KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori - biopolitica. Moldovan prezintă În detaliu modul În care urmau să fie reorganizate toate ministerele existente și toate celelalte instituții subordonate statului și oferă argumente pentru crearea unor noi forme de birocrație, considerate absolut necesare. De asemenea, el descrie felul În care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
materiale 37. Ultima parte a citatului de mai sus are aproape conținutul unei viziuni umanitare asupra justiției - considerarea vieților omenești mai presus de interesele materiale -, dar Moldovan era mai degrabă interesat de prezentarea fundamentelor științifice ale noului concept de lege biopolitică. Afirmația citată mai sus este imediat urmată de precizarea că numai o astfel de reformă putea să asigure asumarea de către indivizi a responsabilităților lor biologice și internalizarea de către aceștia a necesității de a evalua acțiunile lor și pe cele ale

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
atât de puternice, pe baza sentimentului lor de responsabilitate față de prioritățile eugenice ale națiunii. Programe publice: factori de mediu și progres biologictc "Programe publice \: factori de mediu și progres biologic" Dacă Ministerul Sănătății urma să fie piesa centrală În reforma biopolitică, În toate celelalte domenii ale vieții publice Moldovan a pus accentul și pe importanța prezervării igienei mediului, ca prioritate a Ministerului Lucrărilor Publice. Chiar dacă era În dezacord cu teoriile lamarckiene, Moldovan considera că factorii de mediu puteau avea o influență

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
industrializarea 44. Statul urma, de asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării și dezvoltării comerțului par să fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
fost discutate și adoptate măsuri de „românizare” a vieții economice, printre care cea de desființare a dreptului la proprietate al evreilor. Aceste măsuri au fost puse În aplicare În timpul războiului, sub regimul Antonescu. Finanțarea statului și biopoliticatc " Finanțarea statului și biopolitica" Moldovan propunea o manieră de-a dreptul revoluționară de reorganizare a Ministerului Finanțelor. Autorul propunea o modificare radicală a principiilor de generare și cheltuire a veniturilor statului. În opinia sa, acestea erau cele mai importante instrumente pe care statul le

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai degrabă decât să o critice 54. Administrația internă și afacerile externetc "Administrația internă și afacerile externe" În mod surprinzător, Ministerului Afacerilor Interne, instituția cel mai direct asociată cu statul polițienesc de-a lungul secolului XX, i se atribuie În Biopolitica un rol neagresiv. Subiectul central al discuției lui Moldovan este nevoia de descentralizare a administrației, prin acordarea unei puteri mai mari autorităților locale În procesele de luare a deciziilor și de alocare a fondurilor, o măsură promovată și de țărăniști

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
astfel de minister ar fi fost să cultive nu doar vigoarea fizică și pregătirea tinerilor români pentru luptă, ci și un spirit de sacrificiu care să aspire către pace mai mult decât către acțiune agresivă 58. Acest element pacifist al Biopoliticii contrastează puternic cu trecutul lui Moldovan de ofițer În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga Arhanghelului Mihail, Înființată la puțin timp după apariția Biopoliticii. Pacifismul lui Moldovan nu este Însă surprinzător dacă luăm În considerare perspectiva sa puternic antirevizionistă, pe care o Împărtășea cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea negocierilor după principiul prerogativelor eugenice. Una dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59. Moldovan nu oferă detalii despre modalitățile de realizare a acestui obiectiv, care era similar cu ideologiile de extremă dreaptă, contemporane lucrării, despre necesitatea de a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să organizeze un recensământ eugenic o dată la câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De asemenea, această instituție urma să reglementeze măsurile specifice implementate de alte instituții ale statului pentru a verifica dacă au fost respectate principiile generale are biopoliticii și dacă au fost atinse obiectivele eugenice 60. Ministerul de Vigoarea Națiunii ar fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca ordine totalitarătc "Statul biopolitic ca ordine totalitară" În Biopolitica, Moldovan descrie, uneori foarte detaliat, alteori doar În linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile legislativă și executivă, În contrast cu sistemul parlamentar care funcționa la momentul când lucrarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care funcționa la momentul când lucrarea a fost scrisă și publicată. O astfel de conceptualizare a statului excludea posibilitatea dezbaterii politice și a competiției Între partide și programele acestora, ca modalități de luare a deciziilor legate de administrarea bunăstării țării. Biopolitica, Înțeleasă ca un set de principii obiective, cu un fundament științific, ar fi transformat astfel de dezbateri În eforturi inutile sau chiar imposibile. Progresul urma să rezulte din discuțiile Între specialiști despre semnificația diferențelor În ereditate și a meritelor unor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
stat Într-o manieră foarte apropiată de cea a lui Hegel: „Statul este neamul organizat În legătura organică cu pământul său, cu rostul ca stăpânindu-și destinul să-și asigure existența, independența și desăvârșirea”61. Pe lângă explorarea surselor intelectuale ale Biopoliticii, la fel de semnificativă pentru evaluarea noutății și impactului ideilor sale asupra discursului politic din România interbelică este și compararea lucrării cu alte perspective de reorganizare a statului și a sferei publice, propuse de gânditorii contemporani lui Moldovan. Provocările cele mai semnificative

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
era Îndreptățit să folosească orice mijloc de a exercita controlul asupra cetățenilor săi. În același sens, Moldovan a subliniat În numeroase ocazii importanța educației și a programelor care să stimuleze cetățenii să Își asume responsabilitățile eugenice. Cu toate acestea, În Biopolitica, Moldovan nu a imaginat o infrastructură care să controleze toate aspectele vieții private și care să Încerce să obțină mobilizarea socială cu orice preț. Moldovan avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
fie activitățile și implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate de constrângerile impuse de prioritățile biologice și de principiile eugenice, care structurau sfera publică. O altă diferență radicală dintre teoria biopolitică și ideologiile totalitare este conținută În accentul pus de Moldovan pe legalitate, pe respectul față de legi. Moldovan nu a susținut niciodată folosirea În mod direct sau indirect a violenței de către stat Împotriva cetățenilor săi. Un contraargument la această interpretare ar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
viziunea lui Manoilescu despre neoliberalism și dezvoltarea economică subvenționată de stat. Mai mult, Manoilescu Își formulează argumentele Într-un limbaj al determinismului biologic care arată că autorul cunoștea și era interesat de aceleași legi ale eredității ce fundamentau și teoria biopolitică propusă de Moldovan. Cei doi autori se cunoșteau, de altfel, și, deși nu au fost niciodată colaboratori apropiați, au menținut o relație de simpatie pasivă și nu au formulat niciodată critici susținute unul la adresa celuilalt. Deja În 1941 Însă, Manoilescu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel ideilor exprimate În Biopolitica. După 1932, În calitate de președinte al Astrei, Moldovan a Încercat să folosească baza instituțională și rețeaua socială a acestei organizații pentru a crea și implementa programe complexe de educație eugenică și sănătate publică 71. Conferința anuală a Astrei a devenit pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a fost mai coerent În susținerea necesității de a organiza o structură modernă și competitivă a statului, pe baza legilor eredității și a preocupării pentru menținerea și Îmbunătățirea capitalului biologic al națiunii. Putem regăsi afirmații aproape identice cu cele din Biopolitica În lucrări publicate chiar până În 1947. În timpul dramaticelor schimbări sociale și politice instrumentate de regimul comunist impus de Uniunea Sovietică, Moldovan scria: La temelia oricărei de guvernări trebuie să stea politica vieții... și să Înnobileze patrimoniul biologic național 78. Citatul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
scria: La temelia oricărei de guvernări trebuie să stea politica vieții... și să Înnobileze patrimoniul biologic național 78. Citatul de mai sus ilustrează, cu toate acestea, nu doar continuitățile, ci și schimbările semnificative din viziunea și strategia lui Moldovan. Termenii biopolitică și eugenie nu mai apar În textele sale, o absență cu atât mai notabilă, cu cât cele două noțiuni prevalează În lucrările sale anterioare. În locul acestor termeni, autorul român, fără Îndoială, conștient de critica dură a eugeniei după 1945 și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
succesive În anul 1947) nu face decât să demonstreze cât de larg acceptată era eugenia atât ca teorie nu doar validă, ci și normativă, cât și ca strategie de analiză și definire a corpului politic. Ecouri ale Biopoliticiitc "Ecouri ale Biopoliticii" Studenții și colaboratorii lui Moldovan de la Institutul de Igienă Socială din Cluj au pășit pe calea eugeniei, uneori reafirmând argumentele lui Moldovan În favoarea creării unui stat eugenic total, alteori purtându-și propriile bătălii pentru reformarea În profunzime a instituțiilor statului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
viitorul dorit pentru România, precum și instrumentele și modelele pe care românii trebuiau să le folosească În Încercarea lor de a deveni o națiune și un stat moderne. Lucrările lui Manliu nu au obținut niciodată popularitatea de care s-a bucurat Biopolitica În perioada interbelică, probabil pentru că el nu a deținut autoritatea nici unei poziții oficiale și nu a avut la dispoziție o bază instituțională cu ajutorul căreia să Își susțină ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Banu despre responsabilitățile statului față de masele de cetățeni „normali” a avut vreun impact asupra perioadei de după 1945. Noile instituții de sănătate publică Înființate de regimul comunist reflectă mai mult o astfel de viziune despre protejarea capitalului biologic decât pe cea biopolitică a lui Moldovan. Abia În 1966, când avortul a devenit ilegal, indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica, și-a dovedit chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu și Banu au descris Însă statul ca fiind instrumentul cel mai puternic de control al comportamentului social, limitat doar de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și cu principiile și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de eterogene, de la simpatia pentru Partidul Național-Țărănesc până la cea pentru Carol al

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]