284 matches
-
realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne străine? Chiar guvernul unguresc, oricât de rău ar fi și oricât de spoliator, e departe de-a se putea compara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3 2 Banii cifert(lui) al patrule(a): 130 lei 3. No piste tot al lăcuitorilor: 61 Liudi 50 Sat Frenciugi Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi Cosovanu Vasile Cosovanu Alecsa Hurjui Ioniț Botar Gheorghi Cozmei Alecsa Cosovanu Costandin Cozmeiu Ion Gheorghiescă Vasile Cozmei Grigori Cozmei Vasili Calistru Simion Cozmei Toader Malancee Nechifor Sămote Ion Mihuliac Ion Malance
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bogat în caractere mari, el pricepuse că puterea Domnului nu poate sta în dreptul său de a dicta legi și de a stoarce dări, ci că acea putere se razimă pe buna stare a populațiilor. Pentru întîia dată i se spune birnicului pentru ce plătește dare, întîia dată slujbașii țărei sunt priviți ca atari (iar nu ca privilegiați) și trebuia să muncească pentru leafă, să nu ieie mită, să nu facă hatâr, prin urmare aicea vedem apărând serviciul statului în locul vechiului serviciu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și breslași. Ei, după cum s-a spus, erau scutiți să plătească dări la stat dar rămâneau obligați să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a breslașilor și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau despăgubiți cu 24 lei pe an pentru fiecare, sumă la care avea dreptul boierul, stăpânul. Catagrafiile consemnează căror boieri erau repartizați scutelnicii. Însărcinările pe care le aveau scutelnicii față de boieri sau dregători erau, în genere, mai ușoare decât ale birnicilor, ei puteau să-și compenseze o parte din banii datorați prin munca efectuată. d) Preoții și dascălii din sat erau scutiți de bir dar, când își pierdeau calitatea pe care o aveau, și dacă nu se bucurau de privilegiile pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin munca efectuată. d) Preoții și dascălii din sat erau scutiți de bir dar, când își pierdeau calitatea pe care o aveau, și dacă nu se bucurau de privilegiile pe care le aveau mazilii și ruptașii, erau trecuți în rândul birnicilor. Preoții de la sate care aveau folosința „unui lan sau a unei jumătăți de lan", chiar și pe timpul cnejilor erau ținuți să achite aceleași dări ca și sătenii, astfel, într-un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fi judecați de un alt boerinaș de orice rang, adaugă: „Nici Atoc, nici Popa Iuga, nici Poverteanul n- aveau a da gloabe pentru deșugubine vornicilor din localitate, ci lui Vodă; afacerile din dijme mergeau la domnie; nici deșugubinarii, nici birnicii, nici podvodarii, nici alți poslușnicari n-aveau cu nimic să-i supere. Voievodul îi apăra contra tuturor acestora și le dădea privilegiul dreptei lui judecăți", privilegiu care s-a menținut până în secolul al XVIII- lea (Opinia, 21 august, 1910). În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare la îndeletnicirea locuitorilor și locul de unde își procurau hrana. În rubrica unui sat figurau toate persoanele recenzate, inclusiv birnicii din alte sate. În catagrafia de la 1803, când Moldova se întindea până la Nistru, Țara era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei vechi și din el se plăteau slujbașii, havalelele către Poartă și altele. Din zahanelealtă dare - se plăteau tot angaralele către Poartă. Se introduce încă o măsură nouăjudecătorii de județe, în persoana celui de-al doilea ispravnic, tot pe spatele birnicilor; plata cheltuielilor de percepție s-a aruncat tot acolo. Făcând proporția, spune Ghibănescu, „reiese că din totalul veniturilor tării, plata birului reprezenta 64%, plata zahanelei - 33%, a justiției - 2,5%, datoriile către vistierie 0,5%." Altă sarcină ce și-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi vânduți individual, cu sau fără copiii lor. Obiectiv al revoluției din 1848, ei au fost dezrobiți încă din 1844, dar eliberați treptat până în anul 1863, fiecare grupare a lor având așezări, conducători proprii care îi reprezentau în fața administrației. r) Birnicii formau categoria fiscală care nu se bucura de nici un avantaj și plăteau birul pe care li-l stabilea cisla. Ei dădeau om de oaste, dar erau luați și la toate beilicurile și podvezile. Regulamentul organic schimbă modul de stabilire și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând neschimbată până la recensământul următor care era stabilit din 7 în 7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în felul acesta sarcina fiscală a celor statornici. Devine explicabilă zicerea populară care, probabil, își are rădăcinile încă de pe atunci: „a dat bir cu fugiții" ceea ce astăzi ar cam însemna „a fugi de o răspundere", „a da cinstea pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel mai vechi impozit și există poate de la Descălecare și a fost perceput de către Domnul țării. Se plătea, după cum s-a mai spus, ori individual ori cu rupta, fără însă a i se cunoaște toate dedesubturile, pentru că, datorită lui, mulți birnici împungeau fuga. Plătit prin cislă, suma datorată de către un stat, pe baza recensământului populației, era fixată de vistier, dar fără nici o regulă. Se arunca pe sat o sumă globală, fără a se avea în vedere la fixarea ei deloc starea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3 luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întocmindu-se lista sau tăblița cu dajnicii, odată numărul bijnicilor stabiliți prin catagrafie, se putea înmulți numărul lor cu capitația de 30 lei iar produsul obținut reprezenta impozitul datorat în localitate care rămânea neschimbat până la următoarea catagrafie. Suma datorată de birnic nu era însă întotdeauna egală cu 30 de lei, ci varia în funcție de averea personală și de numărul birnicilor din localitate, micșorându-se când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu capitația de 30 lei iar produsul obținut reprezenta impozitul datorat în localitate care rămânea neschimbat până la următoarea catagrafie. Suma datorată de birnic nu era însă întotdeauna egală cu 30 de lei, ci varia în funcție de averea personală și de numărul birnicilor din localitate, micșorându-se când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau dați la scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului și alta pentru cutia obștii satului - de unde se plătea vornicul satului, judecătorii sătești și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
eparhiale fiind abolite. Vornicul care se ocupa de averile bisericești, în probleme de administrare, urma să lucreze prin coînțelegere cu mitropolitul și episcopii. Împreună se îngrijeau și de seminariile aflate în funcție. Candidații la preoție nu trebuiau să fie dintre birnici, nici dintre cei care nu terminaseră seminarul. O asemenea legiuire, deși prin ea nu aducea atingere averilor mănăstirești, care rămân „a se ocârmui de soborul lor", duce la demisia mitropolitului Veniamin Costachi. Retragerea lui din arhipăstoria Moldovei la 26 ianuarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]