243 matches
-
de studiu dificilă, atât ca inițiere, ca însușire, cât și ca aprofundare, perfecționare a cunoștințelor de specialitate. Dificultățile sunt generate de diversitatea, complexitatea și exactitatea cunoștințelor necesare înțelegerii procedeelor și procedurilor contabile, evaluării și încadrării operațiilor supuse înregistrărilor contabile. Relațiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilității în partidă dublă între procese, fenomene, operații îngreunează perceperea și transpunerea acestora în formule contabile. În lipsa unei experiențe a unei practici adecvate, dificultățile se amplifică. De asemenea, contabilitatea solicită un efort susținut pentru aducerea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
decizional al managerilor. Diversificarea activităților produse/piețe este urmată de schimbări promovate prin politicile structurale, sub forma creației de structuri operaționale și funcționale, între politica structurală, strategia firmei și mediu existând legături strânse. Legătura dintre structura și strategia firmei este biunivocă, dacă politica structurală derivă din strategia firmei, structurile firmei influențează retroactiv procesul de decizie strategică și conținutul strategiei. Procesele de decizie strategică se derulează într un cadru al diversității de structuri ale firmei, de naturi diferite, ceea ce influențează percepția problemelor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
trebuie să țină seama de specificul structurilor firmei, o strategie a schimbărilor structurale circumscriindu-se misiunii și performanțelor dorite ale firmei. Restrângându-ne diagnosticul la trei categorii de structuri: financiare, comerciale și tehnologice, prezentăm în schema de mai jos dependența biunivocă dintre strategie și structuri, politica structurală reprezentând, în fond, o componentă a strategiei firmei. Diagnosticul strategic extern se referă la cele patru paliere ale mediului: mondo, macro, mezzo și micro, la nivel micro diagnosticul centrânduse pe diagnosticul concurențial, vizând aspecte
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
îl are factorul nonverbal în informațiile privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului. Ne propunem îndeplinirea obiectivului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate, și nivelul lor de exteriorizare, prin intermediul comportamentului nonverbal facial. Ipoteza de la care pornim este că natura relației biunivoce părinte-ado-lescent se constituie în factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial și a dimensiunilor de personalitate, atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți. Dorim să aflăm dacă există diferențe statistic semnificative între trăsăturile de personalitate ale adolescenților din familiile monoparentale
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a adolescentului din familia biparentală și cea a adolescentului din familia monoparentala. b2) Descrierea și analiza modului în care vârstă părinților (pe categorii) este reflectată în relația acestora cu adolescenții (influențe, efecte / cauzalități). b3) Evaluarea măsurii în care interferențele comportamentale biunivoce părinți-adolescenți (după tip și intensitate) reprezintă consecință directă a caracteristicilor mediului familial (mono, respectiv biparentală, cu părinți tineri, respectiv vârstnici). 5. Definirea variabilelor: variabile independente: vârstă, sexul, statusul familial (mono / bipa-rental), caracteristicile mediului familial; variabile dependente: dimensiunile (caracteristicile) de personalitate
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
directă a caracteristicilor mediului familial (mono, respectiv biparentală, cu părinți tineri, respectiv vârstnici). 5. Definirea variabilelor: variabile independente: vârstă, sexul, statusul familial (mono / bipa-rental), caracteristicile mediului familial; variabile dependente: dimensiunile (caracteristicile) de personalitate, reacțiile / expresiile faciale. Ipoteza principala Natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial, si a dimensiunilor de personalitate la părinți, respectiv adolescenți. Ipoteze secundare I1. Sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate al adolescenților proveniți din familii monoparentale, și
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ipotezelor de cercetare la ipoteze de lucru și construirea ipotezelor de nul (supuse testelor statistice). Singură ipoteza de cercetare care necesită adaptarea enunțului pentru a putea fi corect testată statistic este cea principala, si se reformulează astfel: a) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ipoteza de cercetare care necesită adaptarea enunțului pentru a putea fi corect testată statistic este cea principala, si se reformulează astfel: a) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații, rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații, rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la părinți. b) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la adolescenți. Ipoteza nulă
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații, rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la părinți. b) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la adolescenți. Ipoteza nulă pentru I1: nu sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale adolescenților, proveniți din familii monoparentale și
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
un nivel de încredere de 95%) 8. Testarea ipotezelor de cercetare, conform uzanțelor metodologiei statistice Evaluarea statistică a posibilității respingerii / acceptării ipotezelor de nul Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă a dimensiunilor de personalitate la părinți. ANOVA Suma pătratelor Dif. Pătratul mediei F Sig. DINAMISM Între grupuri 19.247 2 9.623 .397 .675 În cadrul grupurilor 1067.860 44 24.270 Total
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
respingerea ipotezei de nul și acceptarea ipotezei de cercetare (opozata ei logic). Concluzii: Reluând, concluziv, spunem că vom avea influențe semnificative numai la dimensiunea "deschidere spre cultură" nici o altă dimensiune, nefiind semnificativ determinată în variația statistică de factorul "natură relației biunivoce părinte adolescent". În plus, Testul Bonferoni ne arată că aceasta fluctuație în variația "deschiderii spre cultură" provine din diferență dintre cei care spun că "adolescență nu a adus probleme" și cei care care afirma că "sunt unele neînțelegeri, dar se
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
05). Semnul diferenței de medii (I-J) este pozitiv, fapt care ne spune că deschiderea spre cultură a celor care consideră că adolescență nu a adus probleme este mai mare decât a celor care constată unele neînțelegeri, soluționabile în relația biunivoca. b) Natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. ANOVA Suma pătratelor Dif. Pătratul mediei F Semnif. DINAMISM Între grupuri 2.385 2 1.192 .040 .961 În cadrul grupurilor 833.357
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
medii (I-J) este pozitiv, fapt care ne spune că deschiderea spre cultură a celor care consideră că adolescență nu a adus probleme este mai mare decât a celor care constată unele neînțelegeri, soluționabile în relația biunivoca. b) Natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. ANOVA Suma pătratelor Dif. Pătratul mediei F Semnif. DINAMISM Între grupuri 2.385 2 1.192 .040 .961 În cadrul grupurilor 833.357 28 29.763 Total
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
observăm că respingerea ei, ca în multe alte teste statistice este posibilă doar pentru valori ale pragului de semnificație <=0.05. Concluzii: Nici o dimensiune de personalitate și nici cea a dezirabilității sociale nu suferă influențe semnificative statistic de către "natură relației biunivoce părinte adolescent". Testul Bonferoni nu-și are rostul aplicării, în acest caz. Ipoteza nulă pentru I1: nu sunt diferențe semnificative între trăsăturile de personalitate ale adolescenților proveniți din familii monoparentale și cele ale adolescenților din familii biparentale. Statistică grupului Tipul
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu 45 ani). Ipoteza nulă pentru I4: nu sunt diferențe semnificative între trăsăturile de personalitate ale părinților cu familie monoparentala și cele ale celor cu familie biparentală. *** Din rezultatele obținute, se poate observa că ipoteza principala, potrivit căreia natură relației biunivoce părinte-adolescent se constituie în factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial și a dimensiunilor de personalitate, atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți se verifică doar în legătură cu comportamentul nonverbal facial, pe baza diferențelor înregistrate. Implicit, putem afirmă că inexistentă unor
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mare de precizie); f) capacitatea de coordonare bimanuală (înșurubări/deșurubări simultane, mișcări implicate în autoservire, jocuri de manipulare, folosirea obiectelor de scris etc.); g) abilitatea de apreciere a cantității: - abilitatea de apreciere a elementelor, de grupare, de clasare, de corespondență biunivocă a elementelor unei mulțimi; - capacitatea de coordonare polisenzorială (auditiv‑tactil, tactil‑vizual); - aprecierea tactil‑kinestezică a raporturilor spațiale fine; - aprecierea iluziilor tactile (adâncime, distanță). Învățarea scris-cititului în Braille În 1809, Louis Braille, nevăzător în urma unui accident, a realizat un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
active, prefigurând orientările actuale ale școlii. Și C. Rădulescu-Motru, ca și alți pedagogi și sociologi români, vedea în cultură calea de a forma personalități atașate valorilor, mijlocul prin care se poate modela „puterea sufletească”. Între cultură și personalitate relația este biunivocă, iar viața socială mediază această interacțiune. „Cultura consistă în adevăr în manifestările pe care le produce sufletul individului sub influența vieții sociale. Tot ce ajută la intensificarea și continuitatea acestei vieți este și un element de cultură” (Rădulescu-Motru, 1923). Cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ajunge sau nu la un rezultat. Și acum Încă o idee: Îi mulțumesc Mihaelei pentru sugestia ei, aceea de a nu lega anarhetipul de postmodernism și arhetipul de modernism. Sau, În orice caz, să nu postulez o relație efectivă și biunivocă Între ele. Și am rămas pe gânduri, deoarece am devenit conștient de faptul că În momentul În care am făcut aceste corelații În parte sub presiunea a ceea ce spunea Ștefan, adică a nevoii de a „blinda” un text cu niște
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timpului" înscrise în morfologia verbală, fie că este vorba despre prezent, trecut sau viitor. Astfel, L-am văzut ieri conține nu doar unul, ci două deictice temporale: ieri și "trecutul" asociat paradigmei perfectului compus. Aceste "timpuri" nu sunt în relație biunivocă cu paradigmele conjugării verbale (perfectul compus, viitorul simplu...) inventariate de gramaticieni. Într-adevăr: același deictic poate figura în mai multe paradigme în același timp (imperfectul și perfectul compus, de exemplu, țin ambele cel mai adesea de "trecut"); paradigma ca unitate
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care sunt aceste niveluri și cum se trece dintr-un nivel în altul. În același studiu, Nicolescu observa că diferitele niveluri de realitate sunt accesibile cunoașterii umane grație existenței unor diferite niveluri de percepție, ce se găsesc într-o corespondență biunivocă cu nivelurile de Realitate. Aceste niveluri de percepție permit o viziune din ce în ce mai generală, unificatoare, cuprinzătoare a Realității, fără să ajungă vreodată să o epuizeze complet 406. Astfel, percepția și subiectivitatea au un rol fundamental, trecerea de la obiectiv la subiectiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
la distanță a acesteia. În cele ce urmează se vor explicita cele mai importante reprezentări ale numerelor precum și cele mai importante coduri. 3.1. Coduri binare Operația de codificare realizează o schimbare a formei de exprimare a informației, corespondența fiind biunivocă. Dacă mulțimea simbolurilor primare SP conține elementele (x1, x2, ...xn) ce urmează a fi codificate cu ajutorul unor simboluri elementare conținute de mulțimea B (b1, b2, ...bm), prin operația de codificare rezultă mulțimea simbolurilor de cod SC (s1, s2, ...sn), iar
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
x2, ...xn) ce urmează a fi codificate cu ajutorul unor simboluri elementare conținute de mulțimea B (b1, b2, ...bm), prin operația de codificare rezultă mulțimea simbolurilor de cod SC (s1, s2, ...sn), iar modelul de codificare poate fi reprezentat prin corespondența biunivocă: (3.1) Cu aceste considerații putem defini o aplicație bijectivă f:, care realizează codificarea. Dacă toate cuvintele din SC sunt de aceeași lungime, atunci spunem că avem de a face cu un cod uniform. În domeniul digital mulțimea B este
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
invenția tiparului. Prin analiza acestor fenomene, lucrarea arată că deși acțiunea socială și stratificarea societală par să aparțină conceptual unor sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare și, mai ales, prin stractificare, adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor de "postmodernitate" și de "modernitate radicalizată" / 29 Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate / 34 Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia / 102
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
propriei nașteri, la fel structurile demografice sunt superveniente acțiunii sociale. În general, structurile supervin acțiunilor agenților sociali, în sensul definit: structurile nu sunt reductibile la acțiuni, dar nici nu ar exista în lipsa acestora. Relația dintre structuri și acțiuni sociale este biunivocă. Să reținem din teoria structurării accentul pus pe acțiunea socială. Această rezultantă poate fi exprimată prin intermediul următoarei axiome: (A) Chiar dacă structurile societale prezintă o importanță fundamentală, nu sunt de ignorat acțiunile care pot conduce la noi structurări și, implicit, la
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]