135 matches
-
se afla un fragment de fusaiolă din pastă cărămizie, de formă bitronconică, aplatisată, descoperită în zona bazinului, pe partea stângă (Pl. 123/3). În mormântul nr. 71, în zona pieptului, se afla o fusaiolă cărămizie, din pastă grosolană, de formă bitronconică, cu marginea rotunjită, la un capăt ușor retezată, iar la celălalt puțin alungită (Pl. 143/4), iar în mormântul nr. 74, printre numeroasele obiecte de inventar descoperite în zona pieptului se afla și o fusaiolă bitronconică, aplatisată, cu capetele retezate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pastă grosolană, de formă bitronconică, cu marginea rotunjită, la un capăt ușor retezată, iar la celălalt puțin alungită (Pl. 143/4), iar în mormântul nr. 74, printre numeroasele obiecte de inventar descoperite în zona pieptului se afla și o fusaiolă bitronconică, aplatisată, cu capetele retezate (Pl. 146/1). La acestea adăugăm o frumoasă rondelă confecționată dintr-un fragment ceramic lucrat la roată, din pastă cenușie, cu marginile bine șlefuite și prevăzută cu o gaură centrală (Pl. 132/2; 195/6). Obiceiul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Exemplare asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 2 al oalelor lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă și în tipul 5a din schema realizată la necropola de la Mihălășeni. Tipul 7. Vas borcan, cu corpul bitronconic, buza evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt, fundul plat. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 68 (Pl. 142/3). Asemenea vase au fost înseriate la Mihălășeni în grupa 4c, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
diferențe în ceea ce privește denumirea acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1. Tipul 2. Străchini bitronconice, cu mijlocul carenat, gâtul scurt, buza evazată, fundul drept și ușor bombat spre interior (umbo?). Partea inferioară este mai înaltă. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântul de înhumație nr. 24 (Pl. 119/3) și în mormântul nr. 28, de înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la Mihălășeni în categoria castroanelor de tip 5b. Tipul 4. Străchini cu corpul bitronconic, rotunjit, pe umăr un decor în zig zag, fundul inelar, buza rotunjită și evazată. Au fost descoperite trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 134/4). și în două morminte de înhumație nr. 64 și 68 (Pl. 140/9; 142/4). Analogii - la necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la necropola de la Mihălășeni, incluse în tipul 1c. Tipul 8. Străchini bitronconice, fundul inelar marcat, buza evazată, gâtul marcat de o canelură. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul nr. 64 de înhumație (Pl. 140/2). La Mihălășeni, acest tip de vas a fost inclus în categoria f de castroane, iar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma cănii este piriformă, ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, partea superioară puțin mai lungă decât cea inferioară. Pe gât este decorată cu două adâncituri paralele orizontale, iar la partea superioară, sub buză, o nervură în relief. Partea inferioară a cănii este decorată, de asemenea, cu două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tip de vas oferă posibilitatea autorului descoperirilor să realizeze o tipologie a lor. Din acest punct de vedere putem și noi încadra cele două căni cu buza trilobată descoperite la Săbăoani, în tipul 8 al schemei realizate. Tipul 3. Căni bitronconice, gâtul cilindric lung, buza trompetiformă. Au fost descoperite două asemenea căni, la mormintele nr. 14 și 53. Unele exemplare din această categorie de căni pot fi considerate, de asemenea, căni de lux, mai ales pentru decorul foarte frumos al lor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
această categorie de căni pot fi considerate, de asemenea, căni de lux, mai ales pentru decorul foarte frumos al lor, realizat prin lustruire. Toate sunt din pastă fină cenușie cu o angobă neagră. Cana din mormântul nr.14 are corpul bitronconic, gâtul cilindric, marcat de două nervuri în relief la bază și o nervură în zona în care se prinde, sub buză, toarta în bandă, care cade, în unghi aproape drept pe umărul vasului. Buza evazată și rotunjită (Pl. 115/4
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr., constituind și el un reper cronologic. Din acest punct de vedere este suficient să amintesc o numeroasă prezență în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, precum și în necropola de la Mihălășeni, unde sunt înseriate în grupa 7b a cănilor. Tipul 4. Căni bitronconice, carenate, gâtul scurt-cilindric, gura trompetiformă. Din acest tip de cană, la Săbăoani a fost dfescoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cană, la Săbăoani a fost dfescoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în grupa 4a, iar la Bârlad-Valea Seacă în categoria cănilor bitronconice. Tipul 5. Căni bitronconice, gâtul cilindric, buza dreaptă-rotunjită, fundul drept, bine marcat, din pastă fină, cenușie. La Săbăoani s-a descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 138/6). După formă, ar putea constitui tipul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost dfescoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în grupa 4a, iar la Bârlad-Valea Seacă în categoria cănilor bitronconice. Tipul 5. Căni bitronconice, gâtul cilindric, buza dreaptă-rotunjită, fundul drept, bine marcat, din pastă fină, cenușie. La Săbăoani s-a descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 138/6). După formă, ar putea constitui tipul de cană obișnuit, prezent încă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la Izvoare-Neamț, Arsura sau Târgșor. Vase cu două torți În necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani s-a descoperit un singur vas cu două torți, în mormântul de înhumație nr. 11. Este un recipient destul de mic, are corpul bitronconic, fundul inelar, buza dreaptă-rotunjită. Echidistant este prevăzut cu două torți în bandă, care pornesc de deasupra buzei și se termină pe umărul vasului (Pl. 113/5). Face parte din inventarul mormântului de copil, împreună cu un număr de alte șapte-opt vase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
amforă romană fusiformă, din pastă nisipoasă gălbuie sau albicioasă, frecventă în etapa anterioară. Deși unele forme rămân aproape neschimbate, ne referim aici la străchini, care sunt mai dificil de transformat, multe din ele capătă elemente noi, printre care, o formă bitronconică în care partea superioară este mai înaltă, diferite motive decorative noi, oferite de spațiul mai larg al părții superioare a tipului de vas respectiv, precum și alte elemente privind buza acestor tipuri de vase. Fibulele cu piciorul întors pe dedesubt și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și o figurină antropomorfă de bronz. Aceasta este realizată prin turnare în tipar și are brațul stîng întors la spate, iar cel drept pe lîngă corp. Picioarele au labele alăturate și o accentuată poziție de flexiune. Capul are o formă bitronconică, nasul este drept, bărbia proeminentă, iar gura și ochii sînt indicați prin tăieturi adînci. Sânii sînt reprezentați prin două proeminențe situate în dreptul umerilor. în curtea cimitirului au fost găsite numeroase fragmente ceramice provenind de la vase cucuteniene faza A, pictate tricrom
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
condus la crearea unor criterii de definire și încadrare tipologică rafinate, potrivite scopului nostru. Forma 1: Pahare (cupe) Din punct de vedere morfologic, această formă de vas se caracterizează prin dimensiunile sale de obicei reduse și profilul bombat, tronconic sau bitronconic. În cadrul așezării de la Hoisești au fost identificate următoarele variante ale acestei forme: 1.a. Pahare cu buza dreaptă sau foarte ușor evazată și cu trecerea lină la corpul bombat sau ușor bitronconic al vasului. Această variantă este prezentă, la Trușești
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
gât mai mult sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund. 2.a. Această variantă se caracterizează prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit sau bitronconic, cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime al vasului. Exemplarul descoperit în așezarea de la Hoisești are piciorul rupt, dar astfel de vase cu forme ale recipientului similare, descoperite la Trușești, prezintă picior scurt, tronconic (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1929, 48, fig. 1/3, 4 ; NICHOLSON 1934, 7173; NICHOLSON 1934b, 70-71). Această funcție e posibil să fi fost îndeplinită de pahare care, din punct de vedere morfologic, se caracterizează prin dimensiunile de obicei reduse și profilul bombat, tronconic sau bitronconic. Au fost identificate și analizate 228 de astfel de vase, valoarea medie a raportului între diametrul maxim și înălțime fiind de 1,08. În cadrul ansamblului ceramic descoperit în așezarea de la Hoisești au fost descoperite și analizate șapte vase întregi. Ambele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
drept rezultat aprofundarea cunoștințelor asupra problemelor legate de organizarea socială și economică intrași extracomunitară. Forma 1: Pahare (cupe) Din punct de vedere morfologic, această formă de vas se caracterizează prin dimensiunile sale de obicei reduse și profilul bombat, tronconic sau bitronconic. 1.a. Pahare cu buza dreaptă sau foarte ușor evazată și cu trecerea lină la corpul bombat sau ușor bitronconic al vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 267, fig. 163-165). Această variantă este prezentă și la Hăbășești, unde linia pereților prezintă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1a, diferă de aceasta prin adăugarea în partea inferioară a corpului a unei cozi cvasi-triunghiulare. Această formă este specifică așezării de la Hoisești (Anexa 2/1.a1). 1.b. Pahare cu buza accentuat răsfrântă în afară față de corpul bombat sau ușor bitronconic. Această formă poate fi identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277, fig. 166-167) și la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig.30/1b) (Anexa 2/1b). 1.c. Pahare cu buza aproape dreaptă sau foarte ușor răsfrântă în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.168/2; DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1c) (Anexa 2/1c). 1.d. Pahare cu buza dreaptă sau ușor răsfrântă, cu trecere marcată la corpul mai mult sau mai puțin bombat sau bitronconic. Sunt prezente la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277, fig168/1,3-4; 169/1-9) (Anexa 2/1d). 1.d1. Pahare cu buza înaltă verticală sau ușor răsfrântă în afară, cu partea superioară mai bine definită, ușor tronconică, cu trecere
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai puțin înaltă, înclinată spre interior, și cu trecerea lină, sau uneori accentuată la corpul puternic bombat, cu fundul drept, mai îngust decât gura. 3.a. Variantă cu gura larg deschisă, marginea dreaptă, gât individualizat cu trecere lină la corpul bitronconic, cu pereții rotunjiți, fundul mic, precum și cu o proeminență perforată orizontal, situată pe maximul de rotunjime a vasului sau, uneori, cu două sau patru asemenea proeminențe situate imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.172/16; 173/1-4; 175/2-4) (Anexa 2/3a). 3.b. Formă cu gura larg deschisă, marginea răsfrântă și corpul bombat sau bitronconic, prevăzut, câteodată, pe maximum de rotunjime, cu patru proeminențe, ușor bombate, dispuse simetric, cu fundul îngust, precum și, uneori, cu două sau chiar patru proeminențe mici, perforate orizontal, pe buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]