ele interacționează (Dan Cogălniceanu, 1999). Identificarea și descrierea speciilor noi a fost un proces dinamic care a evoluat în timp, numărul speciilor crescând permanent. Deși de-a lungul timpului s-au acumulat numeroase
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
procese de acumulare și concentrare în componentele biologice ale ecosistemelor devin cu atât mai periculoși cu cât sunt mai rezistenți la degradare. Procesele de deteriorare, în ansamblu, determină o scădere a cantității de energie care intră in ecosistem, modifică circuitele biogeochimice esențiale și au consecințe negative asupra echilibrului ecologic global, conducând către o scădere continuă a capacității ecosferei de a întreține viața. Se consideră că ceea ce denumim generic la ora actuală “impactul activității umane asupra mediului”, reprezintă de fapt aspectele negative
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
foarte complexă; prin efectele pe care le au pesticidele asupra fluxului de energie, a circuitului nutrienților sau asupra autocontrolului biocenozei, acestea deteriorează adesea rețelele trofice care reprezintă practic compartimentul de ciclare a elementelor minerale, conducând la modificări profunde ale circuitelor biogeochimice. De exemplu, în cazul circuitului oxigenului în ecosistemele acvatice, acesta este afectat ca urmare a diminuării procesului de înmulțire a algelor dacă se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
umane). Ecosistemele terestre sunt puternic influențate de climă, iar modificările climei și variația concentrației de dioxid de carbon în atmosferă pot provoca modificări în structura și funcțiile ecosistemelor terestre. La rândul lor, aceste modificări influențează sistemul climatic prin diverse procese biogeochimice, acestea implicând schimburi de GES (CO2, CH4, N2O) între sol și atmosferă, precum și prin intermediul unor procese biogeofizice care implică schimburi de apă și energie. Cum rezultă din cel de-al 4-lea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]