127 matches
-
fost de față Episcopii: Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Timotei al Aradului, Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - cu adânca-i prețuire și recunoștință ce i-a purtat-o întotdeauna; Episcopii Vicari Emilian Arădeanul, Irineu Bistrițeanul și Ioan Mihălțan - Crișanul - urmașul său la scaunul episcopal al Oradiei; numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la Sibiu, Cluj și Oradea - la (re)înființarea căreia a contribuit în mod substanțial și decisiv; precum și foarte mulți preoți
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
poalele Ineului’’ de George Georgescu - Ring - reportaj ,,Mari scriitori romani și-au legat numele de Micul Paris’’ de Gelu Diaconu 27.04.2010 - România literară 2007 Numărul 48 Comentarii Critice:,,Capcanele rebrenologiei’’ de Ion Simuț - Răsunetul 02.08.2010 - Cotidianul bistrițenilor de oriunde, ,,Acasă la marii scriitori’’ - Menuț Maximinian Referință Bibliografică: 4 LIVIU REBREANU SI FANNY / Mihai Știrbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 733, Anul III, 02 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Știrbu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
a greși este omenește, dar în această meserie, prudență este imperativa. - Sunteți căsătorită și dacă da, când și unde a avut loc acest eveniment? Va rog sa ne spuneți câteva cuvinte despre soțul dvs. - Da, sunt căsătorită, tot cu un bistrițean, pe care l-am cunoscut însă, aici. Cosmin și cu mine am spus “da” pe 31 decembrie, 2004, în Phoenix. După ce și-a terminat MBA-ul, soțul meu s-a specializat în financial services. - În ce alte orașe/state ați
INTERVIU CU AVOCATA ANCA IACOB, SPECIALIST ÎN CRIMINAL DEFENSE, IMMIGRATION ŞI BANCKRUPTCY, CHAPTER 7 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355853_a_357182]
-
unui puzzle numit viață în exil și să le așezăm în pagini de carte... Când Dumitru Sinu a trecut frontiera dintre Italia și Franța și s-a îndreptat cu amicii săi spre Paris, deținea o schiță primită de la Vasile Țâra - bistrițeanul îndrăgostit de carte - și Eugen Ștefănescu - „un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică la una dintre întâlnirile noastre anterioare. Îl cunoscuse la sârbi. Muncise
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
venit de la sine și a rămas în casa mea. Pentru cât timp, vom vedea. Eu m-aș bucura să rămână alături de mine pentru eternitatea sufletului. Nu știu cât datorez locului unde m-am născut. Pentru că m-am născut din întâmplare la Timișoara. Bistrițenii mergeau la muncă în Banat pentru un trai mai bun. Acum pentru același trai pleacă în Spania sau Italia, și vedem ce se întâmplă acolo. E trist că românul nu-și găsește deocamdată locul acasă. Țin minte că la Revoluția
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
Imnul Național, academicienii, dar și martirii care au deveit sfinți: Tănase Todoran de la Salva sau Pahomie de la Gledin. Din Bistrița a pornit prima antologie tradusă în 6 limbi a scriitorilor români, care a făcut înconjorul Europei prin intermediul Centrului Cultural Municipal. Bistrițenii au fost cei care au expus artizanat pa Parlamentul European în momentul în care am fost primiti în Uniune, și tot ei au susținut un amplu program artistic prin intermediul Societății de Concerte. Ar trebui să pornească de la noi o campanie
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
culturale, între care, la loc de cinste, îi amintim și pomenim numai pe: Părintele Nicolae Steihardt - Monahul Nicolae de la Rohia, pe Alexandru Paleologu și pe Ioan Alexandru, apoi al multor profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți, clujeni, bistrițeni, maramureșeni și sătmăreni sau bihoreni și sălăjeni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Maramureșului și Sătmarului, am observat, deja, cum îl regret
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
sau beton, fiecare alt model și altă culoare. Eu așteptam desigur cu neastâmpăr să merg la primul meu pescuit din Norvegia, așa că pe drumul de la Molde la Kristiansund am aranjat cu Bogdan - tânărul care ne-a adus de la aeroport, un bistrițean ajuns și el pe pământ norvegian ca mulți alți români din cauza nevoile traiului și al lipsurilor din țară, un pescuit pentru a doua zi. După împărțirea darurilor aduse celor dragi, am deschis sticla cu afinată să ne cinstim de „bun
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
mal, cea de a treia insulă din patru. Am „vânturat” în dril apa vreo două ore, însă nu am prins nimic în afară de Bogdan, nici eu și nici Ion, un moldovean din Bârlad ce locuia la parterul aceleiași clădiri cu Bogdan. Bistrițeanul a prins un cod de vreun kilogram pe care mi l-a dat mie să-l prăjim acasă. Nora și nepotul nu mâncau pește decât foarte rar și acolo în Norvegia, doar macrou. Au prins acest soi de pește în
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
din 08 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Daniel Luca CONEXIUNI BISTRIȚA - TIMIȘOARA Într-o seară răcoroasă de sâmbătă (26.01.2013), atât afară, cât și în sala festivă a Hotelului „Aurora” din Timișoara, un desant destul de important de bistrițeni, scriitori și muzicieni, a reușit să încălzească atmosfera și să aducă un alt suflu unor întâlniri culturale cu care ne-am obișnuit până acum pe malurile Begăi. „Vinovatul” de serviciu este Menuț Maximinian (un bistrițean cu rădăcini timișorene), care și-
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354575_a_355904]
-
un desant destul de important de bistrițeni, scriitori și muzicieni, a reușit să încălzească atmosfera și să aducă un alt suflu unor întâlniri culturale cu care ne-am obișnuit până acum pe malurile Begăi. „Vinovatul” de serviciu este Menuț Maximinian (un bistrițean cu rădăcini timișorene), care și-a lansat volumul de versuri Noduri în haos, Editura Eurobit, Timișoara, 2012, despre care au făcut vorbire Doina Drăgan și Mariana Strungă. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Scriitorii bistrițeni Elena M. Cîmpan, Dorel
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354575_a_355904]
-
i-a putut uita vreodată pe acești oameni, pentru că toți cei cu care s-a înfrățit erau de o calitate ireproșabilă, el i-a iubit și i-a stimat tot timpul. Cum să poți uita un om ca Vasile Țâra, bistrițeanul îndrăgostit de carte, după cum bine am arătat într-un capitol dedicat lui în exclusivitate? Erudit de clasă, licențiat la Sorbona și profesând în învățământ, la catedră se bucura de o recunoaștere deosebită din partea societății culturale franceze. Avea alături o soție
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
suntem tentați să fim răi, să criticăm acerb ziua prezentă, să spuneam că nimic valoros nu se mai întâmplă în zona de cultură și cea spirituală. Cartea scrisă de Menuț Maximinan dovedește contrariu, ne arată negru pe alb că noi, bistrițenii, suntem fericiții deținători ai unui tezaur, că știm să ne punem în valoare, să lăsam peste vreme mărturiile noastre cele mai interesante. Clipa trece, scrisul rămâne. Menuț Maximinian a învățat lecția asta de viață, știe ca nimeni altul să adune
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
fost de față Episcopii: Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Timotei al Aradului, Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - cu adânca-i prețuire și recunoștință ce i-a purtat-o întotdeauna; Episcopii Vicari Emilian Arădeanul, Irineu Bistrițeanul și Ioan Mihălțan - Crișanul - urmașul său la scaunul episcopal al Oradiei; numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la Sibiu, Cluj și Oradea - la (re)înființarea căreia a contribuit în mod substanțial și decisiv; precum și foarte mulți preoți
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
Târgu-Mureș (Nicolae Băciuț) ; revista Familiei, Israel ( I. Aurescu) ; revista Nou Horizont - Valencia, Spania ( Adriana Vidroiu Stanca) ; Antologia « Lira în patru puncte cardinale » - selecție și concept (Cristina Ștefan) ; revista Epoca ; revista Phoenix Mission Magazine Romanian-American Publication from Phoenix, Arizona; Răsunetul (cotidianul bistrițenilor de oriunde)( Menuț Maximinian - scriitor și jurnalist); revista Cetatea lui Bucur; Antologie de poezie și epigrame “Romeo și Julieta la Mizil ( ediția a IV-a, 2010-2011); revista Nomen Artis București;; revista ABSOLUT( director: Alensis de Nobilis); revista APOLLON (fondator și
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341145_a_342474]
-
care o chemau în felul acesta să-și schimbe viața. Așa a ajuns să se călugărească, după care și-a văzut pe fiul iubit Ștafan, însănătoșindu-se. Scrie o carte „SFINȚII ÎNGERI”, prefațată în mod excepțional de Episcopul Cărturar ERINEU BISTRIȚEANUL, pe care, monahia, principesa Ileana, o încheie astfel: „Sfinții Îngeri” este o carte pe care este bine să o păstrăm aproape, pentru că cinstirea noastră pentru îngeri e răspunsul nostru la dragostea lor”. „1001 CUGETĂRI” Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378542_a_379871]
-
de oaspeții de peste hotare și din țară,Cu acest prilej preoții Nicolae Feier și Vasile Beni au binecuvântat pe invitați.iar directorul Palatului Culturii, Dorel Cosma, a subliniat importanța unei astfel de întâlniri care va rămâne nu doar în memoria bistrițenilor, ci și a oaspeților din Indonezia, Malaiezia sau China, care au intrat pentru prima dată într-o biserică ortodoxă. Chiar în ziua ajunului zilei de naștere a autorului ”Luceafărului“, într-o manifestare amplă, în fața unei săli pline de spectatori a
ZIUA CULTURII NAȚIONALE-BISTRIȚA A FOST TREI ZILE CAPITALA POEZIEI INTERNAȚIONALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374303_a_375632]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > UN BISTRIȚEAN CU STUDII LA SORBONA - VASILE ȚÂRA: "DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRȚILE!" Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Cutreierând cu nea Mitică printre amintiri, trăiești alături de domnia sa fiecare întâmplare
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
lumină și-am reușit să deslușesc mai bine taina prieteniei ce s-a născut între cei doi. Mitică și Vasile: aveau un lucru deosebit în comun: erau părtași la aceeași dragoste - amândoi iubeau nespus de mult CĂRȚILE! Referință Bibliografică: Un bistrițean cu studii la Sorbona - VASILE ȚÂRA: Da, eu semăn cu mama, îmi plac cărțile! / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
întrebați de rostul nostru pe acest pământ. Bucuria va fi mare pentru cei chemați intru Bucuria Eternității” - și Adevăr grăiește, întrutotul! Iată ce scria despre Poezia religioasă a Părintelui RADU BOTIȘ, binecuvântând-o, cu nesfârșita admirație, Î.P.S.S. IRINEU POP BISTRIȚEANUL, episcop-vicar al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: “Poeme de adâncă sensibilitate și spiritualitate etnică în care vibrează marile și sfintele învățături ale Bisericii noastre apostolice ( ... ) Aceste poezii ne antrenează, subtil, într-un exercițiu de meditație, purificându-ne simțurile printr-
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
printr-o adevărată chenoză literară, odată cu poetul. Cucernicul părinte Radu Botiș ne ofera, prin versurile sale, STROPI DE ROUA DIVINĂ, care regenerează și edifica intru mântuire” - cf. www.universulcartilor.wordpress.com Cât bun-gust și câtă dreptate avea Î.P.S.S. IRINEU BISTRIȚEANUL! Căci, iată ce Rugăciune spre liniștirea nebuniilor și rătăcirilor lumii și spre răsărirea dragostei uitate, intru fericirea veșnică a Luminii Crucificat-Mântuitorului, cu lacrima de mărgăritar închină Preasmeritul Părinte RADU BOTIȘ: “Doamne în a dragostei rânduiala / Sub pavăza crucii agale suind
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
simpli, dar plini de spirit, prietenii lui nea Mitică sunt caractere oțelite de viața în exil, dar cu sufletele înrourate mereu de dorul de acasă: oameni cu două patrii, dar cu un singur suflet - sufletul de român! Vasile Țâra - un bistrițean cu studii la Sorbona, Costică Vâlceanu - scriitor de cancelarie al elitelor culturale canadiene, Dan Isăcescu - simbolul aventurierului pribeag printre cloșari pe malul Senei, Sandu Ionescu - prototipul businessman-ului autentic, exponentul românului harnic și-al patriotului postbelic în persoana lui Ion
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale și unei evidente frigidități afective, Tolan este mai degrabă un temperament liric și meridional. Expresionismul lui are un duct sentimental asemănător aceluia pe care l-a consacrat un alt bistrițean, Miron Duca, o subtilitate și un rafinament de fond care pun excesului de energie o surdină delicată și melancolică. însă dincolo de această latură expresionist-lirică, pictorul inventariază, cu o putere de sinteză excepțională, toate direcțiile care se manifestă acum pe piața
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
și haine gata făcute). De la Veneția negustorii lui Ștefan cel Mare cumpărau viguri de brocart de aur și mătase, „damaschinul” zis „ronato”, stofe grele (unele întrebuințate doar pentru confecționarea hainelor bărbătești) în care aurul strălucea, iar prin Ardeal, în carele bistrițenilor și ale brașovenilor, soseau postavurile de Trichten, Görlicz, Köln și Nürnberg, stofele fabricate la Bruges ori la Malines (Mehelen), la Speyer, Bergamo și Florența 296. Sașii vindeau pe piețele românești (mereu doritoare de astfel de mărfuri) - zice N. Iorga - „Scharlach
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
morții ca urmare a păcatului originar”), într-o secvență cu totul stimabilă, altfel, D. Russo a izolat, cu acribia-i cunoscută, câteva corespondențe ce lămuresc sursa - omilia lui Ioan Chrisostom. Savantul a identificat și alte prezențe chrisostomice în textul diaconului bistrițean 621. Nu mai insist, ca urmare, și îl las pe diacul Toader să-i explice cititorului „ce iaste moartea”: Că moartea altă nemică nu mai iaste, fără numai plata păcatului și sămnul osândei lui Dumnedzău carea iaste pre tot rodul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]