73 matches
-
monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
și stimularea vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte) exprimarea în propoziții este prezentă. Ultima etapă a programului a constat în utilizarea „Speech tracking-ului” cu cuvinele bisilabice, trisilabice, monosilabice și propoziții. Am remarcat o îmbunătățire a valorii trackingului (TR) la nivelul tuturor materialelor utilizate.Redarea propozițiilor cu mai multe cuvinte (4- 5 cuvinte) s-a realizat cu dificultate, această metodă nu a fost una atractivă pentru copil
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
După un an și jumătate de concediu maternal care mă făcuse expertă În onomatopee și cuvinte mono și bisilabice, Începerea activității la catedră m-a determinat să aplic pentru un stagiu Comenius, la Paris. Programul propus era un amestec perfect de metodică, literatură, gramatică, fonetică, iar programul cultural (vizită la Senat și la BNF) m-a fermecat. Părăsind orășelul
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bcb, cdc/în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare) pe strofe. !!!(de unde): fluiditate, cursivitate, o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două consoane aflate între două
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dificultate. Chiar și în clase mai mari, cei mai mulți copii cu deficiență mintală citesc pe litere sau pe silabe pentru că nu șiau însușit imaginea fonetica și grafică a cuvintelor. Dintre cuvinte, cel mai usor de analizat, citit și scris sunt cuvintele bisilabice cu silabe deschise („casă”, ‚masă”). Urmează apoi cuvintele monosilabice și cele polisilabice. Cel mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
identificarea literelor mari și mici de tipar; asocierea fonem-grafem (identificarea literelor la auzul sunetului); scrierea literelor mici și mari de mână, aplicând normele de scriere corectă (mărime, forma, înclinație, distanța); scrierea grafemelor izolat, în silabe și în cuvinte mono și bisilabice prin următoarele procedee: copiere, transcriere, dictare; formarea câmpului de citire de o silaba; citirea / scrierea prin procedeele exersate a unor propoziții ușoare, legate prin înțeles, pe baza suportului imagistic; citirea / scrierea unor texte accesibile respectând semnele de punctuație și normele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și rostirea cu voce tare a celor citite pentru a fi percepute și pe cale auditiva. Un exercitiu fonetic complet și corect va pune elevii în situația de „a se juca cu silabele”: de la silaba dată se formează cuvinte monosilabice și bisilabice (silaba fiind plasată în diferite poziții: inițială, finala și mediana). Elevii compun la alfabetarul mobil cuvinte formate din silabe. În articularea cuvintelor trebuie să se țină seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai lent de citit-scris au format câmpul de citire de o silaba și reușesc treptat să-l extindă la cuvinte întregi. Elevii cu ritm mai lent reușesc, în perioada postabecedară, să realizeze sinteză silabelor și chiar sinteză cuvintelor monosilabice sau bisilabice. Scrierea literelor de mână, a cuvintelor, a propozițiilor și a unor texte scurte se face după normele metodologice precizate în perioada preabecedară și abecedară. Dacă elevii citesc relativ corect, în ritm propriu, actele grafice necesită o atenție sporită, pentru ca, în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
apelând la lista să de cuvinte. De pildă, pentru sunetul „m”, o astfel de listă poate fi structurată după modelul: Cuvinte în care „m” este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice pornind de la o silaba dată; activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: găsirea unor cuvinte pornind de la o silaba dată; Reguli de joc: Copiii formează pe echipe cât mai multe cuvinte ce conțin o anumita silaba; Material didactic: tablă, cretă, flipchart
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai multe cuvinte mono, bi și polisilabice. Câștiga grupa care a scris cele mai multe cuvinte. 40 Complicarea jocului: → „Scară silabelor” (acest moment de complicare se poate constitui și într-un joc de sine stătător). De la o silaba se formulează cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această variantă de joc poate fi desfășurată pe baza fiselor individuale sau colective pe care este reprezentată o scară pe care copiii vor plasa / scrie silabe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună pentru vârsta pe care o are. 2.1. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare al limbajului verbal: La doi ani de la implant vocabularul activ are aproximativ 150 de cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice pe care le folosește în propoziții simple imperative („Da apă!”; „Jos păpucii!”, „Haide aici!”; „Nu ‘tiu!”; Uite! „Taie păru!”). Receptează, înțelege și reproduce propoziții precum: „Pisică mănâncă lapte”./ „Rata înoată pe apă”/ “Tata deschide ușa”. Comunicarea este predominant
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]