414 matches
-
Dumitru Ciucan din Cașvana Suceava, Ioan Baiu și Caramarin Vasilica (jud. Tulcea), Vasile Moldovan din Sighetul Marmație, Gohn Eric din Codlea, gălățeanul Mircea Cojocaru, precum și pe cele semnate de sculptorii Ion Petrișor din Săcuienii Dâmbovița, Tudor Ardeleanu din Zalmoc-Sălaj, Floarea Birje din Turnu Măgurele, Petre Silion din Iași, Mircea Magearu din Buzău ș.a.m.d..” Promovarea artei naive în țara noastră s-a făcut prin intermediul expozițiilor de artă ale artiștilor plastici amatori, ce activau ca membri la diferite așezăminte culturale precum
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Berneagă Adina 1951 Pictor Născută la 21 martie 1951, în localitatea Iași. Studii: Universitatea Al. I. Cuza, Iași, Facultatea de Engleză-Română, promoția 1974; urmează Facultatea de Arte Plastice George Enescu, Iași. Debut 1970 Birje Florea Sculptor Localitatea Didești, județul Teleorman. Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 49. Biró Pavel 1885 1981 Pictor S-a născut în anul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală cândva pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Editura Științifică, București, 1991, pp. 378-380. 314 v. și Gh. Glodeanu, în op. cit., p. 169. care încadrează în seria "instrumentelor magice cu ajutorul cărora are loc integrarea în timpul mitic", ascensorul (În curte la Dionis) și camionul ( La umbra unui crin), alături de birja din La țigănci și mașina din Noaptea de Sânziene. Eugen Simion în op. cit., p. 302, integrează printre vehicule "derizorii" cu "rol mitic": camioneta din Nouăsprezece trandafiri, mașina din Noaptea de Sânziene, care fac legătura dintre tărâmuri asemenea bărcii lui Charon
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sus: a) curierii; b) trecerile cu ștafete; c) transporturile - expediții ale statului; d) funcționarii civili și militari care erau în serviciu și călătoreau cu caii de poștă, dar nu și cei care ar fi călătorit cu caii lor sau cu birje închiriate; e) dorobanții și surugii aflați în serviciu; f) transporturile de bagaje ostășești; g) călătorii pe jos; h) vitele cu care se făceau transporturile la lucrările de drumuri publice; i) cărăușii care transportau sare în contul guvernului, atât la trecerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În etate de cinci anișori Împliniți, unicul fruct până astăzi al amorului părinților săi; iar gramamà este cocoana Anica, mamițica mamițichii puiului.”. Gramamà Îl Îmbracă pe Ionel, o pregătește pe fiică, apoi ia tramvaiul până la gară (restul familiei merge cu birja), călătorește la clasa a III-a; la Sinaia pornește pe jos, „purtând coșulețul elegant cu provizii”, spre Hotel Mazăre, iar familia Georgescu ia birja spre parc etc. Escapada nocturnă a Miței Îi lasă plocon și ginerele, cu care supează și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Îmbracă pe Ionel, o pregătește pe fiică, apoi ia tramvaiul până la gară (restul familiei merge cu birja), călătorește la clasa a III-a; la Sinaia pornește pe jos, „purtând coșulețul elegant cu provizii”, spre Hotel Mazăre, iar familia Georgescu ia birja spre parc etc. Escapada nocturnă a Miței Îi lasă plocon și ginerele, cu care supează și pe care Îl sfătuiește Înțelept și matern: „- Du-te și dumneatale repede, Mialache!”; „- Du-te, Mialache mamă! [...]; o să-i faci mare plăcere Miții și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
niște prieteni... Nici n-am dormit... Știi...”, se confesează, justificându-și osteneala, și cerând clemență, domnul din Petițiune) ori căutând un amic („De atâtea ceasuri acuma bunii camarazi Îl caută, alergând prin Întunericul nopții de colo până colo, când În birje, când pe jos - degeaba!”). Cetățeanul turmentat Își explică oboseala cinstit: „Fă- Ți idee (sughite), de alaltăieri-seara până azi-dimineață s-o duci Într-un chef!...”. Câte un amic nu doarme din cauza unei măsele vinovate (Tomiță, din Duminica Tomii, „toată noaptea nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ridicarea cortinei, pe când damele urmăreau cu cel mai viu interes desfășurarea comediei, el se sculă și, pretextând că merge la bufet să le aducă prăjituri și apă rece, plecă frumușel din lojă. Coborî, ieși din teatru, se aruncă Într-o birje, merse acasă, Își luă bagajul, se duse la gară și se sui În tren.”. E o retragere discretă, abilă, dar sortită eșecului, de pe scena amorului clandestin. Subterfugiul reflectă psihologia bărbatului angajat sentimental de voie, de nevoie, și pentru care relația
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fac-s[imilé], rom. facs[imil] (< lat. fac simile); engl. demo, germ. Demo < engl. demo[nstration], germ. Demo[nstration]; engl. ad "reclamă, anunț publicitar" < ad[vertisement]; bra "sutien" < bra[ssière] "idem" (< fr.); bro "frate" < bro[ther]; cab "vehicul de transport, birjă" < cab[riolet], iar cu sensul "cabină" < cab[in] (cu sensul actual "taxi" poate proveni din ambele etimoane); champ "campion" < champ[ion]; detox < detox[ification]; doc < doc[tor]; exam < exam[ination]; fan < fan[atic]; gym < gym[nastics] și gym[nasium]; info
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și după ce s-a răcit, pentru a nu se Îngropa În unghie și a nu distruge copita. Există și potcoave de coseală, pentru caii care calcă Într-o parte, potcoave de țăcăneală, pentru producerea unui zgomot plăcut (În special pentru birjele din vechile orașe). Un alt tip de potcoave realizate de fierari Îl reprezintă potcoavele de gheață numite“mâțe”, potcoave “bătrânești” sau ”potcoave țigănești”, care se legau de oameni peste Încălțăminte, pentru a nu aluneca iarna pe gheață. Potcoava este simbolul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tot năduful, Inghesuiți în cala unei nave...”. Despre Dunărea robilor din închisori a scris și poetul Constantin Salcia. Printre cărturarii lagărului cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit nu cumva să-l tragă pe rege de fireturi și de mustăți a schimbat, cu zîmbetul pe buze, într-o haltă a istoriei, OrientExpress-ul cu bou-vagonul mărfarului de Periprava. Spre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cum sunt: Dumitru Ciucan din Cașvana-Suceava, Ioan Baiu și Caramarin Vasilica (jud. Tulcea), Vasile Moldovan din Sighetul Marmație, Gohn Eric din Codlea, gălățeanul Mircea Cojocaru, precum și pe cele semnate de sculptorii Ion Petrișor din Săcuienii-Dâmbovița, Tudor Ardeleanu din Zalmoc-Sălaj, Floarea Birje din Turnu Măgurele, Petre Silion din Iași, Mircea Magearu din Buzău ș.a.m.d..” Promovarea artei naive în țara noastră s-a făcut prin intermediul expozițiilor de artă ale artiștilor plastici amatori, ce activau ca membri la diferite așezăminte culturale precum
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Berneagă Adina 1951 Pictor Născută la 21 martie 1951, în localitatea Iași. Studii: Universitatea Al. I. Cuza, Iași, Facultatea de Engleză-Română, promoția 1974; urmează Facultatea de Arte Plastice George Enescu, Iași. Debut - 1970 Birje Florea Sculptor Localitatea Didești, județul Teleorman. Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 49. Biró Pavel 1885 - 1981 Pictor S-a născut în anul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
C.I. Stavăr ș.a.) ca și unul din birjarii orașului, C. Plugaru, au făcut bani frumoși (tot de la bugetul MAI!) transportând de la hoteluri la gară bagajele „repatriaților sovietici”. Pentru o căruță, tariful era de 4.000 de lei/zi iar pentru birjă (având o capacitate mai mică) numai 2.000 de lei. Gh. Alexa de pe strada Sf. Nicolae nr. 4 a primit 4.000 de lei pentru ”...spălarea cu petrol și curățirea a 4 vagoane ce au fost necesare pentru repatrierea cetățenilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cea a muzeului din Fălticeni. Aflând că s-a găsit la Secuieni-Drăgușeni piatra de mormânt a domnitorului Bogdan al doilea, tatăl lui Ștefan cel Mare, pe care și-o dorea și Nicolaie Iorga, mai rapid, Vasile Ciurea a luat o birjă și-a adus piatra la muzeul său, fapt care a stârnit o mare supărare. Într-o conferință radiodifuzată în care prezenta lista muzeelor din țară, Iorga n-a mai inclus muzeul din Fălticeni deși, înființat în 1907, acesta era unul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și o vârstă crudă, am contractat o pleurezie. Mama și-a dat imediat seama că m-am îmbolnăvit: ochii îmi străluceau, aveam temperatură, iar picioarele au refuzat să-și mai facă obligația de cărăuși, astfel că mama a oprit o birjă și ne-am îndreptat spre spital. Doctorul m-a consultat, i-a eliberat mamei rețeta și am plecat acasă. Două săptămâni de zile Silvia a stat la căpătâiul meu și m-a îngrijit. M-a hrănit cu lingurița, îmi pregătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au specializat În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă, pe „Moisă Curirario - Moșe Rimer” dintr-un document moldovenesc din 1859 <endnote id="(436, p. 75)"/>, sau pe „Avram curelar ovreiu, ce Îmbracă [= tapițează În piele] caleșcile” dintr-un document muntenesc din 1842 <endnote id="(536, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon pleca cu un „omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote id="(823, p. 5)"/>. Iată și alte exemple de transport civilizat cu birja. În iunie 1883, evreul Iosef Diamand din Suceava, „antreprenor de birje și poștă” Încă din 1869, era decorat pentru modul cum a servit Poșta română cu ordinul „Serviciul credincios”, clasa I, de aur <endnote id="(612, I, p. 209)"/>. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote id="(823, p. 5)"/>. Iată și alte exemple de transport civilizat cu birja. În iunie 1883, evreul Iosef Diamand din Suceava, „antreprenor de birje și poștă” Încă din 1869, era decorat pentru modul cum a servit Poșta română cu ordinul „Serviciul credincios”, clasa I, de aur <endnote id="(612, I, p. 209)"/>. Un an mai târziu (În mai 1884), doi fabricanți de trăsuri din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem pe la 1909 -, căruia În Basarabia i se spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria egipteană, harabaki putea să Însemne „o birjă frumoasă”, ca În proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trăsurilor care străbat „strada principală din București”, asemănând-o cu marile bulevarde din Paris, Roma și Londra <endnote id="(821, p. 264)"/>. La rândul său, În 1870, cehul Jan Neruda nota faptul că cele peste 11.000 de trăsuri și birje din București produc un „huruit” care „răsună În oraș ca un tunet permanent, Îndepărtat și [care] durează până către miezul nopții” <endnote id="(566, p. 256)"/>. În fine, vizitând Bucureștii În 1884, și romanistul danez Kristoffer Nyrop a fost profund
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]