80 matches
-
apelând la lista să de cuvinte. De pildă, pentru sunetul „m”, o astfel de listă poate fi structurată după modelul: Cuvinte în care „m” este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice pornind de la o silaba dată; activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: găsirea unor cuvinte pornind de la o silaba dată; Reguli de joc: Copiii formează pe echipe cât mai multe cuvinte ce conțin o anumita silaba; Material didactic: tablă, cretă, flipchart
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai multe cuvinte mono, bi și polisilabice. Câștiga grupa care a scris cele mai multe cuvinte. 40 Complicarea jocului: → „Scară silabelor” (acest moment de complicare se poate constitui și într-un joc de sine stătător). De la o silaba se formulează cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această variantă de joc poate fi desfășurată pe baza fiselor individuale sau colective pe care este reprezentată o scară pe care copiii vor plasa / scrie silabe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și stimularea vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte) exprimarea în propoziții este prezentă. Ultima etapă a programului a constat în utilizarea „Speech tracking-ului” cu cuvinele bisilabice, trisilabice, monosilabice și propoziții. Am remarcat o îmbunătățire a valorii trackingului (TR) la nivelul tuturor materialelor utilizate.Redarea propozițiilor cu mai multe cuvinte (45 cuvinte) s-a realizat cu dificultate, această metodă nu a fost una atractivă pentru copil, care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două consoane aflate între două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
și stimularea vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte) exprimarea în propoziții este prezentă. Ultima etapă a programului a constat în utilizarea „Speech tracking-ului” cu cuvinele bisilabice, trisilabice, monosilabice și propoziții. Am remarcat o îmbunătățire a valorii trackingului (TR) la nivelul tuturor materialelor utilizate.Redarea propozițiilor cu mai multe cuvinte (4- 5 cuvinte) s-a realizat cu dificultate, această metodă nu a fost una atractivă pentru copil
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
După un an și jumătate de concediu maternal care mă făcuse expertă În onomatopee și cuvinte mono și bisilabice, Începerea activității la catedră m-a determinat să aplic pentru un stagiu Comenius, la Paris. Programul propus era un amestec perfect de metodică, literatură, gramatică, fonetică, iar programul cultural (vizită la Senat și la BNF) m-a fermecat. Părăsind orășelul
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare) pe strofe. !!!(de unde): fluiditate, cursivitate, o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practica
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practică
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
literară 1.1.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvențelor) 1.1.2. Figurile de stil (actualizare). Repetiția (aliterația, asonanța). Antiteza. Metafora 1.1.3. Versificația. Tipuri de rimă. Tipuri de ritm. Piciorul metric (bisilabic) 1.1.4. Genuri și specii. Genurile epic și liric. Balada cultă, imnul, nuvela (câte un text din fiecare specie literară, pentru a ilustra trăsăturile respectivei specii literare și pentru caracterizări de personaje). 2. Practica rațională și funcțională a limbii
ORDIN nr. 307 din 12 februarie 2007 cu privire la organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic la clasa a VII-a în anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185379_a_186708]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practică
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practica
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
pronume. Antecedentul sau poate fi nume de ființe sau de lucruri. Se preferă folosirea lui "cual" în locul lui "que" cu caracter explicativ, în contextele în care antecedentul este departe de relativ, cu prepozițiile "por, sin, tras", cât și cu prepozițiile bisilabice și locuțiuni echivalente ("entre los cuales, por encima del cual", etc): "Esperó a șu vecino, el cual no llegó. No aprendió bien la lección, por lo cual fue castigado. Formă neutră "lo cual" are ca antecedent o formă neutră sau
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții monosilabice, cuvantul de negație "ne". Din punctul de vedere al accetuării, encliticele și procliticele formează un singur cuvânt cu cel precedent, respectiv următor. În unele cazuri, într-un astfel de cuvânt, accentul trece pe proclitic: Morfologia limbii sârbe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]