KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

dintre ideile propuse de Moldovan pentru a evidenția astfel implicațiile profunde și explozive ale unui text care Își atribuia autoritatea adevărurilor științifice obiective și care a devenit o lucrare foarte respectată, chiar venerată de intelectualii români 11. Premisa fundamentală a Biopoliticii este argumentul eugenist că viața omenească, socială și individuală, este guvernată de anumite legi obiective - ereditate, diferențiere, adaptare și selecție. Pentru Moldovan, acest argument implica și faptul că orice stat modern care dorea să promoveze bunăstarea generală a cetățenilor săi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
individului pentru bunăstarea Întregii comunități”, o afirmație În tradiția filosofiei utilitariene 13. Ideea că evoluția biologică trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se apropie cel mai mult de principiile comuniste ale Uniunii Sovietice. Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Uniunii Sovietice. Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă ce susținea că singura modalitate de a păstra autenticitatea tradițiilor rurale și organizarea socială a României - Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și În intervențiile sale publice concepția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pentru romi. Conform poziției corporatiste promovate de Moldovan, destinul statului român era direct legat de cel al națiunii române, și nu de nevoile concurente ale grupurilor care existau În interiorul acesteia. O observație importantă se referă la tratamentul minorității evreiești. Din Biopolitica lipsesc orice referințe la drepturile la cetățenie ale evreilor, deși În 1926, când Moldovan și-a publicat lucrarea, problema dreptului evreilor de a deveni cetățeni era Încă intens dezbătută În cercurile politice românești. Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
cercurile politice românești. Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și chiar Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga preziceau că adoptarea reformei constituționale după război va avea consecințe dezastruoase pentru populația românească 25. Cam În aceeași perioadă (dar după publicarea Biopoliticii), Legiunea Arhanghelului Mihail, de orientare antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate” a evreilor asupra populației indigene. În același timp, În Italia și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era, fără Îndoială, informat. În ansamblu, antisemitismul era orientarea dominantă a politicii românești din această perioadă 26. Apare clar că motivul pentru care Moldovan nu menționează „problema evreiască” În Biopolitica nu trebuie căutat În lipsa generală de interes față de acest subiect. Pare Însă că Moldovan era mai sensibil la problemele particulare pe care le observa În legătura cu Transilvania sa natală. Dimensiunile populației de evrei existente aici erau mai greu de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
o opțiune explicită pentru negarea dreptului la cetățenie În cazul etnicilor neromâni. Gen și cetățenietc "Gen și cetățenie" Naționalismul corporatist al lui Moldovan se reflecta și În viziunea sa asupra genului În relație cu drepturile la cetățenie În statul modern. Biopolitica are un Întreg capitol dedicat „Problemei feminismului” și oferirii unor soluții eugeniste. Interesul manifestat de autor pentru problemele femeilor contrasta puternic cu analizele contemporanilor săi. În 1926, Moldovan era foarte Încrezător În capacitatea femeilor române de a participa la viața

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori - biopolitica. Moldovan prezintă În detaliu modul În care urmau să fie reorganizate toate ministerele existente și toate celelalte instituții subordonate statului și oferă argumente pentru crearea unor noi forme de birocrație, considerate absolut necesare. De asemenea, el descrie felul În care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
materiale 37. Ultima parte a citatului de mai sus are aproape conținutul unei viziuni umanitare asupra justiției - considerarea vieților omenești mai presus de interesele materiale -, dar Moldovan era mai degrabă interesat de prezentarea fundamentelor științifice ale noului concept de lege biopolitică. Afirmația citată mai sus este imediat urmată de precizarea că numai o astfel de reformă putea să asigure asumarea de către indivizi a responsabilităților lor biologice și internalizarea de către aceștia a necesității de a evalua acțiunile lor și pe cele ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
atât de puternice, pe baza sentimentului lor de responsabilitate față de prioritățile eugenice ale națiunii. Programe publice: factori de mediu și progres biologictc "Programe publice \: factori de mediu și progres biologic" Dacă Ministerul Sănătății urma să fie piesa centrală În reforma biopolitică, În toate celelalte domenii ale vieții publice Moldovan a pus accentul și pe importanța prezervării igienei mediului, ca prioritate a Ministerului Lucrărilor Publice. Chiar dacă era În dezacord cu teoriile lamarckiene, Moldovan considera că factorii de mediu puteau avea o influență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
industrializarea 44. Statul urma, de asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării și dezvoltării comerțului par să fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fost discutate și adoptate măsuri de „românizare” a vieții economice, printre care cea de desființare a dreptului la proprietate al evreilor. Aceste măsuri au fost puse În aplicare În timpul războiului, sub regimul Antonescu. Finanțarea statului și biopoliticatc " Finanțarea statului și biopolitica" Moldovan propunea o manieră de-a dreptul revoluționară de reorganizare a Ministerului Finanțelor. Autorul propunea o modificare radicală a principiilor de generare și cheltuire a veniturilor statului. În opinia sa, acestea erau cele mai importante instrumente pe care statul le

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mai degrabă decât să o critice 54. Administrația internă și afacerile externetc "Administrația internă și afacerile externe" În mod surprinzător, Ministerului Afacerilor Interne, instituția cel mai direct asociată cu statul polițienesc de-a lungul secolului XX, i se atribuie În Biopolitica un rol neagresiv. Subiectul central al discuției lui Moldovan este nevoia de descentralizare a administrației, prin acordarea unei puteri mai mari autorităților locale În procesele de luare a deciziilor și de alocare a fondurilor, o măsură promovată și de țărăniști

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
astfel de minister ar fi fost să cultive nu doar vigoarea fizică și pregătirea tinerilor români pentru luptă, ci și un spirit de sacrificiu care să aspire către pace mai mult decât către acțiune agresivă 58. Acest element pacifist al Biopoliticii contrastează puternic cu trecutul lui Moldovan de ofițer În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga Arhanghelului Mihail, Înființată la puțin timp după apariția Biopoliticii. Pacifismul lui Moldovan nu este Însă surprinzător dacă luăm În considerare perspectiva sa puternic antirevizionistă, pe care o Împărtășea cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea negocierilor după principiul prerogativelor eugenice. Una dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59. Moldovan nu oferă detalii despre modalitățile de realizare a acestui obiectiv, care era similar cu ideologiile de extremă dreaptă, contemporane lucrării, despre necesitatea de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
să organizeze un recensământ eugenic o dată la câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De asemenea, această instituție urma să reglementeze măsurile specifice implementate de alte instituții ale statului pentru a verifica dacă au fost respectate principiile generale are biopoliticii și dacă au fost atinse obiectivele eugenice 60. Ministerul de Vigoarea Națiunii ar fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca ordine totalitarătc "Statul biopolitic ca ordine totalitară" În Biopolitica, Moldovan descrie, uneori foarte detaliat, alteori doar În linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile legislativă și executivă, În contrast cu sistemul parlamentar care funcționa la momentul când lucrarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
care funcționa la momentul când lucrarea a fost scrisă și publicată. O astfel de conceptualizare a statului excludea posibilitatea dezbaterii politice și a competiției Între partide și programele acestora, ca modalități de luare a deciziilor legate de administrarea bunăstării țării. Biopolitica, Înțeleasă ca un set de principii obiective, cu un fundament științific, ar fi transformat astfel de dezbateri În eforturi inutile sau chiar imposibile. Progresul urma să rezulte din discuțiile Între specialiști despre semnificația diferențelor În ereditate și a meritelor unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]