155 matches
-
necunoscute asupra creierului și cărnii cumintelui Jean-Jacques, care pendulează între convingerile de membru al Partidului Comunist Francez și instinctele bărbătești, transferate în vise erotice. Oscilând între ideologie și biologie, dominat de timiditate și presat de eticheta autoimpusă ca patron de bistrou respectabil, Jean-Jacques pierde ușor partida cu virilul Iegor, rus tipic, alcoolic și sentimental, cu sufletul mare și cu palma grea. O altă pereche de valeți învârtiți pe degetele reginei din Est o formează berlinezii filozofi, cu care Hannah/ Ana intră
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
simțit căldura unei veri de demult, la Paris. Au trecut zece ani și intensitatea simțurilor este intactă. Am fugit o săptămînă de la Avignon ca să prind ultima zi a Turului Franței în capitala ei. Pregătirile spectatorilor pentru asta sînt incredibile, prin bistrouri se fac scenarii, regii, se organizează rîndurile, cine stă mai în față, cine în rîndul al doilea, cine pe cine sună ca să afle pe unde sînt cicliștii. O tevatură întreagă, la care participam asiduu și frenetic. Într-o dimineață, în loc să
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
comiți doar pentru că nu ai prilejul... Îl cauți: scrii. Coșmarul te-a marcat: porți jurnalul cu tine, dormi cu el sub pernă. Ții manuscrisul la un cunoscut. Lucrezi - pe foi volante - pe unde apuci; prin parcuri sau cafenele, într-un bistrou din apropiere. După dactilo, arzi indigoul. De câte ori pleci de acasă, lași în urmă semne insesizabile pentr-un intrus. Pe o pagină falsă a romanului, vârful peniței orientat spre o anumită literă, un ac precis poziționat pe desenul mozaicului din hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
alte ultime săruturi sentimentale În lumina lunii sau a focului din cămin sau În bezna de afară. Amory a văzut fete făcând lucruri care până și În mintea sa ar fi fost imposibile: mâncând la trei dimineața, după dans, În bistrouri compromițătoare sau pălăvrăgind despre toate aspectele vieții cu un aer pe jumătate serios, pe jumătate batjocoritor, și cu o excitație ascunsă care, considera Amory, echivala cu o renunțare la morală. Dar nu și-a dat seama cât de răspândit era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
DOAMNA CONNAGE: Și să nu-ți pierzi timpul cu studenții - cu băiețași de nouăsprezece-douăzeci de ani. N-am nimic Împotriva unei reuniuni dansante sau a unui meci de fotbal, dar să stai departe de partidele avantajoase numai ca să mănânci În bistrouri obscure din centru cu Tom, Dick și Harry... ROSALIND (prezentându-și codul propriu, care, Într-un fel, e la fel de exigent ca al mamei): Mamă, s-a terminat. Acum nu mai poți să conduci totul, cum procedai pe la Începutul anilor nouăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
despre care pământenii bănuiau că dă într-o încăpere dădea, de fapt, într-un bulevard feeric luminat, intens circulat și zgomotos, pe laturile căruia se înșirau mulțimi de baruri, de cinematografe, videoteci, biblioteci, cinemateci, franzelării, marochinării, horincii, carmangerii, cazinouri, tripouri, bistrouri, depouri, restaurante, crame, snackuri, biguri, cosmicării, solduri, taverne, crâșme, spelunci, tarabe, teatre, ba chiar, imediat pe stânga, cum treci de singurul semafor veșnic verde, și-o ceaprăzărie mică, dar curată. Dromiket 4 și Stejeran 1, care nu mai ieșiseră până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
zonă. Mă întâmpina și alte străzi cu nume de lăcașuri de cult religios (ca deh, așa e democratic!) precum Temple Street, Mosque Street și chiar și Cross Street. Ajung pe Smith Street unde dau de o mulțime de restaurate și bistrouri - majoritatea al fresco - adică cu mese pe trotuar. Meniurile mi se par ieftine, mult mai ieftine decât în alte părți ale orașului. Toți mănâncă de parcă ar fi sfârșitul lumii sau preîntâmpinarea unei mari perioade de foamete. Nimeni nu ține seama
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
din gesturi, ce vroiau să spună. Lăsam soția să discute cu ei. Între timp, vedeam, deja, indicatorul, săgeata, panoul ... Paranormalul ?! Deși fac atâtea scurtături față de DEX-ul lor, nu sunt deloc grăbiți. Nicăieri. Nici în magazine, nici la restaurant, bodegă, bistrou și, mai ales, pe stradă ! Au o plăcere vizibilă de a comunica. Cu oricine, oricând ! Parizienilor nu le plouă tot timpul, ca-n Micul Paris. Deși am auzit că, la Paris, burnițează mult mai des ! Ori te grăbești, ori nu
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
că au specialiști în conducerea arboretului. Au specialiști și în plasarea toaletelor publice conectate direct la canalizarea orașului. Clădirile, extrem de variate arhitectural, par a fi văruite ieri. Nici o clădire nouă, fără stridențe. Un variat mobilier stradal, la care se adaugă bistrouri, berării, braserii, restaurante cu mii de mesuțe așezate direct pe trotuar fără să deranjeze trecerea pietonilor. Cochet, cochet ! Parizieni, ce vreți ? Parisul în 5 zile și 4 jumătăți de noapte BUCUREȘTI - PARIS - BUCUREȘTI de joi până luni. Ziua I. Ora
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune, Adună-ți oștenii sub armă Ca steaua ta să nu apună Când vrea o putere infamă. DAC-AM CHEF Dac-am chef joc un tangou La bistrou, nu la birou, Căci ajunsă secretară Am mașina mea la scară. Dac-am chef, mă mut pe Marte, Pe drum voi citi o carte, Dusă-n vis ca-ntr-o poveste Voi fi mândră-ntre neveste. Când e liniște nebună
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
ca invitată principala pe una din doamnele cu care Bucureștiul (și țara) se mândresc pentru că, oriunde se află, aduce un farmec împrejurului. E vorba de Kera Călita (doamna Lăură Nicolau) - artista în artele culinare, proprietara unei locante și a unui bistrou numite la fel, Jariștea - dupa locul de baștină al soțului ei, Nicolau. Kera Călita, personaj carismatic, este îndrăgostită de teatru și de artiști, dar și ei de ea, după principiul: „Mai Ioane, dragi țî-s fetele? -Îhî! - Da' tu lor? - Și
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
cu batista, dar o mulțime de fotografii au ieșit cu mici pete albicioase. Mi-am propus ca următorul aparat să aibă neapărat cozoroc. Un mic câștig tot am avut de pe urma vremii. Plouați și înfrigurați, am intrat într-un fel de bistrou, unde anunțau la intrare vin fiert. Ne gândeam că și un ceai cu rom ar fi fost bun, numai cald să fie. Dar văzând meniul, ne-am răzgândit și am comandat niște băuturi din care nu mai gustasem niciodată - Leni
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
religioasă și rasială ? Acest eseu a fost inspirat de un articol al ziaristului francez Alexandre Lavastine publicat în cunoscutul ziar Le Figaro (http ://www.lefigaro.fr/vox/societe/2015/11/18/ 31003/). Articolul descrie convorbirile înregistrate de ziarist în câteva bistrouri din cartierul St.Denis, unde au avut loc lupte între poliție și câțiva din atentatorii islamiști. Spre marea surprindere a ziaristului, francezii obișnuiți, din cartier, chiar după identificarea atentatorilor, aveau păreri total controversate, parcă desprinse din faimoasa Terorie a Conspirației
FRANTA ...INCOTRO ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369903_a_371232]
-
Denis, unde au avut loc lupte între poliție și câțiva din atentatorii islamiști. Spre marea surprindere a ziaristului, francezii obișnuiți, din cartier, chiar după identificarea atentatorilor, aveau păreri total controversate, parcă desprinse din faimoasa Terorie a Conspirației. La discuțiile din bistrouri au participat și francezi de origina arabă, născuți și crescuți în Franța. Astfel, după cum reiese din articol, francezii obișnuiți (de fapt un amalgam etnic), trăiesc într-o confuzie incredibilă, neavând încredere în politicieni, dar sunt receptivi la gogoșiile răspândite de
FRANTA ...INCOTRO ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369903_a_371232]
-
capătul lumii, la Sydney. Serbări scumpe, cu fast și opulența, se pregătesc și aici pentru cinstirea bebelușului Mileniu-Trei. Toate hotelurile, restaurantele, cârciumile, pub-urile, sunt rezervate (în întregime) de mai multe luni. Un tacâm la o masă comună, la un bistrou din jurul Operei House, începe de la modesta sumă de 500 AUD. Pentru această sumă, ți se oferă un scaun, o sticlă de vin (spumos) local, un platou de „pasta”, o felie de friptură de curcan, o cafea, un desert și o
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
general Traian Moșoiu - se aflau cele patru clădiri cu etaj ale pieței, clădiri care au supraviețuit, miraculos, până în ziua de azi. La parterul lor funcționau diversele magazine ale comerțului socialist. În clădirea de la intersecție, un mic restaurant - un fel de bistrou muncitoresc - de tip „Gospodina”, punea la dispoziția mușteriilor, preparatele specifice vremii, însoțite de berea Ursus, la halbă. O farmacie și o agenție Loto-Prono își împărțeau parterul celorlalte două imobile vecine. Apoi, în cea de-a patra construcție, cofetăria Monica - situată
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
care trăiau, de cîteva bune secole, îndeolaltă, români și evrei. Sfeșnicul cu lumînări, văzut prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că, în cel mai tolerant spirit liberal, îi respect pe acești adolescenți orientali care într-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
veselă, de exhibiționistă paradă, nu are cum să rateze, în plan general, și reușita spiritual-morală. Ar fi de neiertat s-o rateze. Ei, aici e-aici. Ieșiți la terminarea victorioasă a meciului din cămine, din case, de pe trotuarele restaurantelor și bistrourilor, cum i-a prins momentul, în maieuri, cu șlapi, în chiloți, înșfăcînd din fugă sticlele goale și făcîndu-le să sune ca darabanele napoleoniene sau ca tobele africane în jurul focului, miile de băieți și fete, într-o comuniune cvasi-senzuală, îți dădeau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
La revedere... (Constat, surprins, acutu-mi puseu pedagogic și-mi torn imediat un Ballantine's mic.) Constant, obstinat chiar, am notat de fiecare dată cu satisfacție, dar, să recunosc, și cu oarecare intenție demonstrativ-persuasivă, simplele prezențe ale tinerilor. Pe stradă, în bistrouri, în foaierele teatrului, în expoziții. Juxtapunînd, contrapunînd astfel generația crudă, străină de canoanele comunismului, marelui segment de populație, mai ales cea de vîrsta a treia, marcat, se pare, pentru totdeauna, de... binefacerile colectivismului în care și-a consumat, în cea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Încercări și să zâmbească atunci când suferă.”2 Dar, mai presus de orice, Îl animă dorința de a sfida. O face cu gesturi violente, vopsindu-și, de pildă, părul În albastru-verzui și stârnind frisoane celor care Îl văd intrând În cafenele, bistrouri. Frazele lui șocante fac epocă: „În anul În care l-am ucis pe bietul meu tată”, „E tocmai ce doream: un mușchi fraged ca un creier de copil”. Și totuși, truda fiecărui vers, a fiecărui rând, o operă cu totul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atunci” (scrisori din 1971 și 1974, adresate colegului de generație Arșavir Acterian). Justificarea nu i-a convins totdeauna pe comentatorii săi. Instalat la Paris, C. are două pasiuni: lectura și bicicleta. Călătorește prin toată Franța și învață subtilitățile limbii prin bistrouri. Stă mulți ani în căminele studențești și, în cele din urmă, primește de la Primăria Parisului o locuință ieftină, în Cartierul Latin, pe strada în care a locuit și Voltaire. În vremea războiului, când este, împreună cu Eugen Ionescu, atașat cultural al
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
colțul unei străzi, se bea ratafia în cochilii de argint. Da, nu din pahare cu fațete, nici din cupe, ci din niște cochilii delicate. Era noua noastră descoperire: știința aceea ocultă care îmbina restaurantul, ritualul mesei și tonalitatea ei psihologică. „Bistrourile lor favorite au oare un suflet pentru ei, ne întrebam noi, sau măcar o fizionomie personală?” La Saranza exista o singură cafenea. În ciuda numelui ei frumos, Fulg de nea, nu trezea în noi nici o emoție deosebită, cu nimic mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
atunci, să ai un corp frumos? Un corp de care să nu vrei să scapi? Cu câțiva ani în urmă, când am fost cu Jennifer la Paris într-un weekend, am văzut o femeie dansând pe bar într-un mic bistrou în Montmartre. Era foarte drăguță și foarte, foarte tânără. Toți bărbații din local salivau mai mult sau mai puțin. A fost o prostie într-adevăr, dar pentru o clipă, îmi amintesc, văzându-i pe ei cum o privesc am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cu mâna mea. Crăciunul în Londra. Crăciunul e momentul când restul dat de taximetrist e la fel de fierbinte ca monedele scuipate din pântecele aparatelor de pocher mecanic, când funcționărașii se dau spirituali prin cârciumi, încercându-și norocul la mesele lungi prin bistrourile ieftine, când în zilele apatice dinainte a Anului Nou oamenii își arată lumii cadourile prin autobuze și metrouri: gulerele strâng gâtul ca o compresă rece, mănușile stau țepene în poală ca niște caracatițe marinate, ceasuri și stilouri scânteiază în lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]