192 matches
-
la o tradiție de filosofie feministă, fără a simți deci nevoia îmbrăcării unei uniforme ideologice ajutătoare. Produsele literare ale unei asemenea atitudini se anunță cel puțin interesante. Una dintre cele mai marcante trăsături ale acestui tip de scriitură este un biografism soft, tipic feminin, o pălăvrăgeală savuroasă despre rude, mătuși și prietene, despre propriile vîrste trecute, despre vacanțe (una dintre cele mai bune proze pe care le-am auzit citite în cenaclul Litere de acum cîțiva ani se numea Vacanțierul și
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
la cer/ și ce mai tată avea; aplecat peste rîu agățat de un/ trunchi peste ceasul imens. și ce mai/ mătușă; eczeme grăunțe cel mai risipite-n metrouri." În a doua parte a volumului poezia Dorei Pavel virează către un biografism care diluează tensiunile metafizice și se eliberează de metafore. Aici se găsesc, de altfel, cele mai realizate poezii din volum: "acum îi dau tîrcoale am păreri de rău/ am mijlocul îngust/ vreau să invoc în apărare/ pentru că nici nu mă
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
de nuanță. Fiecare sub un "blazon" (sau un "stigmat") de critic. Cît se justifică și cît nu, unde se sfîrșește evidența și începe prejudecata e, practic, ceea ce analiza lui Mircea Martin, atentă la detalii, caută să dea la iveală. Bunăoară, "biografismul" lui Sainte-Beuve. Premisa unei lecturi "de identificare", greșită în ochii noștri clătiți cu tot felul de "autonomii". Dar, spune Mircea Martin, "identificarea e momentană, metamorfoza e permanentă." Atras pînă la a-și primejdui zborul de flacăra cîte unei lămpi, fluturele
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
Ciobanu, Pompiliu Marcea, Nina Casssian, Eugen Barbu, D. Țepeneag, Paul Goma, N. Breban, Ion Negoițescu. Alte mârșăvii de o asemenea factură se găsesc în cele două cărți citate, din care Profesorul Eugen Simion a reținut doar câteva în interesul ideii... biografismului. Adică, a vrut să scoată apă și din piatră seacă. Din locuri care n-au intrat niciodată în spațiul literaturii propriu-zise. Mai de fiecare dată, când a fost cazul, biografismul n-a constituit decât punct de plecare, ori de colaborare
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
Profesorul Eugen Simion a reținut doar câteva în interesul ideii... biografismului. Adică, a vrut să scoată apă și din piatră seacă. Din locuri care n-au intrat niciodată în spațiul literaturii propriu-zise. Mai de fiecare dată, când a fost cazul, biografismul n-a constituit decât punct de plecare, ori de colaborare, nu și de sosire, de rămânere independentă. Cazul Ion Caraion n-a fost singular în România din perioada 19401990. I s-au alăturat, prin mărturisire directă, după 1990, Al. Paleologu
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
omul fără altă speranță decît mîntuirea. Sorescu găsește, pe patul de moarte, puterea de a se ridica deasupra propriei experiențe de sfîrșit, de a o circumscrie și a o integra, punînd-o în versuri la persoana I singular, dar scuturate de biografismul epicizat. Din Puntea lipsesc, așadar, nu numai istorisirile suculente de tipul celor din La Lilieci, ci și „poveștile” în formă parabolică ori în format alegoric - cu excepția acelui Pe front îndatorat vechiului mod al lui Sorescu de a înțelege și a
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
identificând urmași în rândurile optzeciștilor și douămiiștilor. Și n-aș exclude ipoteza conform căreia generozitatea lui Cistelecan față de ultimul val scriitori e, de fapt, o formă de reverență față de părintele lui mopete. Neîndoielnic, poezia de azi, cu tranzitivitatea ei, cu biografismul ei, cu cotidianismul ei (și, arată criticul, chiar cu decepționismul ei) se află într-o zodie ivănesciană. Cea din urmă piesă a prezentei antologii se intitulează tot crezând că am mai putea începe - dar cum? Chiasmul e evident. Ajuns spre
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
reflexele (nici măcar pe acelea tehnice, ținând de versificație), poetul își aduce la zi atitudinea. Melanjul e dintre cele mai interesante. Căci e greu de imaginat o poezie în care aproape totul (în afară de sonoritate și de muzica internă) să conducă la biografism, cotidian și chiar intertextualitate. Nu voi detalia separat aceste trei tendințe, pentru că ele sunt, aici, inseparabile. Se simt pretutindeni, chiar dacă uneori numai pervaziv. Prima dintre secvențele care compun Gravurile se și intitulează, de altfel, Jurnal. Sunt niște „note de toamnă
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
în sensul etimologic al termenului, cel biografic: evident, dacă are valoarea și reprezentativitatea necesară. Cercetarea literară însăși se orientează spre o asemenea perspectivă și diverse tendințe apărute în ultimul deceniu, adunate sub o etichetă poate prea limitativă, se numește „noul biografism”.
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
Craiova s-a aflat pe piața cărții din România cu un volum de proză scurtă, denumit Începutul cuvintelor. Este o antologie a scrisului prozastic, conceput de autor în două dimensiuni stilistice: una conceptuală, sub zodia nonconformismului urmuzian, și alta a biografismului firesc, lejer, ca emanație a eului creator în devenirea lui social-intelectuală. Peste amândouă ipostazele se arcuiește grija unei comunicări cu tentă și detentă morfo-sintactică îndeajuns de supravegheată, poate prea intenționat supravegheată la nivelul fiecărui enunț în parte. Toate, dar absolut
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
de tip constatativ. Scriitorul realizează incizii și acolade, în timp și spațiu, la o populație cunoscută în detaliu. Intimitatea acelui eu participativ nu se defoliază decât cu limite și cu strictul necesar. Mai toată proza lui Ser ghei Dovlatov aparține biografismului, reînviat și remo delat teoretic de francezi. Dovlatov a realizat un biogra fism de suprafață. Vioiciunea acestuia însă o dă dialo gul, dinamica textului o dă retorica asumată individual. O frază din „Th Village Voice”, citată pe coperta a IV
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
drept lovitură de rachetă în manieră de rever din jocul de tenis (de masă sau de câmp). În asemenea situație, sunt tentat să-mi retrag indicatorul sportiv și să accept dilema ca fiind viabilă. La urma-urmei, povestirea rămâne în limitele biografismului, cu atât mai mult, cu cât autorul lasă a i se vedea vinovăția, ale cărei consecințe abia la despărțirea nevestei nu i se mai par tulburi. Totuși, stilul gazetarului este peremptoriu! Întreg volumul are în atenție „lucruri domestice”, exis tente
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
experiențe de viață prin care a trecut. Un prozator fără cultură, fără cap teoretic, fără manieră, care boxează la nesfârșit între corzile romanelor sale, fugărindu-și dintr-un colț în altul personajele. Nu găsim la el pic de intertextualitate, deși biografism ar fi: și încă din abundență. Mi se par realmente amuzante astfel de obiecții, din seria celor care i-au fost aduse, în altă epocă literară, și lui Marin Preda (cum poate să înjure de mamă un asistent la Filozofie
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
În spatele lor, se află scriitorul care încă își caută rădăcinile (v. jurnalul Întoarcerea și romanul în curs de redactare Supleantul). În tradiție hemingwayană, biografia spectaculoasă și diversificată a romancierului alimentează opera cu substraturi de trăire autentică și sinceră care denotă biografismul romanelor sale. Receptarea operei lui Petru Popescu este caracterizată de continuitate și vivacitate, cu discuții pro și contra dintre cele mai captivante
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
paticularitatea prozei Gabrielei Adameșteanu stă în raporturile, mereu schimbătoare la nivelul textului, dintre memorie și imaginație. Când memoria și imaginația se subminează reciproc, rezultatul este perspectiva distanțată, relativistă, când ele se substituie una alteia, efectul este intimitatea auctorială, fie în biografism, fie în ficțiune, după cazul substituirii" - scrie criticul, care conchide că operatorii narativi ai romanului Gabrielei Adameș-teanu sunt "memoria contra imaginației și invers și memoria ca imaginație sau invers". Cu siguranță, observația criticului este corectă, chit că ea s-ar
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
apărut. „Este mai mult decît o carte prin care un autor își încununează pasiunea de o viață pusă în slujba celei de-a șaptea arte, e un fel de arheologie cinematografică.” (Ioan Zubașcu) „Stilul narativ seducător al Vîrstelor peliculei, metoda biografismului critic și pofta de poveste au fost subliniate încă de la prima ediție, numele lui Sainte-Beuve apărînd frecvent în cronicile scrise atunci. Autorul alternează detaliile biografice, pitorescul, picantul cu momentele de teorie pură, dar niciodată aridă, cărțile sale fiind totodată și
Istoria cinematografiei în capodopere, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69905_a_71230]
-
un sistem de subterane existențiale, mereu adâncite spre un ce abisal, oralitatea, în schimb, aduce cu o eliberare de angoasele și fantomele muțeniei. În toate cărțile ei - și mai evident în cele de eseuri memorialistice - vedeta rămâne, dincolo de istorie și biografism, scrisul. Mereu aceeași nea și mereu același neică trebuie numaidecât citit laolaltă cu eseurile din Regele se-nclină și ucide. Magma de aici se formează. Volumul cuprinde articole și eseuri despre subiecte la care autoarea revine metodic. Tatăl și trecutul
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
delicat parfum sinonim cu bucuria contemplației estetice: "Intrat din greșeală-n odaie/ aerul cald zbătându-se/ aidoma unei păsări" (Semn de carte, pag. 108). Fiecare poem al lui Gheorghe Grigurcu este o cale de întoarcere la propriu-i sine. Uneori "biografismul" este temeinic încifrat în viziunea poetică, alteori este explicit, ca în poemul LXX, scris, probabil, la împlinirea vârstei sugerate de titlu. Poezia devine un excelent prilej de rememorare a unei stări de spirit dintr-o vreme în care imaginația poetică
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
concepte inedite și definiții personale". Critic literar a cărui operă nu a fost, cum s-a mai spus, până acum comentată la justa ei valoare, Mihai Zamfir ne expune, prin ansamblul operei sale, cealaltă față a criticii literare: dezinteresată de biografism și factologie, atrasă de fluxul și refluxul formelor literare, fascinată mai degrabă de devenirea interioară a textului literar, de arhitectura sa inefabilă, dictată de recurențe și lentori, de metamorfoze ale expresiei și rezonanțe fastuoase ale ideii.
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
Felicia Antip Fanaticii corectitudinii literare sustin că este impropriu să judeci o carte trăgând cu ochiul la împrejurările vieții autorului, biografismul fiind o atitudine contra-productivă care deformează aprecierea critică. Biografiile scriitorilor sunt totuși pasionante. Le citim ca pe niște romane. Nu doar pentru ceea ce a fost aventuros, romantic, tragic sau burlesc în existența subiecților, ci și pentru toate asociațiile de idei
Viață modelată de operă (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6022_a_7347]
-
pur de stare de spirit. Ornamentația, insesizabilă, n-o bruiază și n-o falsifică. Sigur, nu toate aceste notații, ce par desprinse dintr-un jurnal al autorului, sunt expresive. Dar, cele mai multe, au o onestitate care le face demne de interes. Biografismul lor e străin de tehnicile literare, dar e afin cu acelea emoționale. În plus, la un poet cum e Traian T. Coșovei, care a cam spus ce avea de spus în poezie (deși volumul acesta e realmente surprinzător), un asemenea
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
ale unui Parronchi sau Luzi, interferează cu neorealismul unui Pasolini sau cu neoavangarda generației botezate i nuovissimi (Giuliani, Pagliarini, Sanguineti etc.). Cel din urmă avatar al scriiturii sale este dicțiunea profetică, epigraful și aforismul în chip de jurnal, marcate de biografism și sarcasm, comportamente tipice pentru cultura postmodernă. Montale slujește poezia veacului său vreme de 65 de ani ca martor, actor și senzor al unei crize istorice și existențiale (războaie, dictaturi, coșmarul atomic) care a marcat ireversibil Ocidentul. Confruntându-se în
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
mai multe file. În el, narativul e departe. Dacă păcătuiesc, o fac cu cuvântul sau cu gândul. Niciodată cu fapta. Ce rezultă în urma acestei absențe nu e însă lirism, ci epură. Din poezia actualității, Caius Dobrescu îndepărtează lestul modei (narațiune, biografism, minimalism, tranzitivitate) ajungând la, cum să zic, modernitatea premodernilor. O modernitate, sigur, involuntară la ei, dar deliberată în Odă liberei întreprinderi. Că autorul Odei optează pentru o specie clasică, nu-i, așadar, întâmplător. Se întoarce la trecut refăcând etapele prezentului
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
destin liniar. Rămâne câmpul de bătălie, acea memorie pe care și-o dispută toți; de aceea viețile repornesc, mai mult sau mai puțin înșelător, la marginea unor prăpăstii invizibile. Virgil Duda se transcrie mereu, bulversând cum știe mai bine capcanele biografismului. Uneori îi iese, alteori nu. Drept e că, fără prea multe elemente spectaculare, nici romanele nu trec de o anumită redundanță și predictibilitate. Misterele nu sunt tulburătoare. De pildă, când aflăm că Raul are mai mulți copii. Riscul e ca
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
revine fâlfâind cu grandoare, își cere drepturile de la alt nivel și vocea roz-bombon a sentimentalității, ulterior straturile superioare ambetate cumva și, oricum, consternate își mobilizează forțele vizionare, încercând să dea lovitura de grație, prin tactica vocii dizgrațiate, asumându-și oarece biografism, dar cu ce forță, și tot așa (a se citi cvartetul Izgonirea din poezie). Și toate astea deoarece pentru Ion Mureșan existența în limbaj este un coșmar din care nu se poate trezi, dar nici el nu se lasă și
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]