2,286 matches
-
bucurie, ca sufletul să-mi aline, Mai mare ca bucuria, ce-o simt acum. De-aceea, eu mă aplec în rugăciune Și-Ți mulțumesc, pentru tot ce-i bun! Nu-i biruință mai mare să mă-nvioreze, Mai mult ca biruința ce o simt acum! Sufletu-mi dorește să îngenuncheze... În sfinte rugi, și trebuie să-Ți spun! Nu-i lacrimă mai dulce ca aceasta... Din ziua de Florii, ca asta de-acum. Are stropi de har ce-mi luminează fața
FLORIILE! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1428206316.html [Corola-blog/BlogPost/376234_a_377563]
-
Clopotele catedralelor bat și absorb sub sunete tristețe și bucurie. Nu știu dacă ar crede cineva iubirea un păcat , când de fapt este o trăire, un continuu zbucium, o sete de adevăr și dreptate, o rugăciune îndreptată prin cuvânt spre biruință și înfăptuire. Întotdeauna fac un gest de plecăciune în fața chemării de taină în dulcea respirație a visului frumos. Lacrimile boabe de mărgăritar picurate de stele, uneori haotic pe acoperișuri odată cu ploile răzlețe ne pierd și ne regăsesc în șoaptele sfâșiate
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
Strigătul ei prelins din puhoiul de lacrimi al durerii Neamului, rupe zăgazul unui urlet dureros, ce s-a învolburat într-un țipăt sfâșietor de zvâcnire spre salvare, spre luptă, spre onoare, spre adevăr, spre credință, spre demnitate, spre jertfă, spre biruință, spre iubire, spre încununare, spre înălțare a poporului frânt de abisul prăvălit de Statul-ateu peste minunata noastră Țara creștină. Strigătul Alexandrei-Svetlana a țâșnit ca un fulger pentru a aprinde în cei care au mai rămas români, Ecoul unui torent ori
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
ca și al lui Matei Basarab. Unirea Principatelor este singurul mod în stare a consolida naționalitatea românilor, de a le da demnitate, putere și mijloace pentru a îndeplini misiunea lor pe pământ.” (ziarul <>, Ianuarie 1859) Trenul acela istoric, purtător de biruință, cu români frumoși, inimoși, curați, cucernici, hotărâți, neînduplecați pe care ungurii voiau să-l arunce în aer, tentativă eșuată grație acelui Străbunic luptător pentru Cruce și Steag, așezat de-a curmezișul în calea viiturilor dușmane, prezent oficial, cu bucurie serafică
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de mari proporții ale credincioșilor noștri de pe toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe toți: domnitorii dobândeau curaj și biruință în lupte, călăgării obțineau ajutor împotriva patimilor și negrăite mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
asupra mea înțelepciunea, Izvorul nesecat de slove cristaline I-au lunecat pe buze precum rugăciunea. A inimii icoană îi va păstra mereu, Adâncă oglindire de recunoștință, Dulce zefir a fost îndrumătorul meu Ce m-a purtat prin zări măiestre-n biruință. Am fost printre acele flori de margarete, Pe care le-a îngrijit cu roua frunții sale, Până ce crinii albi i s-au ascuns în plete; Cuvânt de mulțumire azi îi aștern în cale. Referință Bibliografică: Învățătoarea mea / Cornelia Vîju : Confluențe
ÎNVĂŢĂTOAREA MEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Invatatoarea_mea_cornelia_viju_1328616885.html [Corola-blog/BlogPost/346694_a_348023]
-
speranța stă îngenuncheată de când răbdăm umili bătăi de joc. Tristețea e în noi ca niciodată, că stăm striviți sub munți de nenoroc. AM OBOSIT Am obosit de-atâta suferință. Umblăm năuci prin tristele ei ploi mâhniți că n-avem nicio biruință. Am obosit de-atâta suferință ce a ajuns de-o vreme-obișnuință și vine peste noi ca un puhoi. Am obosit de-atâta suferință, care nicicând n-a fost mai multă-n noi. STĂPÂNII RÂD Stăpânii râd de noi și nu
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1471718921.html [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
curg prin stele, Și-n moartea lor, aurul scurs e dor topit, nu piere... E un adânc tăcut și blând, nu știe ce-i trufia; Nu-i soare, să vibreze singur, prin ceruri veșnicia, Ci creator nemuritor, căci viața-i biruință, El ne iubește! demni să fim, copii plini de credință! Iar îngerii cei decăzuți, îi poartă-ades mânie, Se-mpotrivesc, urzind intrigi, ascunși cu viclenie, Năpaste-aduc cu ura lor, dureri să curgă-ndată, În lacomi ochi întrezăresc cum noi puteri i
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1452609096.html [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
învăluit. Sacră, radiantă lumină nevăzută Se furișează, topește frigul ființei Anotimpuri ale astrelor, nălucă Vin spre mine din era elocinței. Tulburător, mă -nalță dincolo de stele Transfigurându-mă o clipă într-un refren Slavă și Iubire în dans de Sânziene Altarul biruinței lui Handel și Chopin. Referință Bibliografică: Concert / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 428, Anul II, 03 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CONCERT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Concert_elena_armenescu_1330760126.html [Corola-blog/BlogPost/366418_a_367747]
-
fii la fel de bun, că oricine vreau să-ți spun M-am săturat de chipuri întristate pentru vise spulberate Pentru gânduri măcinate, de suflete îngropate În adânc de neputința,să trăiești doar suferință Să le juri mereu credință, să aibă ei biruința Și știi că poți să treci prin foc Printre-obstacole-n cădere să-ți faci loc Să ajungi ce vrei s-ajungi și să iei tot Să zâmbești fără să-ți fie frică deloc Cui îți pune piedici să i-o dai
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
este acel soare care răsare în viața ta și nu cunoaște asfințit”; „Adevărata prietenie reprezintă o valoare pe care timpul a scris-o cu sufletul”; ș.a. Patria, în ochii minții autoarei se prezintă și ea astfel: „Patrie. Ochi însetați de biruință care lăcrimează peste vreme”. Pentru generațiile de tineri de acum sau cele ce vor veni, căutarea pepitei în muntele de steril poate părea ușor utopică. Când totul ți se oferă pe bandă, de ce să te mai ostenești să afli de ce
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Sfanțului Nicolae a rămas obiceiul că, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviți cu nuielușa, în semn de avertisment. Sfanțul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite și mai răspândite. Numele este format din cuvintele grecești nike - victorie, biruința și laos - popor, om ce face parte dintr-un popor victorios. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfanțului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile. Astfel, în Germania, Franța și Olanda, ziua de 6 decembrie este
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! by http://uzp.org.ro/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae/ [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
iar legăturile dintre ele - economice, religioase, culturale - erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărțea, afară de interesele puterilor dominante. Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată și o dată în fața luptei maselor și a conducătorilor lor luminați. Prima biruință pe calea unității naționale se câștigă la 24 ianuarie 1859, când Țara Românească și Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România și peste 15 ani să-și proclame independența de stat. În aceste condiții
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_romania_la_mul_rodica_elena_lupu_1385877647.html [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
nădejdea se strecoară prin inelele nuntirii; Simți vibrații neștiute și, fugind de goliciune, Plinătatea bucuriei o găsești în rugăciune. Nopți barbare sunt ucise și dureri se schimbă-n rouă, Iar pe-obrazul dimineții se prelinge sevă nouă. Prins de valul biruinței, nu mai simți înfipte-n minte Deznădejdi, tristeți, regrete... Străduința nu te minte! Curge-n fibre răsăritul, iar străjerii zilei sfarmă Pribegia căutării și vâltorile din karmă. Peste úmbrele din suflet lași fotonul care frânge Suflul rănilor arzânde din hematia
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
îl absolviseră integral. Mintea i s-a deprins să se sfințească la adevărurile dumnezeiești. Și se curățea întruna de ispitele din afară. Devenea astfel tot mai capabilă și pătrundea tot mai adânc în adevăr”. Mărturisirea Adevărului nu presupune doar o biruință dialectică în fața gândirii de tip eretic, ci împărtășirea Adevărului printr-o convingere izvorâtă din trăirea deplină a Adevărului. Această mărturisire presupune confruntarea cu realitatea, cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut pur și simplu se înșela. Lua drept adevăr ceea ce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și omiliile Sfântului Vasile cel Mare constituie o invitație adresată nouă tuturor la a trăi o viață martirică, mărturisitoare, la a duce un mod de viață martiric. De mărturia pe care noi creștinii o dăm astăzi cu viața noastră depinde biruința împotriva puterilor de astăzi ale răului și a noului păgânism contemporan, atât de divers și de intens propagat. Vom da noi această mărturie? Răspunsul rămâne să-l dea fiecare cu viața lui”. Rezumat Studiul de față dorește să scoată în
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
ce-a mai rămas, din a lor virtute? Examene, capete plecate și priviri nedumerite Bani, plicuri, și rugăminte. Vorbe, șoapte și pagini dezlipite Elevi, studenți vânduți.Profesori cumparați, corupți. Cui îi pasă de știință ? O notă cumpărată, doar o scurtă biruință, Peste propria naivitate și-a ta neștiință. Te vei întreba într-o zi îngrijorat, Ce naiba am cumpărat ? Atunci când viața-ți va cere o chitanță. Pentru a ta pierdută speranță. Ochi șireți, buze tăcute, În suflet doar gusturi neplăcute Dar acest
AM CUMPĂRAT PROSTIA… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1421848638.html [Corola-blog/BlogPost/372907_a_374236]
-
iubire topiți podoabe vii./ Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de chimvale./ Din suflete, făclie aprindeți-I în cale,/ Că-n veci Lumina lumii scapă de sub obroc./ În imn de biruință, copile din Sion, gătiți pentru-nviere în vasul vechi arome,/ Veșmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome/ Și stih de bucurie răsune în Chedron. (Prohodire). Radu Gyr, poate cel mai mare poet al Crucii, și-a purtat cu demnitate crucea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mult inelul de logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii stejari, ce-au tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cerului se scutură peste cireșul amărui al grădinii. Privirea sa ca o iie ațintită pe liliacul înflorit se leagănă-n cântarea privighetorii, iar din lanțurile de tăceri și-a nituit fulgere de-nvieri. Din orga milioanelor de piepturi/ cresc psalmii biruinții asupra morții;/ sunt Paștile: e soare, cânt și jocuri,/ Pe scene planetare de gând, se joacă însă tragedia sorții./ Doamne, mi-e inima pădure de Golgothe,/ și buzele s`adapă cu foc și cu oțet,/ și`n coasta lumii toate
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mâinii torturate și-a pus peste ponoarea sufletului mângâierea pentru cei din jur. Acasă și-a lăsat mireasa tinereții, prigonită de legefii minciunii, dar inima sa primenită de ninsoare a primit hrisovul binecuvântării. Stihul credinței i-a topit în psalmi biruinței, Liturghia Învierii. Mi-i tristă această noapte, cu zornăit de fiare,/ m-apasă ca o piatră trecutul izgonit;/ vin amintiri din vreme și calde ca un soare,/ vin să-mi aducă liniști din Templu zăvorât./ În „cușca”unei dube ce
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
concepția creștină ortodoxă, virtutea creștină este deprinderea și stăruința de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului. Potrivit doctrinei creștine ortodoxe, cumpătarea este cea mai mare virtute ea le autentifică și le controlează pe toate. Cumpătarea, dreapta socoteală, perspicacitatea, gândirea logică, sănătoasă, opusul exceselor și al excentricității, bună cuviința și echilibrul spiritual. În schimb
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
de stele. Iubirii mă-nchin la altare, Lumină, lumina în zare. Porți de cer vreau să deschid, Brațele-n taină-mi întind, Genunchii îmi plec cu sfiala, În suflet piere-ndoială. Crucea mi-o duc cu credința, Ruga ne-ncetată, sperata, biruința. Se clatină adesea pasul, Trist, apăsător popasul. Și iar pornesc la drum pribeaga, Cu zbucium mare în desaga. Un semn mi se face din ceruri, Lumina blândă și leruri. Îngerii cântând bucurie, Sufletul trist îmi învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_salciilor_despletite_adriana_tomoni_1394571803.html [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]