2,387 matches
-
este singular<footnote Augustin, Confesiuni, Editura Humanitas, București, 1998, 139 (fastidiit sacras Litteras propter simplicitatem stil - III, 5). footnote>. Ieronim, Arnobius, Lactantius nu spun despre ei înșiși că au pățit în vreun alt fel. Literatul, crede Augustin, trebuie să-și biruie prejudecățile. Cultul excesiv al formei nu este altceva decât o deșertăciune de tot condamnabilă. Ideea este mai presus de cuvânt după cum sufletul este mai presus de trup<footnote Henri-Irénée Marrou, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, Editura Humanitas, București, 381-382
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și patimilor. Exemplu concludent îl avem pe dreptul Iov, care îndură suferința și toate relele ce-i sunt date de la diavol: nu-și pierde răbdarea, nu-l învinuiește pe Dumnezeu și nici nu-și ia viața. Dacă ar fi fost biruit de aceste ispite s-ar fi îndeplinit scopul diavolului: moartea sufletească. Prin urmare, în acest război nevăzut este de neapărată trebuință și răbdarea. În limba franceză, „cuvântul răbdare (patience) provine din latinescul patientia cu sensul de suferință, greutate de îndurat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Jean Guitton & Jean-Jacques Antier, Le livre de la sagesse et des vertus retrouvées, Librairie Academique Perrin, Paris, 2000, p. 176. footnote>. N-a fost sfânt al lui Dumnezeu care să nu fi trecut prin sumedenie de încercări și de ispite, ca biruindu-le să propășească pe calea binelui, până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre verificarea credinței, nădejdii, dragostei, răbdării etc. Ele sunt încercări și tentații care ne ademenesc, ne împiedică de la
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
complicitatea Satanei în trezirea și alimentarea lor. De altfel, așa cum am arătat mai sus, această influență este îngrădită, limitată de Dumnezeu, care nu-i permite Satanei să ne ispitească peste puterile noastre, și care ne dă și harul ca să-l biruim. În mare parte însă, spun Părinții, relele cugetări vin de la diavol, al cărui scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul. Însă, Sfinții Părinți îl fac vinovat mai ales pe om pentru păcatul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în conștiință a unei dorințe rele. Satana ne-o trimite prin mijlocirea poftelor trupești, stârnind mișcarea vreunei pofte ce dormitează în subconștient. Dacă nu e înăbușită prin reacția noastră, această mișcare câștigă intensitate și cu greu va mai putea fi biruită. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. Momentul decisiv e acela în care ia atitudine cugetarea noastră. Pentru a scăpa, trebuie alungat gândul din prima clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mijlocirea poftelor trupești, stârnind mișcarea vreunei pofte ce dormitează în subconștient. Dacă nu e înăbușită prin reacția noastră, această mișcare câștigă intensitate și cu greu va mai putea fi biruită. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. Momentul decisiv e acela în care ia atitudine cugetarea noastră. Pentru a scăpa, trebuie alungat gândul din prima clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalm 50, 11). 8. Din afară ne ispitesc și ne biruiesc diavolii prin cele cinci simțuri, care sunt ferestrele sufletului. Mai ales prin vedere, prin auzire și prin limbă. Despre ispitele ce intră în inimă prin simțuri auzim pe proorocul Isaia, zicând: „Doamne, a intrat moartea prin ferestrele noastre”. Despre ochi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia..., vol. X, p. 44 footnote>. Pentru a evita căderea în păcat, trebuie să ne păzim și privirea de la lucrurile ce ne-ar putea vătăma mintea, căci „nu suntem așa de ușor biruiți când nu vedem cele ce ne ispitesc, ca atunci când ele stau înaintea ochilor. Mai ușor îți poți înfrâna pofta de femei când nu vezi femeie frumoasă, decât când te uiți mereu la ea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 169. footnote>. Să ne întărim, deci, prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
toate le unește, pentru ca o dată luând În noi acest leac să alunge, prin efectul său contrar, influența primejdioasă a otrăvii de mult timp Înrădăcinată În trupul nostru. Ce leac poate fi acesta? Nu altul decât acel Trup minunat care a biruit moartea Și s-a făcut izvor al vieții noastre”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre Învățământul religios, cap. 37, În PSB, vol. 30, p. 338. footnote>. Întrucât omul este ființă psihosomatică, constând din două părți, din
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale demonilor, ne sfătuiesc ca mai întâi, să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a le putea birui: „Doamne, sunt înaintea Ta, învrednicește-mă de voia Ta, pentru că Eu nu cunosc ce-mi este de folos. Luptă-te Tu, căci eu nu cunosc răutatea lor... E propriu milei Tale să mă miluiești, căci eu nu pot să scap
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104. footnote>. Este periculoasă și pierzătoare de suflet această mulțime a păcatelor mici, pentru că cel robit lor nu se pocăiește intens pentru ele. Deci, cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
virtuți, să așteptăm apoi puterea care ne vine de sus, căci va veni la noi o silă puternică ce nu mai lucrează cu sila noastră slabă, ci este o silă ce nu poate fi arătată prin buze trupești. Ea va birui cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
o silă puternică ce nu mai lucrează cu sila noastră slabă, ci este o silă ce nu poate fi arătată prin buze trupești. Ea va birui cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ci este o silă ce nu poate fi arătată prin buze trupești. Ea va birui cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
merge până la capăt, asumându-și toată suferința ființei umane, sacrificându-se pentru aceasta, suportând pentru ea moartea și restaurând-o prin omorârea morții, sfărâmarea iadului și învierea din morți<footnote Pr.Prof.Dr. George Remete, op. cit., pp. 26, 27. footnote>. Mântuitorul a biruit puterea iadului, a omorât moartea și l-a învins pe diavol cu propriile sale arme<footnote Asterie al Amasiei, Cuvânt la începutul postului, P.G., XL, col. 388D. footnote>. Învierea lui Iisus Hristos este iubirea lui Dumnezeu care asigură biruința ființei
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
creează în noi, dacă ne unim cu El, o stare de încetare a alipirii egoiste și pătimașe de cele lumești și de dăruire Tatălui și voinței Lui de a ne iubi unii pe alții. Aceasta ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când vorbește despre pătimirile lui Hristos pe cruce, Sfântul Ioan Gură de Aur exclamă: Dacă mă întreabă cineva: ce lucru mare a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, în vol. Despre preoție, EIBMBOR, București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate, moartea și învierea Mântuitorului constituie totuși o unitate. Cu toate că este mort cu trupul, este în același timp dătător de viață și izvor de nestricăciune, ca unul care biruiește legile firii stricăcioase<footnote Sf. Ioan Damaschin, Canonul Învierii, oda VII, 1, P.G., XCVI, col. 841C. footnote>. Prin învierea Sa, Mântuitorul a înnoit și îndumnezeit firea umană întărită și restaurată prin jertfa pe cruce. Moartea pe cruce este strâns legată
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 33, 6 la I Corinteni, P.G., LXI, col. 284. footnote>. Aceeași idee o găsim și Fericitul Augustin care afirmă: Nimic nu-i atât de dur și de inflexibil care să nu fie biruit de focul iubirii<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae, II, XXII, 41, P.L., XXXII, col. 1329. footnote>. Când inima i se deschide Dumnezeului-Iubire, și-L primește pe Acesta să troneze în ea, nimic nu o mai bucură și o împlinește
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
merge până la capăt, asumându-și toată suferința ființei umane, sacrificându-se pentru aceasta, suportând pentru ea moartea și restaurând-o prin omorârea morții, sfărâmarea iadului și învierea din morți<footnote Pr.Prof.Dr. George Remete, op. cit., pp. 26, 27. footnote>. Mântuitorul a biruit puterea iadului, a omorât moartea și l-a învins pe diavol cu propriile sale arme<footnote Asterie al Amasiei, Cuvânt la începutul postului, P.G., XL, col. 388D. footnote>. Învierea lui Iisus Hristos este iubirea lui Dumnezeu care asigură biruința ființei
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
creează în noi, dacă ne unim cu El, o stare de încetare a alipirii egoiste și pătimașe de cele lumești și de dăruire Tatălui și voinței Lui de a ne iubi unii pe alții. Aceasta ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când vorbește despre pătimirile lui Hristos pe cruce, Sfântul Ioan Gură de Aur exclamă: Dacă mă întreabă cineva: ce lucru mare a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, în vol. Despre preoție, EIBMBOR, București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate, moartea și învierea Mântuitorului constituie totuși o unitate. Cu toate că este mort cu trupul, este în același timp dătător de viață și izvor de nestricăciune, ca unul care biruiește legile firii stricăcioase<footnote Sf. Ioan Damaschin, Canonul Învierii, oda VII, 1, P.G., XCVI, col. 841C. footnote>. Prin învierea Sa, Mântuitorul a înnoit și îndumnezeit firea umană întărită și restaurată prin jertfa pe cruce. Moartea pe cruce este strâns legată
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]