170 matches
-
Costache Perjoiu, zis Birlic, din Fălticeni. Cu rolul titular din farsa "Birlic", tânărul Grigore Vasiliu a cunoscut un succes uriaș, astfel încât a ajuns să se identifice cu personajul și să-i adopte numele. Mai întâi o poreclă ce stârnea râsul, "Birlic" (cuvânt de origine turcă însemnând asul de la cărțile de joc) a devenit o marcă pe care actorul a adăugat-o numelui său, transformând-o în renume. Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
o poreclă ce stârnea râsul, "Birlic" (cuvânt de origine turcă însemnând asul de la cărțile de joc) a devenit o marcă pe care actorul a adăugat-o numelui său, transformând-o în renume. Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese ușoare, din repertoriul bulevardier. Sică Alexandrescu montează piesă după piesă cu Birlic în rolul principal, toate având un mare succes la public. Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
care actorul a adăugat-o numelui său, transformând-o în renume. Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese ușoare, din repertoriul bulevardier. Sică Alexandrescu montează piesă după piesă cu Birlic în rolul principal, toate având un mare succes la public. Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese ușoare, din repertoriul bulevardier. Sică Alexandrescu montează piesă după piesă cu Birlic în rolul principal, toate având un mare succes la public. Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic și invers. În anul 1934 a debutat în cinematografie alături de
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
prezintă). Dramaturgul George Ciprian îi oferă rolul lui Chirică din piesa sa "Omul cu mârțoaga". A fost căsătorit de două ori, mai întâi cu Angela Mateescu, apoi cu Valeria Nanci, dar nu a avut copii. Datorită talentului artistic Grigore Vasiliu Birlic a fost impus ca director și patron al mai multor companii teatrale (printre care și trupa „Colorado”). Însă legea comunistă a teatrelor din anul 1947 a făcut ca Birlic să reziste în această postură doar un an, fiind până la urmă
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Nanci, dar nu a avut copii. Datorită talentului artistic Grigore Vasiliu Birlic a fost impus ca director și patron al mai multor companii teatrale (printre care și trupa „Colorado”). Însă legea comunistă a teatrelor din anul 1947 a făcut ca Birlic să reziste în această postură doar un an, fiind până la urmă înlocuit din funcție. Instalarea la putere în România a regimului comunist l-a prins în plină glorie, închizându-i însă granițele spre lume. Se întoarce ca actor la Teatrul
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
însă granițele spre lume. Se întoarce ca actor la Teatrul Național din București, după naționalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era stabilit de Direcția de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior (anterior anului 1960) a primit și titlul de Artist al Poporului. A fost distins cu
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Criticii au spus că umorul și fizionomia sa l-ar fi putut propulsa într-o carieră internațională de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe loc, țintuit sub ploaie, hohotind și aplaudând în delir fiecare replică a lui jupân Conciano - Birlic, deși nu cunoștea limba în care se juca piesa. A fost strălucit în piesele de teatru "D-ale carnavalului", "Conu Leonida față cu reacțiunea" și "O scrisoare pierdută" de Caragiale, "Avarul" și "Burghezul gentilom" de Molière, "Bădăranii" de Carlo Goldoni
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
și Candidatul în "D-ale carnavalului", Spiridon și Rică Venturiano în "O noapte furtunoasă", Brânzovenescu și Dandanache în "O scrisoare pierdută", Coana Efimița în "Conu Leonida față cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
ale carnavalului", Spiridon și Rică Venturiano în "O noapte furtunoasă", Brânzovenescu și Dandanache în "O scrisoare pierdută", Coana Efimița în "Conu Leonida față cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: „Birlic
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: „Birlic”, la care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: „Birlic”, la care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
care l-a consacrat: „Birlic”, la care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viață la data de 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. În anul 2005 a fost emisă o monedă cu chipul actorului. Serial în Jurnalul Național -
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viață la data de 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. În anul 2005 a fost emisă o monedă cu chipul actorului. Serial în Jurnalul Național -
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu etc. Inițial s-a intenționat amplasarea monumentului în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea, dar, în final, acolo a fost montată Fântâna Vioara Spartă. Deoarece în noua locație, grupul statuar stă
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
Radu Simion își formează rapid o formație formată din Nicolae Bob Stănescu la țambal, Nicolae Turcitu la acordeon și Dumitru Jean la contrabas și începe o serie de concerte la Teatrul de revistă Constantin Tănase. Acolo erau și Gr. Vasiliu Birlic, și N. Stroe. De la ideea Mariei Tănase acesta a devenit șef de orchestră și a început să cânte la barul de noapte Athenee Palace. Înregistrează în 1965 primul său disc, un vinil mic cu 4 piese. Pe acel disc se
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
a decis să scrie propriile texte umoristice, scenete și chiar mici comedii. Textele sale au fost rostite la radio, televiziune și pe diverse scene din țară de către mari actori români, de la Vasile Tomazian și până la Toma Caragiu sau Grigore Vasiliu Birlic. Copilăria și tinerețea Ion Popescu - Lac s-a născut în București ca al doilea copil din cei trei ai modestei familii Popescu, după ce Petre Popescu, cel mai mare dintre frați, se născuse la Vârciorova - Mehedinți, localitate aflată în prezent sub
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
radio, și, din 1958, spectacole muzical - umoristice transmise de nou-apăruta Televiziune Română („Estrada Arhitecților”). Poate cea mai bună emisiune radiodifuzată, scrisă de Ion Popescu - Lac și Alexandru Culescu, a fost „Arhitectura de-a lungul veacurilor”, interpretată de Costache Antoniu, Grigore Vasiliu Birlic, Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Paul Sava, Florin Vasiliu, Horia Căciulescu, Sorin Balaban, Dumitru Rucăreanu, Ion Lucian. Aceste spectacole au constituit o punte de lansare pentru mulți artiști deveniți, ulterior, celebri. Printre aceștia pot fi enumerați: arhitect
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
B, et. 8, ap. 156 sector 2 țel. 6559246 16020 LUCA GABRIEL MIHAIL (n. 1972) Str. Aghata Barsescu nr. 10 bl. V19, sc. 2, et. 6, ap. 61 sector 3 țel. 092315499 16160 LUPĂ NICOLETA (n. 1954) Str. Grigore Vasiliu Birlic nr. 11 sector 2 țel. 2507070 15283 MAIER NATALIA (n. 1952) Drumul Taberei nr. 82 bl. C16, sc. C, et. 3, ap. 119 sector 6 țel. 7770764 4665 MAIEREAN IOAN (n. 1942) Str. Brașov nr. 22 bl. Z132, sc. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să fie el sau cum n-are să fie, o săptămînă întreagă toată lumea serioasă și gravă a umblat după mărțișoare, cel puțin în București, patria adevărată, pe cît se pare, a micului birlic de metal și sticlă, legănat între sîni." În iureșul bucureștean care-ncuscrește griji mari și bucurii mărunte dar, încă, îndestulătoare, se amestecă, din mersul unui călător cu zăbavă, bătrîne aproape vrăjitoare, care pot să țină lecții de folclor, profesori de
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
irepetabilă, inestimabilă. Mihail Sadoveanu. Eugen Lovinescu. Horia Lovinescu. Filosoful și etnologul de-o factură cu totul și cu totul originală, Vasile Lovinescu a cărui operă a fost redescoperită și tipărită mai ales după 1989. Actorii Jules Cazaban și Grigore Vasiliu Birlic. Pictorul Ștefan Șoldănescu. Prozatorul de o rară finețe, Anton Holban. Nuvelistul Nicu Gane. Mai puțin cunoscuții scriitori, care-au avut și ei un răsunet în epoca lor Ion Dragoslav, Vasile Savel, Mihail Șerban, Nicolae Jianu. Germanistul Virgil Tempeanu. Mai recentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
al căror nume s-a transformat în renume: Ion Creangă, Matei Milu, poetul, Matei Millo actorul, scriitorii Nicu Gane, Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Horia Lovinescu, Monica Lovinescu, Anton Holban, Nicolae Labiș, folcloriștii Artur Gorovei și Alexandru Vasiliu-Tătăruși, actorii Grigore Vasiliu Birlic, Jules Cazaban, artiștii plastici Aurel Băeșu, Ștefan Șoldănescu, Ion Irimescu și mulți, foarte mulți alții. Acest fapt îl determina pe George Călinescu să aprecieze, în "Jurnalul literar" în vremea sa, că "după București și Iași, Fălticenii este al treilea oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]