542 matches
-
finit par finir. Un cutremur de pământ, martori oculari pretind că e o impresie pur personală, dar nu cred, m-a zvârlit din berărie pe statuia lui Cuza, de pe statuie pe universitate, de pe universitate pe calul lui Grischa, simpaticul meu birjar, și de pe calul lui Grischa pe trotuar, unde m-am trezit, stricto sensu, cu genunchiul julit și capul mărit cu trei cucuie, simbolizând Ardealul, Bucovina și Basarabia. Până la completa dezmeticire mi-am păstrat poziția pe trotuar și am avut cu
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
Eu (continuând ideia) Să iasă un papagal El Ha! ha! Eu Ha! ha! (lucru, serios). Grecule, crezi că nu m-a văzut nimeni? El Nu țin minte! Eu Cine era de față? El Stai! (după un moment de reculegere). Statuia, birjarul, stâlpul și doi sergenți. Grischa Am ajuns! Eu Unde? El Acasă! Eu Servus! Philippide Servus! Și iată-mă în pat de-o săptămână suferind consecințele unui cutremur imaginar (încep și eu să cred) și a unei injecții cu serum antitetanic
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
București îi vin în memorie "muscalii", îmbrăcați în lungile lor veșminte albastre de catifea, ce păreau "din alt veac". Meditația sună mai degrabă, ca și în alte rânduri, a suspin sentimental: Ce nostalgică spiță s-a dus cu ei", cu "birjarii mei minunați", care, prin mijlocul lor de locomoție, acum depășit, își pierduseră urma. Dar Pia era mereu atrasă și îndrăgostită de natură, de pacea patriarhală, nutrind o aversiune din ce în ce mai accentuată față de oraș. Se închina în fața miracolului vegetal, trăind adevărate momente
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
După slujba de înmormântare de la biserică se organizează un praznic fie la casa celui trecut în neființă, fie la casa de prăznuire din apropierea bisericii. Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați, birjari sau căruțași, dar și ca meșteșugari pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca piesă educativă, care "izbutește să strecoare îndoiala de sine însuș în chiar personagiul pamfletizat". Dacă, mai mult, înjurătura e literatură, numele birjarului e Arghezi. I-am citit răfuielile brute cu lumea rafinată (sau invers...) în ediția din '79, de la Minerva, în care Mariana Ionescu adună, adăugîndu-le postfață și bibliografie, bucăți deja tipărite și prospături din periodice. Două lucruri li se cer: autoritate
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
nu insistă, și rămîne tovarăș de doamnă babă cerebrală." În fine, viața de redacție, prin ochelarii lui Arghezi, descurajează pe orice sănătos la minte. Cu toate astea, "revista e un bun delicat, capricios și de lux." Cînd e... Mai departe, birjar, la Universitate. Neschimbată din vremuri: "profesorii sînt și foarte ocupați ca să mai aibă timp să se îndeletnicească din cînd în cînd, ca o favoare, și cu obiceiul suplimentar al activității lor, o catedră sau un rectorat." (la 1928, ca și
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
excelentă Ťmișcare scenicăť. Era bine crescut, snob, vorbea o română deosebit de îngrijită. Iubea restaurantele, mesele bune, spectacolele, ținea conferințe în lumea artistică, mișuna enorm social, avea o nevastă cu un corp superb care lucra la televiziune și înjura ca un birjar, fapt de care el era foarte mîndru pentru că dădea Ťșicť". Sau o satiră comprimată într-o pastilă apoftegmatică: "în timp ce Sorescu nu-l vedea pe Heidegger văzîndu-l chiar, Ioan Alexandru trăia doar în iluzia că îl vede". Nota caricaturală pe care
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
mă gândeam, când te ascultam. Ce crezi despre invazia tehnologiei în viața noastră, de la telefoanele mobile sau de plasat direct în ureche, până la laptop, internet etc.? Tehnologia a pus mereu oamenii în încurcătură. Somerset Maugham are o povestire despre un birjar chinuit de apariția mașinilor. Sigur, acum ritmul e mai rapid și ne adaptăm mai greu. Dar adevărata problemă e alta. Oricât de înspăimântător pare, va trebui să ne schimbăm felul în care privim omul însuși. Umanitatea noastră are un suport
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
acasă. Căci, - iertat să ne fie, dar trebuie să ne înțelegem -, politețea, buna cuviință, nu are nimic comun cu inteligența, cu cultura. Cu avuția, nici atât. Un arhimilionar cu o vastă cultură - Ťom bineť deci -, poate fi tot atât de necioplit ca un birjar, tot așa după cum un om simplu și nevoiaș, poate fi mai cuviincios decât un profesor universitar." Singura corecție - regretabilă - pe care avem, dinspre partea prezentului, a o aduce, este îndoiala că astăzi, cultura, fie și fără "manere", mai intră în
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
soi de cereale. Cu un fel de religiozitate. Fusese la specializare în SUA și era unul din cei mai buni specialiști din țară, având în spate o literatură de specialitate de avangardă. Foarte curajos la cursuri, îl înjura ca un birjar pe șeful statului. Studenții îl adorau. Înalt și bine îmbrăcat, avea o natură alunecoasă. Deși părea să aibă păreri ferme, oricum extrem de bine întemeiate teoretic, atunci când aborda probleme de politică, și mereu aluneca în astfel de discuții, teme foarte gustate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
încredere? Merită oare să riști atît de mult pentru o asemenea revoluție? Și dacă nu va fi nici o revoluție, așa cum prevestește Bătrînul? îl vede pe Curist dînd din mîini, gesticulînd ca un apucat, îl aude pe Părințel înjurînd ca un birjar după fiecare propoziție. — Te pîndiserăm două săptămîni la rînd, recunoscu Tușica, pînă ți-am învățat pe de rost programul. Știam exact la ce oră plecai în fiecare zi, ce țigări îți cumpărai de la chioșcul din stația de autobuz, cît timp
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
este o perioadă căreia Enciclopedia i‑a rezervat mai multe paragrafe dense, cu nume și date, fiind notat chiar momentul trezirii, ora la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, când băiețelul tresărea năuc din somn. Sunt trecute numele birjarilor, numele vecinilor pe care‑i condusese până la poartă, portretul domnului Învățător și vorbele adresate de acesta noii mame a băiețelului, povețele preotului, spusele celor rămași la hotarul satului, când el le‑a mai făcut odată cu mâna În semn de rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
atent, auzi până și liniștea orașului toropit de căldura de la amiază, când în sfârșit Tache și Lache și Mitică au ajuns acasă după discuții înfierbântate despre soarta țării, purtate în fața unei halbe de bere: ,,Căldură mare, dom’le! Căldură mare!”. Birjarii au ațipit tot așteptând un client și morfolesc vise frumoase despre un bacșiș bun. Doamnele se pregătesc pentru ,,five o’clock tea”. Un reporter adună știri senzaționale pe o bancă-n Cișmigiu. Pălăriile albe paie au rămas cu borurile pleoștite
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
încredere? Merită oare să riști atît de mult pentru o asemenea revoluție? Și dacă nu va fi nici o revoluție, așa cum prevestește Bătrînul? îl vede pe Curist dînd din mîini, gesticulînd ca un apucat, îl aude pe Părințel înjurînd ca un birjar după fiecare propoziție. — Te pîndiserăm două săptămîni la rînd, recunoscu Tușica, pînă ți-am învățat pe de rost programul. Știam exact la ce oră plecai în fiecare zi, ce țigări îți cumpărai de la chioșcul din stația de autobuz, cît timp
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Îmbrac. Până atunci, te rog să cauți o birjă. Da’ știi tu, iubitule... Una frumoasă, ca pentru un cavaler! Te aștept. Până În Piața Unirii, Gruia aproape că a alergat. Când a ajuns, s-a oprit să privească asupra gloatei de birjari care la acel ceas nu prea erau căutați... Omule, privește colo, lângă statuia lui Cuza. Trăsura arată bine, dar cel mai frumos este calul. Un sur rotat și cu un harnașament de zile mari. Pe capră stă țeapăn birjarul, care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de birjari care la acel ceas nu prea erau căutați... Omule, privește colo, lângă statuia lui Cuza. Trăsura arată bine, dar cel mai frumos este calul. Un sur rotat și cu un harnașament de zile mari. Pe capră stă țeapăn birjarul, care pare un tip curățel” - l-a dădăcit gândul de veghe. „Fie după voia ta, vecine” - a consimțit Gruia. În câteva clipe, a fost lângă birjar. Acesta și-a ridicat pălăria, În semn de salut, Întrebând: ― Unde dorește domnul să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Un sur rotat și cu un harnașament de zile mari. Pe capră stă țeapăn birjarul, care pare un tip curățel” - l-a dădăcit gândul de veghe. „Fie după voia ta, vecine” - a consimțit Gruia. În câteva clipe, a fost lângă birjar. Acesta și-a ridicat pălăria, În semn de salut, Întrebând: ― Unde dorește domnul să meargă? ― La Maternitate. ― La Maternitate mergem, stimate domn. Urcați! Hai, surule!... După ce tustrei se aflau așezați comod pe pernele trăsurii, Gruia a precizat destinația, cu rugămintea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lipindu-și obrazul de al ei cu toată căldura din suflet... Cu scârțâit de roți și leagăn de arcuri, trăsura Înainta pe ulița Muzelor, devenită sub „bolșăvici” - vorba cercetașului Toaibă - strada Neculai și nu Nicolae Bălcescu. La capăt de drum, birjarul a oprit calul și a rostit, ca pentru el: ― Am ajuns cu bine. Să fie ceasul cel bun, acum, când Îl aduceți acasă pe băiat, și să vă trăiască... ― Vă mulțumim - a răspuns Gruia, făcând plata drumului... Gruia a coborât
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rugăm pe Cel de Sus să ne țină sănătoși - a răspuns Gruia. ― Dacă așa stau lucrurile, nu avem decât să-i așteptăm pe musafiri... ― Ar mai fi ceva, iubiților - a intervenit Petrică. ― Te ascultăm. ― Spuneți-mi dacă mai zăbovește vreun birjar prin Piața Unirii? Așa, la vreme de seară? ― Din câte știu eu, Își mai duc veacul vreo câțiva, dar prea puțin Întrebați. Dar care ar fi nevoia ta de birjă? - a Întrebat profesorul. ― Păi, să-i plimbăm pe musafirii noștri
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ora șapte și trenul sosește la ora opt. Ai tot timpul. Când ajungi În gară, caută o birjă. Arvunește-o, că dragii noștri n-o să aștepte tramvaiul. Știi cum merg hârburile astea. Ca niște oi rătăcite... ― Am să caut un birjar de Doamne-ajută, că o dată vin mama Maranda și tata Toader să-și vadă nepotul... Eu am s-o pornesc apostolește către gară, să mai iau o gură de aer, că numai acolo, În spital... Tu să-l trezești pe somnorosul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ti afli În fața la oamini mari șî ai sî treci cu ghini di ei... - au fost ultimele cuvinte pe care le-a mai auzit Gruia, În timp ce se pierdea În mulțimea străzii... S-a oprit În piața gării, să găsească un birjar. Întâmplarea a făcut ca tocmai atunci un puhoi de călători sosiți cu un alt tren să ia toate birjele... Alarmat, Gruia s-a uitat la ceas. Până la sosirea trenului mai erau vreo douăzeci de minute. Timp destul pentru a se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
făcut ca tocmai atunci un puhoi de călători sosiți cu un alt tren să ia toate birjele... Alarmat, Gruia s-a uitat la ceas. Până la sosirea trenului mai erau vreo douăzeci de minute. Timp destul pentru a se Întoarce vreun birjar. A rămas În așteptare. Norocul nu l-a ocolit. O birjă tocmai se Întorcea În trapul Întins al calului. Gruia a urmărit pasul Ducipalului... I-a plăcut. A alergat spre locul unde s-a oprit birja. ― Bună seara, stimate domn
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ocolit. O birjă tocmai se Întorcea În trapul Întins al calului. Gruia a urmărit pasul Ducipalului... I-a plăcut. A alergat spre locul unde s-a oprit birja. ― Bună seara, stimate domn. Unde doriți să vă duc? - l-a Întâmpinat birjarul. ― Bună seara. V-aș ruga să zăboviți câteva minute, până sosește trenul de Dorohoi. Atunci vom pleca spre Sărărie. ― În Sărărie mergem, stimate domn, dar... ― ??? ― Un aconto... ― Cât ar trebui? ― Vreo zece lei... Gruia i-a oferit banii ceruți și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vă Închedicaț’ di vorbi ca baba În poalili cămeșî. ― Încă n-am devenit târgoveț, tată Toadere. Până atunci mai este oleacă de cale... Au pornit. Când au ieșit În piața gării, Gruia a privit spre locul unde Îl lăsase pe birjar să-i aștepte. Țipenie! „Să știi că pezevenghiul a luat banii și m-a lăsat cu buza umflată”. ― Aici suntem, boierule! - l-a atenționat birjarul, care se găsea chiar lângă trotuarul unde s au oprit ei. ― Atunci, să urcăm - a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Când au ieșit În piața gării, Gruia a privit spre locul unde Îl lăsase pe birjar să-i aștepte. Țipenie! „Să știi că pezevenghiul a luat banii și m-a lăsat cu buza umflată”. ― Aici suntem, boierule! - l-a atenționat birjarul, care se găsea chiar lângă trotuarul unde s au oprit ei. ― Atunci, să urcăm - a hotărât Gruia, cu inima venită la loc... Când i-a văzut așezați, birjarul a Îndemnat calul la drum. ― Hai, flăcăule, că ne apucă noaptea și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]