78 matches
-
după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în limbile română și germană, cu neregularități în apariție. Numărul 1-2 din 12 februarie 1931, probabil ultimul, se tipărea la Tipografia „Mercur” Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în limbile română și germană, cu neregularități în apariție. Numărul 1-2 din 12 februarie 1931, probabil ultimul, se tipărea la Tipografia „Mercur” Cernăuți. Director și redactor responsabil: Hermann Ruff. Tipografia „A.Hornik”. * Revista Bucovinei, culturală, politică, economică, literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
are grijă de voi, de văduvele și de urmașii voștri, de odihna voastră, de sănătatea voastră. Așezăminte somptuoase vă așteaptă, ca pe toți muncitorii, pretutindeni... Creangă, de pildă, scria într-o cocioabă mucegăită, Caragiale vindea bere cu paharul, Gherea era birtaș. Eminescu gemea închis și brutalizat în mizeria sordidă a unui balamuc. Sufletească, munca inspirată a bătrînilor voștri a fost, bineînțeles, dăruită, dar cu ea se făcea negustorie: pentru scriitori ea a fost gratuită." Și pentru a fi cît mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Îndemnați În calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întâmplarea, mai mare peste toate bunurile lumești, să bați străzile, maidanele și ora șele, ziua, noaptea, pe viscol, ploaie sau arșiță, să fii la curent cu ultimele descoperiri șoptite la ureche Între inițiați și să te Înțeleagă numai din ochi birtașul și grataragiul, care vor nea părat să știe cu cine au de-a face și dacă ești vrednic de atenția și de ofrandele lor. Regulă generală: o friptură din cele numite mai departe și Încredințată unui grataragiu născut, iar nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scânduri de peste drum de hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Românești. În 1872 hotelul avea 90 de camere, prețul lor fiind de 3-8 franci = lei pe zi; în clădirea hotelului se mai afla un restaurant cu bucătărie germană, o cafenea și o sală de biliard. 2. În 1871 „Hristodor Eliad Birtașul“ își avea localul pe „strada MăgureanuRâureanu“ (cf. TEL., an. 1, 22 octombrie 1871, p. 4, reclamă în care acesta își anunța eventualii clienți că vinde „vin negru vechi de trei ani - cu vadra, ocaua și butilia - prețul 1 sf[anț
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai un mic și ordinar Hotel de France. (Id., ibid.) Pagina 139 * Primesc multe scrisori prin care unele persoane caută să rectifice oarecari afirmări ale mele. Una din urmă este a d-lui advocat Mandy care îmi atrage atențiunea că birtașul Stavri nu era instalat în localul din str. Câmpineanu, numit mai târziu Alcazar, ci în strada Academiei unde azi e Liedertafelul. Apoi îmi mai spune că pe locul ocupat azi de Poșta Centrală se afla mai înainte un circ care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Rașca erau cele două grădini aristocratice de vară. Stavri, bulgar și el, își depusese tot ce agonisise la banca lui... și când acesta dădu faliment, I.D. Ionescu îl luă în primire cu versurile satirice următoare: Cu gologanul un biet birtaș Abia-și făcuse capitălaș, Dar Dedu Christea compatriot Capitălașul i-l păpă tot.“26 (Id., ibid., an. XXXIV, nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) ** Războiul a dat repede o nouă viață Bucureștilor. Viața politică a încetat cu totul, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paul: 266 Eliad, Gr.: v. Heliad, Gr. Elias, Jacques: 266 Eliat, Oscar: 234 Elisabeta de Wied (regina României): 65 Ellias, M.I.: 88, 89 Eminescu, Mihai: 23, 31, 87, 94, 121, 170, 173, 188, 194, 231, 237, 294, 306, 385-387 Enache (birtaș): 125, 135 indice de nume de persoane 431 Enciulescu (familia): 116 Ene, Constantin:, 389, 390 d’Ennery, Adolphe Philippe (Dennery): 218, 284 Epureanu, Emanoil (Manolache) Costa che: 66, 68, 72, 177, 203, 238, 239, 241, 244, 264, 269, 273, 288
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
433 Grădișteanu, Constantin: 66, 273, 288, 294, 307, 353 Grădișteanu, Gr.: 276 Grădișteanu, Ion C. (Ionaș): 122 Grădișteanu, Petre: 72, 93, 149, 150, 158, 208, 217, 218, 234, 273, 324, 331, 346, 353, 401, 402 Grăjdinescu (Grăjdănescu), Apostol: 289 Grebert (birtaș): 54, 136 Greceanu (familia): 118, 399 Greceanu, Alecu: 288 Greceanu, T.: 261 Gregorescu: 82 Greif, Frantz: 55 Gridov, N.: 288 Grigore, Ion: 382 Grigorescu, C.T.: 77 Grigorescu, N.: 214 Gualtieri, Giacinta Pezzana: 270 Gugiu, Cleopatra (fiica Alexandrinei Orăscu-Nicolaide): 394, 395
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Stephen Bertlett (Mazarpașa): 244 Lambru, George: 228, 66 Lambru, Șt.: 228 Lambru, Vasile (Vasilache): 228, 229, 275 Larra, Al.: 234 Laskarev (general): 374 Laurian, August Treboniu: 54, 90 Laurian, D. Aug.: 56, 93, 148, 170, 218, 381, 418, 419 Lazăr (birtaș; hotelier): 129 Lazăr, Gh.: 124 Lautréamont: 274 Lăpușneanu, Alexandru: 210 Lăzărescu, Al. Em. (Laerțiu): 172, 187 Leajanin (general): 417 Le Bon, Gustave: 254 Leca, C.: 273 indice de nume de persoane 435 Leca, D.G.: 288, 331 Légouvé, Ernest: 107, 270
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
282-285, 289, 290, 348 Orăscu Nicolaide, Alexandrina: 394, 395 Orășanu, N.T. (Nae) (Nichipercea): 165, 166, 168-170, 187, 247, 248, 363, 379, 401, 402 Orbescu, D.P.: 297 Orleanu, Ghiță: 289 Osman pașa: 120, 318, 319, 367, 368, 379, 391-393, 420 Osvald (birtaș): 54 Oteteleșanu (familia): 119, 156 Oteteleșanu, Elena: 115, 156, 157, 298 Oteteleșanu, Ion: 298 Otnescu, Gh.: 252 Paapa, Vasile: 220 Palade, Vasile: 212 Palicar (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Palladi, Gheorghe: 82 Paltator, Lambru: v. Baltador, Lambru Pancrati, C.: 82 Pandele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
n. 1973) Bistrița, str. Vasile Lupu nr. 1, ap. 16 țel: 231992 22039 BALMOȘ CONSTANTIN (n. 1955) Sieu nr. 84 țel: 260133 13305 BALOG IULIANA (n. 1956) Bistrița, str. Dragoș Vodă, bl. 3, sc. A, ap. 11 țel: 223048 13306 BIRTAȘ RODICA (n. 1964) Bistrița, str. Gării nr. 30, bl. turn, sc. C, ap. 161 țel: 238229 1501 BOLOS RAVECA (n. 1953) Bistrița, str. Ghiocelului nr. 2, sc. A, ap. 6 țel: 217483 19234 BORA CORNELIA FLORICA (n. 1962) Ilva Mare
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
4 țel: 0263/235129 0740/828695 15855 URS VASILE (n. 1955) Bistrița, Cart. Unirea Nr. 383A țel: 0263/212467 0745/655377 Secțiunea ÎI 21675 BALASZ ANNA MARIA (n. 1972) Bistrița, Str. Toamnei, Nr. 22 țel: 0263/222877 0743/120718 24599 BIRTAȘ RODICA (n. 1964) Bistrița, Str. Gării Nr. 30 Bl Turn Sc.C Ap. 161 țel: 0263/238229 0745/508494 27254 BUNGARDEAN GABRIELA ELENĂ (n. 1970) Bistrița, Str. Iosif Vulcan, Nr. 3, țel: 0744/498042 21676 CEUCA ADELA FLORICA (n. 1962) Bistrița, Bd.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
-și stabilească un domiciliu permanent. După acest an, în Aldorf au început să se stabilească și evrei. În 1880 erau 7 evrei, iar până în anul 1930 numărul lor a crescut la 37. Aceștia se ocupau în special cu negoțul, fiind birtași, comercianți sau negustori. La Aldorf locuia o singră familie de maghiari, care au lucrat ca muncitori la calea ferată.
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
cartierele rău famate, ia contact cu oamenii simpli pe care îi redă pe pânză. Diminețile se străduiește să-și vândă picturile în fața bisericilor pentru câțiva bani, seara obține o cină pentru un portret realizat pe loc, sub ochii uimiți ai birtașului. Soarta artistului se schimbă atunci când Pandolfo Pucci, juristul Curții Romane, îi oferă protecția, în schimbul pictării unor tablouri. Pentru Caravaggio "protecție" înseamnă exploatare, fuge luând-o cu el pe frumoasa Alexandra, pupila lui Pucci, dar această aventură amoroasă nu va avea
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
pentu a decide soarta mișcării sioniste din România. Din stenograma acestei ședinte: „La ședința convocată de tov. ministru Teohari Georgescu, au luat parte următorii: tov. general-locotenent Gheorghe Pintilie, tov. general-maior Alexandru Nicolschi, tov. general-maior Vladimir Mazuru și tov. colonel Gavril Birtaș. Cu această ocazie, tov. ministru Teohari Georgescu arată că problema sionistă ne-a scăpat oarecum din obiectiv, din cauză că am considerat organizațiile sioniste ca fiind mai puțin periculoase decât celelalte. Analizând scopul și tendințele acestor organizații și, mai ales, urmărind elementele
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
penrtu a decide soarta mișcării sioniste din Romania. Din stenograma acestei ședinte: "La ședința convocată de tov. ministru Teohari Georgescu, au luat parte următorii: tov. general-locotenent Gheorghe Pintilie, tov. general-maior Alexandru Nicolschi, tov. general-maior Vladimir Mazuru și tov. colonel Gavril Birtaș. Cu această ocazie, tov. ministru Teohari Georgescu arată că problema sionistă ne-a scăpat oarecum din obiectiv, din cauza că am considerat organizațiile sioniste ca fiind mai puțin periculoase decât celelalte. Analizând scopul si tendințele acestor organizații și, mai ales, urmărind
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
1944 (în timpul pregătirilor clandestine în vederea unei revolte antihitleriste și antiantonesciene). A fost arestat la 9 iunie 1945. A fost acuzat de trădare (colaboraționism cu Siguranța în anii războiului) de trei membri ai secretariatului PCdR - Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi și Gavrilă Birtaș (secretar de partid al regiunii Oradea). Foriș a fost ucis în 1946 cu lovituri de rangă aplicate de Gheorghe Pintilie (Pantiușa Bodnarenko), în complicitate cu șoferul său D. Neciu. Pintilie-Bodnarenko și agenți ai Siguranței din Oradea au fost implicați și
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
că trebuie reparată. Acoperișul trebuie reparat, zidurile trebuie tencuite, geamurile și ușile vopsite, toaleta trebuie reparată... așa vreo trei mi și ceva de dolari, dar tu trimite vreo cinci mi... De mine, nu te îngrijora. Todorică mă ajută, chiar și birtașul care, știi ce a zis, că eu și Todorică suntem cei mai mari patrioți pe care dânsul i-a întâlnit și văzut. Că pot americanii să ne pupu în cur, că ei ne-au distrus podurile iar noi le nimicim
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
șefului de birou, domnul Klamm. Protagonistul le cunoaște și pe surorile lui Barnabas, Amalia și Olga, iar cea din urmă îl conduce la „Curtea domnească” ("Herrenhof"), un han rezervat «doar domnilor de la Castel». K. vrea să se cazeze aici, dar birtașul se împotrivește, lăsând în treacăt să-i scape informația că domnul Klamm se află într-un popas la han. Frieda, o chelneriță de la „Curtea domnească”, îi permite lui K. să îl privească pe Klamm printr-o gaură a ușii și
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
K. să îl privească pe Klamm printr-o gaură a ușii și îi mărturisește că este ibovnica acestuia. Prinși în mod spontan în mrejele iubirii, K. și Frieda se îmbrățișează pasional sub tejgheaua barului pentru a nu fi văzuți de birtaș. Chelneriței îi este, în scurt timp, clar că nu mai poate lucra la „Curtea domnească”. Noaptea, cei doi îndrăgostiți și secundanții se instalează în camera Friedei de la „Hanul Podului”. Gardena, birtășița acestui han, căreia Frieda îi este dragă ca o
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
o militantă comunistă din Transilvania, Donca. Mai târziu, în anul 1935 s-a căsătorit cu Eva Rotschild de origine evreiască. În mai 1940, este numit alături de Ștefan Foriș, Iosif Chișinevschi, Nicu Tudor și Teohari Georgescu în Secretariatul CC al PCR. Birtaș și Chișinevschi au fost arestați de către Siguranță în anul 1941. Ulterior, Foriș l-a acuzat de "purtare trădătoare la Sigurață" și ca urmare îl exclude pe Birtaș din partid. În anul 1946, Gavrilă Birtaș este numit șef al Siguranței din
Gavrilă Birtaș () [Corola-website/Science/330991_a_332320]
-
Foriș, Iosif Chișinevschi, Nicu Tudor și Teohari Georgescu în Secretariatul CC al PCR. Birtaș și Chișinevschi au fost arestați de către Siguranță în anul 1941. Ulterior, Foriș l-a acuzat de "purtare trădătoare la Sigurață" și ca urmare îl exclude pe Birtaș din partid. În anul 1946, Gavrilă Birtaș este numit șef al Siguranței din Oradea. În 1948 este înaintat în gradul de colonel și este numit șef al Direcției I (de Inforamții Interne) o dată cu înființarea Securității ca principală structură de poliție
Gavrilă Birtaș () [Corola-website/Science/330991_a_332320]