KorAP: Find »[drukola/base=biopolitic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...8 >

192 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

care a devenit organizația cea mai importantă pentru administrarea programelor de ajutor social, de la Îngrijirea copiilor și a sănătății populației sărace până la cantine pentru săraci și diferite alte forme de filantropie publică, În sprijinul efortului de război. Buletin Eugenic și Biopolitic a lăudat activitățile Consiliului de Patronaj, ca fiind atât eficiente, cât și strategice 102. Cu toate acestea, Consiliul de Patronaj era În mare parte finanțat cu fonduri care proveneau de la evreii din România și care erau obținute În mod legal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
derularea unor programe cu obiective educaționale (conferințe și cursuri de „igienă socială”). În 1942, din inițiativa lui Moldovan, s-a Înființat În cadrul Astrei o Secție Biopolitică, ca entitate separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Moldovan s-a Întors la Cluj, Banu și-a reluat poziția de profesor de medicină socială la București și o serie de lucrări de medicină socială de orientare eugenistă au continuat să fie publicate. De exemplu, revista Buletin Eugenic și Biopolitic și-a continuat apariția până În decembrie 1947. În 1948 Însă a avut loc o schimbare irevocabilă, iar conducătorii școlilor eugeniste din România au fost pensionați forțat 8. Foștii lor studenți Însă au continuat să ocupe poziții de autoritate În domeniul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
21 iulie-august 1936, pp. 84-85, arată că aceste organizații aveau un număr total de șaptezeci de membri, dar numărul era cu siguranță mai mare atunci și a continuat să crească În 1930. De exemplu, nu doar membrii nominali ai Secțiunii Biopolitice a Societății Astra erau activi În mișcarea eugenistă. Și activitățile celorlalte secțiuni (de exemplu, Subsecțiunea Femenină, Subsecțiunea pentru Educație Fizică) aveau o orientare eugenistă. 7. Frank Dikötter, „Race, Culture: Recent Perspectives on the History of Eugenics”, American Historical Review vol

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Socială și după ce acesta a fost mutat la Sibiu, pe perioada războiului. 20. Vezi capitolul 6. 21. Iuliu Moldovan, „Motive pentru Înființarea Ministerului Sănătății Publice”, Sănătatea publică, vol. 1, nr. 1, Ianuarie 1921, pp. 10-11. 22. Iuliu Moldovan, „Un program biopolitic”, Societatea de mâine, 1, nr. 3, 27 aprilie 1924, pp. 69-70. 23. Iuliu Moldovan, „Raport către Ministerul Justiției/Siguranța Internă, 22 iunie 1922”, Iuliu Moldovan, fond personal, dos.1, Arhivele Naționale, Filiala Cluj, 3. 24. Moldovan, fond personal, dos. 1

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
decât prin cooperare, vezi Pamfil Matei, „Asociațiunea transilvană pentru literatură și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei În cultura națională (1861-1950), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986, pp. 65-66. 33. Eugenical News, 21, iulie-august, 1936, pp. 84-85. 34. Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1 ianuarie 1927, p. 28. 35. Emil Racoviță, Evoluția și problemele ei, Editura Asociațiunii, Cluj, 1929, pp. 7-8. 36. Unele dintre aceste prelegeri publicate mai târziu arată că autorii lor cunoșteau și susțineau ideile eugeniste. Vezi, de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 53. D. Gusti, Opere alese, vol. 1, pp. 424-426. 54. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 471-478. 55. Iordache Făcăoaru, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp. 169-83. 56. Ancel, Transnistria, vol. 3, pp. 196-199. 57. Iordache Făcăoaru, „Cercetări antropologice În patru sate din Transnistria”, manuscris nepublicat, 1943, United States Holocaust Memorial Museum Institute, RG-31 (Ukraine)/004 m, Reel 2

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
5. 67. Dimitire Gusti, Opere alese, vol. 3, ed. Ovidiu Bădina și Octavian Nemțeanu, Ed. Academiei R.S.R., București, 1968, p. 248. 68. Stahl, Amintiri, p. 396. 69. Vezi, de exemplu, Iordache Făcăoaru, „Reviste În schimb cu Buletinul”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 12, decembrie 1936, pp. 381-382. 70. Unele dintre cele mai importante lucrările ale lui Banu sunt L’Hygiène de la race: Étude de biologie héréditaire et de normalisation de la race, București și Paris, 1939; Tratat de medicină socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ambivalență similară - mai puternic Înclinată Însă de partea neolamarckianismului - caracterizează și mișcarea eugenistă chineză. Vezi Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria Bucur, „From Private Philanthropy to Public

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Review și Journal of Heredity. 57. Bucur, „Private Philanthropy”, pp. 53-54. 58. Iuliu Moldovan, „Jurnal de călătorie În America”, 22 aprilie, Moldovan, fond personal, dos. 23. 59. Iordache Făcăoaru, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 7, nr. 1-2, ianuarie - februarie 1936, pp. 49-53. 60. Iordache Făcăoaru, „Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 8, nr.10-12, octombrie - decembrie 1937, pp. 35-54. 61. Sorin Soma, „Politică demografică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
59. Iordache Făcăoaru, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 7, nr. 1-2, ianuarie - februarie 1936, pp. 49-53. 60. Iordache Făcăoaru, „Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 8, nr.10-12, octombrie - decembrie 1937, pp. 35-54. 61. Sorin Soma, „Politică demografică În Italia”, Preocupări universitare vol. 1, nr. 1, decembrie 1943, pp. 106-7. 62. Mehedinți, Trilogii. 63. Banu, Tratat, conține o bibliografie bogată care include nume precum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
1, series 783, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC, 18. 66. C.C. Gheorghiu, „Demofilia și eugenia ca principii divergente În doctrina populație”, Revista de igienă socială 3, nr. 4, 1937, pp. 211-17. 67. V. Noveanu, „Mișcarea eugenică În Franța”, Buletin Eugenic și Biopolitic, 3, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1929, pp. 26-31. 68. Moldovan, Introducere, p. 33. 69. Moldovan, Introducere, p. 33. 70. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 19. 71. Hitchins, Rumania, pp. 295-297. 72. Hitchins, Rumania, pp. 300-304. 73. Moldovan, Introducere, p.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944, pp. 35. 86. Traian Herseni, „Anchetă biosocială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.18, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1947, pp. 184-196. 87. Hitchins, L’ Idée de nation, pp. 148-179. 88. Hitchins, L’ Idée de nation, pp. 148-179. 89. Gábor Barta et al., (ed.), Erdély rövid története, Akadémiai Kiádo, Budapesta, 1989. 90. Ovidiu Comșia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pp. 184-196. 87. Hitchins, L’ Idée de nation, pp. 148-179. 88. Hitchins, L’ Idée de nation, pp. 148-179. 89. Gábor Barta et al., (ed.), Erdély rövid története, Akadémiai Kiádo, Budapesta, 1989. 90. Ovidiu Comșia, „Biologie și istorie”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.9, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 164-80. 91. Petre Râmneanțu și P. David, „Cercetări asupra originii etnice a populației din Sud-Estul Transilvaniei pe baza compoziției serologice a sângelui”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Comșia, „Biologie și istorie”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.9, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 164-80. 91. Petre Râmneanțu și P. David, „Cercetări asupra originii etnice a populației din Sud-Estul Transilvaniei pe baza compoziției serologice a sângelui”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp.36-66. 92. Moldovan, Introducere, pp. 36-37. 93. Moldovan, Introducere, pp. 36-37. 94. Marinescu, Despre hereditatea. 95. Racoviță, Evoluția. 96. Vezi, de exemplu, Francisc Rainer, „Rasele umane. Conferință”, România medicală, vol. 12, nr. 10

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Ornea, Anii treizeci; Micu, „Gândirea”, și Hitchins, Rumania, pp.298-319. 104. Vezi capitolul 3 pentru o discuție a noțiunii lui Crainic de etnocrație. 105. Ioan Agârbiceanu, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În statul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942 106. Vezi capitolul 3. Deși multe dintre lucrările importante pe această temă nu discută explicit atitudinea unei Biserici În particular, autorii lor au făcut adesea referire la Biserica Ortodoxă și la cea Greco-Catolică, din care făcea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Vezi Elisabeth F. Crowell, „Memorandum Regarding the Study of Sick Nursing, and Health Visiting in Rumania”, file 22, box 3, group record 1.1, series 783c, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC, p. 25. 109. Veturia Manuilă, „Asistența socială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 22-24. 110. Veturia Manuilă, „Asistența socială”, pp. 22-24. 111. Gheorghe Preda, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925. 112. Gheorghe Preda, O Încercare, p. 12. 113. Inițial, eugeniștii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În colectivul lor editorial; aceștia Îl priveau pe Moldovan ca pe o figură vizionară și urmau, probabil, calea deschisă de acesta, Încercând să Încurajeze o imagine pozitivă a practicii medicale În zonele rurale. Capitolul 3 Statul biopolitictc " Capitolul 3 Statul biopolitic" 1. Hitchins, Rumania, capitolele 7-9, și Vlad Georgescu, The Romanians, a History, Ohio University Press, Columbus, 1991 fac o analiză sumară a acestor dezbateri. Vezi și Jowitt, Social Change. Pentru o analiză excelentă a problemelor agrare din România, vezi Henry

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
123-42. Tendințe similare se manifestau, În același timp În Franța, Germania și Uniunea Sovietică, motivate de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Crainic, Ortodoxie. 35. Moldovan, Amintiri; Petre Râmneanțu, „Visuri de pe Semenic”, ms. nepublicat. Obținut prin generozitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 36. Vezi capitolul 6. 37. G. Retezeanu, „La o răspântie: (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 66. 38. Regimul comunist a rezolvat această problemă creând pașapoarte interne, care legau fiecare individ, bărbat sau femeie, de locul unde se născuse. Un individ putea să Își schimbe rezidența În mod permanent

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Margaret Sander, care celebra noul sentiment de independență personală și economică pe care femeile Îl câștigaseră, reprezentau o minoritate printre promotorii eugeniei. Vezi Paul, Controlling Human Heredity. 43. Veturia Manuilă, „Situația femeii În societatea modernă și feminismul”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 6, iunie 1928, pp. 189-192. Strat, T.H. Malthus; Traian Brăileanu, „Feminizare și efeminare”, Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. 44. Veturia Manuilă, „Rolul femeilor În asistența socială a familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Biopolitic, vol. 2, nr. 6, iunie 1928, pp. 189-192. Strat, T.H. Malthus; Traian Brăileanu, „Feminizare și efeminare”, Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. 44. Veturia Manuilă, „Rolul femeilor În asistența socială a familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 24-26; Brăileanu, „Feminizare”. 45. Pentru o discuție clasică a separării dintre sfera publică și cea privată și a dimensiunii de gen a amândurora, vezi Mary Ryan, Cradle of the Middle Class: The Family

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. 47. Vezi discuția despre Mary Stopes și Margaret Sanger, În Paul, Controlling Human Heredity, pp. 91-96. 48. Davidoff și Hall, Family Fortunes. 49. Valeria Căliman, Mama generatoare de vieață românească, Editura Subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. 50. Pentru o discuție a impactului acestor coduri civile asupra drepturilor femeilor În familie și societate, vezi Botez, „Problema”. 51. Linda K. Kerber, Women of the Republic: Intellect and Ideology in Revolutionary America, W.W. Norton

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pe anul 1931 până la iunie 1932”, Transilvania, vol. 63, nr. 1-8, ianuarie-august 1932, p. 36. 53. Vezi capitolul 5. 54. Bucur, „In Praise”. 55. Petre Râmneanțu, „Problema căsătoriilor mixte În orașele din Transilvania În perioada dela 1920-1937”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1937, pp. 317-338. 56. Petre Râmneanțu, „Influența căsătoriei asupra fertilității și etnicului unui neam”, Transilvania, vol. 68, nr. 5, septembrie-octombrie 1937, p. 400. 57. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. II. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]