KorAP: Find »[drukola/base=bisericuță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...51 >

1,259 matches

Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618

sunt cu mult mai brave ca fabricile de materiale plastice. Iar ca să o mai și pictezi, aceasta înseamnă să-ți tremure mâna și să se aprindă în văpăi sufletul! Altfel nu ești decât casapul mieilor sau meșterul ce dărâmă o bisericuță de lemn din secolul cinsprezece, monument de arhitectură populară românească, împodobită cu picturi bizantine și clădește una din puzderia de troițe cu țugui și picturi stângace de pe la porțile oamenilor, ornate cu gresie și dotate cu geamuri termopane. E drept, pictura

PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466350064.html [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842

timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea nimic ! Orașul simfoniilor, așa e supranumit de vreo patruzeci de ani. Dar dintotdeauna, și mai ales în adolescență, m-am visat mireasă undeva, departe, într-o bisericuță , de lemn o vedeam, cu oameni fermecători ! Un dor de acel „inaccessible„ care te atrage cu vraja lui, ca expresie a laturii tale romantice, aptă de sacrificii și dăruire, o dorință de a aparține unui spațiu spiritual foarte înalt. Și

ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488629822.html [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
acolo. Pentru că ,da! am revenit și mi-am luat postul în primire... și fluturii de copii iviți din simfonia livezilor de primăvară, și școala dintre brazi, cu alee și cu scări ... De unde să fi știut eu atunci, că acolo în Bisericuța de lemn, seculară, mă cunun și-mi botez copiii. „O sămânță„... Florica Patan, ȘPRING ȘI SPRING ; imagine internet, Vingard Alba Iulia, iulie, 2008 Referință Bibliografică: ȘPRING ȘI SPRING / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul VII, 04

ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488629822.html [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387

rai. Vâlcea este județul cu numărul cel mai mare de mănăstiri și schituri din România, iar în municipiul Râmnicu Vâlcea se găsește seminarul teologic și Arhiepiscopia Râmnicului. Voi începe enumerarea lăcașurilor de cult cu Mănăstirea dintr-un Lemn, a cărui bisericuță a fost construită acum câteva secole din trunchiul unui singur stejar secular. Și acum se mai află în incintă câțiva stejari de sute de ani. De acolo se poate ajunge la mănăstirea Surpatele și Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii

UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857

vedem un mimetism occidental formal, dublat de cutume turco-fanariote orientale, clanuri de toate genurile, de la cele informale țigănești romanes până la cele de sus, elitiste. De stat de drept, de partide politice că în Europa nici nu poate fi vorba, pentru că bisericuțele autocefale își urmăresc interesele de grup și sunt mai mult sau mai puțin conectate între ele, și transpartinice și antioccidentale. Pentru realitatea moldo-valahă ca și cea balcanica, Clanocrația este cea mai nimerită formulare a generalului Aurel I. Rogojan. Astăzi Vladimir

DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413

românesc: „Vâlcea este județul cu numărul cel mai mare de mănăstiri și schituri din România, iar în municipiul Râmnicu Vâlcea se află seminarul teologic și Arhiepiscopia Râmnicului. Voi începe enumerarea lăcașurilor de cult cu Mănăstirea dintr-un Lemn, a cărui bisericuță a fost construită acum câteva secole din trunchiul unui singur stejar secular. Și acum se mai află în incintă câțiva stejari de sute de ani. De acolo se poate ajunge la mănăstirea Surpatele și la Govora sau, pe sub poalele Munților

CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
țară, care datează de pe timpul romanilor. Acolo este amenajat un fel de orășel subteran. În adâncul pământului, în imensa cavernă străjuită de pereții de sare, se află terenuri de sport, locuri de joacă și delectare pentru copii și chiar o bisericuță cu tavanul și pereții străjuiți de masivul de sare. Aerul sărat de aici este chiar recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora, dar și orașul Horezu cu vestitele ateliere

CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643

sale vieți, dându-și seama asemeni Fericitului Augustin care afirma pătruns de adevăr ” Unde să te caut Doamne, dacă eu mă aflu chiar în pântecul Tău?” sub imperiul amintirii slujbelor de liturghie și a cântărilor slăvitoare ascultate în copilărie în bisericuța din curtea casei părintești, ori a corului călugărilor de la Mânăstirea Neamț, pătruns de dorința de apropiere față de Dumnezeu, scrie o invocare devenită nemuritoare, recitată ori cântată acum de multe corale : Răsai asupra mea, lumină lină, Ca-n visul meu ceresc

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/eminescu-in-eternitate/ [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
Corola-blog/BlogPost/384838_a_386167

înflorit din nou maceșul,... liliacul Toate s-au schimbat de când tu nu mai ești, Azi rar mai calcă câte un nepot pragul Pentru ei toate mamă. sunt doar povești. E zi de sărbătoare-n suflet, în calendare Tradiții păstrate-n bisericuțele de lemn Sătenii vin cu ramuri, ... câte-o floare Din casă Domnului binecuvântat semn. Valentina Geambașu 24.04.2016, foto internet Referință Bibliografică: E ZI DE SĂRBĂTOARE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie

E ZI DE SĂRBĂTOARE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1461520801.html [Corola-blog/BlogPost/384838_a_386167]
Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497

Acasa > Eveniment > Actualitate > FESTIVALUL TRADIȚIEI CULINARE ROMÂNEȘTI Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului SALONTA/BIHOR. Parcul Maria, din micul târg de frontieră Salonta, cu bisericuța din lemn și clădirile seculare ale țăranilor români, a devenit o vatră spirituală a satului bihorean de pe fâșia graniței de vest a țării. Viitorul muzeu de istorie bihoreană, habitat, tradiții și obiceiuri autentice românești, gândit și construit de mai mulți

FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410107053.html [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246

universului, jocul mișcării prin tâmpla umanului, jocul de gânduri printre infinitele conexiuni de sisteme de celule nervoase ale existenței. privesc însetată și înfometată stânca încercărilor. se ridică o coloană infinită a privirii umanului spre Crucea bisericii îngerilor. undeva, într-o bisericuță de lemn, oameni și îngeri într-o cascadă uriașă, rostesc simplu Numele Domnului... Anne Marie Bejliu, 22 mai 2014 Referință Bibliografică: privire însetată / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1239, Anul IV, 23 mai 2014. Drepturi de

PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1400865279.html [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547

înșelați, în vreun fel, de acei falși slujitori. Cât despre cel de-al doilea subiect, trupa „Taxi”, într-un cântecel intitulat Despre smerenie - asumat de 33 de personalități și vedete din televiziune, muzică, teatru și literatură - face o pledoarie pentru bisericuțele din lemn, apostrofând bisericile generoase ca mărime, respectiv, Catedrala Mântuirii Neamului. Din păcate, smerenia exprimată în cântecelul amintit este una de natură carantanică, ce nu are nimic de-a face cu smerenia hristică. Probabil că, dacă autorii ar fi cântat

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
apostrofând bisericile generoase ca mărime, respectiv, Catedrala Mântuirii Neamului. Din păcate, smerenia exprimată în cântecelul amintit este una de natură carantanică, ce nu are nimic de-a face cu smerenia hristică. Probabil că, dacă autorii ar fi cântat suferința unor bisericuțe de lemn, care figurează pe lista monumentelor istorice, dar care sunt lăsate în paragină, le-am fi putut înțelege neliniștile smereniei. Și apoi, astăzi, lemnul este apanajul Firmei Schweighofer, care, cu bună-știință, a decimat în ultimele decenii pădurile țării. Din

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
care figurează pe lista monumentelor istorice, dar care sunt lăsate în paragină, le-am fi putut înțelege neliniștile smereniei. Și apoi, astăzi, lemnul este apanajul Firmei Schweighofer, care, cu bună-știință, a decimat în ultimele decenii pădurile țării. Din păcate, smerenia bisericuțelor din lemn a devenit pentru artiști doar un pretext de mustrare arogantă adresată Catedralei Mântuirii Neamului, - prinosul Ortodoxiei românești - care, din motive neînțelese de masa credincioșilor noștri, le-a provocat coșmaruri și insomnii, vise și vedenii; deși se pare că

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
că ei ar fi cei mai îndreptățiți să o facă. Mai ales că printre ei sunt și persoane străine învățăturii și credinței noastre. Pe unii din grupul celor 32 (67) - ortodocși practicanți care ar vrea să se roage într-o bisericuță construită din lemn, fie ea și „pe cheiul Dâmboviței” - nu-i oprește nimeni să o facă. Sunt sute de astfel de bisericuțe din lemn în întreaga țară. Pe alții din același grup, care sunt de alte confesiuni, îi rugăm să

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
noastre. Pe unii din grupul celor 32 (67) - ortodocși practicanți care ar vrea să se roage într-o bisericuță construită din lemn, fie ea și „pe cheiul Dâmboviței” - nu-i oprește nimeni să o facă. Sunt sute de astfel de bisericuțe din lemn în întreaga țară. Pe alții din același grup, care sunt de alte confesiuni, îi rugăm să se roage în bisericile și casele lor de adunare - că doar de asta le-au construit, ce e drept, nu din lemn

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
ca închinătorii să se poată ruga lui Dumnezeu în tihnă; bineînțeles, în interiorul acestora, nu în exteriorul lor. Știut este faptul că cei care au rămas în afara corabiei lui Noe au murit din punct de vedere fizic dar și spiritual. Desigur, bisericuțele din lemn, chiar dacă sunt expuse la incendii, și-au avut și își au frumusețea, rolul și rostul lor; nu contestă nimeni acest adevăr, deși înaintea acestora au fost alese ca locuri de rugăciune peșterile rupestre și chiar bisericuțele din paiantă

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
spiritual. Desigur, bisericuțele din lemn, chiar dacă sunt expuse la incendii, și-au avut și își au frumusețea, rolul și rostul lor; nu contestă nimeni acest adevăr, deși înaintea acestora au fost alese ca locuri de rugăciune peșterile rupestre și chiar bisericuțele din paiantă. Însă atunci când realitatea pastoral-misionară din teren îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie să te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii lor - preoți, monahi

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie să te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii lor - preoți, monahi, boieri sau domnitori, pe locul sau în preajma unor bisericuțe din lemn. Așa se face că pe locul unor astfel de bisericuțe au fost construite adevărate opere de arhitectură și artă cu rezonanță în timp, în istorie și în veșnicie. Cunoscutele biserici ale mănăstirilor Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Dragomirna, Cozia

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii lor - preoți, monahi, boieri sau domnitori, pe locul sau în preajma unor bisericuțe din lemn. Așa se face că pe locul unor astfel de bisericuțe au fost construite adevărate opere de arhitectură și artă cu rezonanță în timp, în istorie și în veșnicie. Cunoscutele biserici ale mănăstirilor Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Dragomirna, Cozia, Curtea de Argeș, Hurez și multe altele, sunt doar câteva exemple în acest sens

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
rogi în tihnă; ceilalți - care merg doar să ia lumină în noaptea de Sfintele Paști - nu fac altceva decât să-și dea cu presupusul. Într-o catedrală - indiferent de dimensiunile ei - te poți simți tot atât de bine ca și într-o bisericuță de 100 mp., adusă în discuția videoclipului. Depinde de starea ta sufletească. Mărimea unei catedrale trebuie gândită și în perspectiva, că, un asemenea edificiu nu se construiește în fiecare an. Nu construirea acestui edificiu stă în calea prosperității țării, ci

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
sau n-o fi cântec, dar mie mi se pare că-i cu cântec. Altminteri cum să înțeleg că niște artiști, creatori, oameni sensibili și atenți la subtextualități, la conotații și la mesaje subtile, se folosesc imagistic de pretextul unei bisericuțe de lemn în replica marii catedrale, dar laitmotivul cântării, accentul carevasăzică, nu mai este bisericuța modestă, ci preferința Lui Dumnezeu pentru lemn. Hm! „Suntem artiști sau nu mai suntem”? Ca să parafrazăm o replică „celebră” - Ce-i place până la urmă lui

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
cum să înțeleg că niște artiști, creatori, oameni sensibili și atenți la subtextualități, la conotații și la mesaje subtile, se folosesc imagistic de pretextul unei bisericuțe de lemn în replica marii catedrale, dar laitmotivul cântării, accentul carevasăzică, nu mai este bisericuța modestă, ci preferința Lui Dumnezeu pentru lemn. Hm! „Suntem artiști sau nu mai suntem”? Ca să parafrazăm o replică „celebră” - Ce-i place până la urmă lui Dumnezeu? - Ei, asta-i! Cum ce-i place Lui Dumnezeu!? Cine ar putea alcătui o

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
ar fi trebuit să continue. Sunt proiecte și proiecte. De fapt, până la urmă ce este rău în faptul că Biserica Ortodoxă, ca Biserică Națională, va avea o catedrală mare, monumentală, spectaculoasă? Cum i-ar fi stat lângă Palatul Parlamentului unei bisericuțe pipernicite, amărâte și... din lemn? Probabil că unii ar fi exultat privind imaginea asta caricaturală. Și apoi, iată, cu bani mulți și în totalitate de la contribuabili s-a facut o Arenă Națională, și bine că s-a făcut. S-a

CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726

de ceața lăptoasă ce răzbătea prin ferestre, faptul că icoana cu Hristos Dreptul Judecător era învăluită într-o lumină ireală și părea că iese mult în fața celorlalte icoane de pe iconostas. Primul lăcaș de cult din satul Jieț a fost o bisericuță din bârne de frasin. Construită într-un zăvoi de către grănicerii nemeși (după 1750), a fost singura din Valea Jiului care a scăpat nearsă de turci, în invazia lor din 1788. Pe la 1850, sătenii au găsit o comoară „de-a urieșâlor” (nu

Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]