157 matches
-
izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cozi erau, de departe, cele la carne. Coada la carne era, alături de cea la benzină, Coada cu majusculă, cu deosebirea că ultima era pentru combustibilul mașinilor, iar cealaltă - pentru „combustibilul” oamenilor. Bătălia pentru carne îndeosebi devenea o adevărată expediție, un bivuac, totul căpăta aspecte apocaliptice, dar și epopeice, epopeea cărnii. Analogia cea mai vizibilă era între coadă și campania militară (cu „eroismul” și sacrificiile de rigoare), dar și între coadă și actul sexual (plăcerea fiindu-le însă rezervată exclusiv masochiștilor). Apăruseră
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975, 14-20; Cristea, Domeniul, 66-71, 147-154; Micu, „Gândirea”, 604-610; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 201-220; Zaciu, Lecturi, 164-172; Zalis, Tensiuni, 49-55; Balotă, Universul, 64-92; Pop, Transcrieri, 183-188; Raicu, Critica, 172-176; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
57-68; Nicolae Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, București, 1970; George Ivașcu, Titu Maiorescu, București, 1972; Domnica Filimon, Tânărul Maiorescu, București, 1974; Gafița, Fața lunii, 65-147; Simion Ghiță, Titu Maiorescu filosof și teoretician al culturii, București, 1974; Mihăilescu, Conceptul, I, passim; Zaciu, Bivuac, 119-132; Ornea, Junimea, passim; Eugen Todoran, Maiorescu, București, 1977; Titu Maiorescu și prima generație de maiorescieni, îngr. Z. Ornea, Filofteia Mihai, Rodica Bichis, pref. Z. Ornea, București, 1978; Drăgan, Lecturi, 9-176; Dan Mănucă, Argumente de istorie literară, Iași, 1978, 101-158
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
a lui Costache Negruzzi, LL, 1969; Ion Osadcenco, Constantin Negruzzi. Viața și opera, Chișinău, 1969; Leonid Dimov, Un realist romantic: Costache Negruzzi, ATN, 1970, 7; Anghelescu, Preromt. rom., 167-171; Păcurariu, Clas. rom., 91-100; Gáldi, Introducere, 169-176; Cornea, Originile, 589-594; Zaciu, Bivuac, 200-204; Cornea, Oamenii, 60-71, 294-309; Zaciu, Lecturi, 39-46; Papu, Clasicii, 50-57; Dicț. lit. 1900, 618-623; Liviu Leonte, Constantin Negruzzi, București, 1980; C. Negruzzi interpretat de..., îngr. și pref. Ana-Maria Boariu, București, 1981; Gabriel Dimisianu, Introducere în opera lui Constantin Negruzzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm sfârșitul. Marile "mistuiri", tensiuni inerente, au rămas în urmă. Mărturie, în acest sens, spovedania calmă din admirabilul Panteism (cu inflexiuni grave, philippidiene): Numărătoarea inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac... Vom pribegi, într-o sămânță poate sau într-o proră sângerând spre zare, în asfințitul care trist se surpă peste-un asfințit de sărbătoare... Cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
București, 1956; Unde sfârșește pustiul, București, 1956; Nuvela românească - La Nouvelle dans la littérature roumaine, București, 1965; Masca geniului, București, 1967; Glose, Cluj, 1970; Colaje, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Vasile Rebreanu), Cluj, 1972; Ordinea și aventura, Cluj, 1973; Bivuac, Cluj-Napoca, 1974; Lecturi și zile, București, 1975; Teritorii, Cluj-Napoca, 1976; Alte lecturi și alte zile, București, 1978; Scriitori români. Mic dicționar (în colaborare), București, 1978; Lancea lui Ahile, București, 1980; Cu cărțile pe masă, București, 1981; Viaticum, București, 1983; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
1967, 2; Manolescu, Teme, I, 121-136; Crohmălniceanu, Literatura, I, 548-557, 662-663; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 231-252; Oprea, 5 prozatori, 203-236; Andriescu, Disocieri, 197-222; Mihail Diaconescu, Gib I. Mihăescu, București, 1973; Andriescu, Relief, 228-271; Balotă, Ion, 182-243; Zaciu, Bivuac, 69-73; Micu, „Gândirea”, 705, passim; Dan, Proza, 297-300; Negoițescu, Analize, 224-232; Protopopescu, Romanul, 186-205; Papahagi, Eros, 121-133; Manolescu, Arca, I, 224-246; Mircea Popa, Structură și funcționalitate în romanul lui Gib I. Mihăescu, DFC, 190-217; Simuț, Diferența, 62-74; Lăzărescu, Romanul, 163-176
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
doi ani de război petrecuți împreună, înțelegea până și glumele omului pe care-l ducea în spate. Orele astea ale amurgului erau cel mai bun moment pentru a evita întâlnirile. Se vedea încă pe unde punea calul piciorul, însă, în bivuacurile presărate pe câmpie, soldații aprindeau focurile și era mai lesne să-i ocolească. Trebuia să-i evite pe Roșii, ale căror trupe le părăsise. Să-i evite pe Albi, pentru care rămânea un Roșu. Să nu dea peste bande înarmate
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Ion Vlad, Condiția literară a genului epistolar, T, 1973, 4; Liviu Petrescu, „Literatura epistolară”, RITL, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 33; Nicolae Manolescu, Studii despre clasici, RL, 1973, 36; Adriana Iliescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 38; Zaciu, Bivuac, 196-200; George Muntean, Statornicie și competență, RL, 1976, 29; Emil Manu, „Continuități”, SPM, 1976, 296; Liviu Leonte, „Continuități” și „confluențe”, CRC, 1976, 44; Zaharia Sângeorzan, „Introducere în opera lui Liviu Rebreanu”, CRC, 1976, 49; Dana Dumitriu, Din nou despre Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
operei complete a lui Slavici, cât și a propriilor scrieri laborioase despre el și opera sa (monografia amintită 1968, Ioan Slavici. Opera literară 1970, Ioan Slavici-Biobibliografie în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), cel de-al doilea, în volumul Bivuac (1974), sub titlul Pentru o nouă lectură a lui Slavici lua în discuție tocmai problema modernității scriitorului ardelean. Nu știm ca el să mai fi scris și alte articole dedicate operei scriitorului ardelean, dar reluarea acestuia, cu titluri diferite (printre
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
stabilit de Cornelia Botez, Editura Minerva, București, 1975. Vighi Daniel, Onoarea și onorariul: eseu monografic, Editura Cartea Românească, București, 2007. Vintilescu Virgil, Idila slaviciană, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. Zaciu Mircea, " Pentru o nouă lectură a lui Slavici", în Bivuac, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Zaciu Mircea, "Modernul Slavici", în Ca o imensă scenă, Transilvania..., Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. *** Ioan Slavici interpretat de... Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie de Constantin Mohanu, Editura Eminescu, București, 1977. *** Ioan Slavici și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
scurtă Mănuși de ciclism de vară Pantaloni de ciclism scurți Șapcă Șosete Casca de biciclist este un articol de protecție elementar și obligatoriu pentru turele montane. Genunchierele, tibierele și cotierele sunt folositoare pe majoritatea traseelor; -Îmbrăcămintea de schimb și de bivuac: tricouri și pantaloni ușori de bumbac, lenjerie și șosete de schimb, sandale sau teniși. Pentru dormit se pot folosi bluza, pantalonii și căciulița fleece (Polartec), ciorapii de lână; -Echipamentul de bivuac: sacul de dormit și salteaua izolatoare sunt necesare în
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
folositoare pe majoritatea traseelor; -Îmbrăcămintea de schimb și de bivuac: tricouri și pantaloni ușori de bumbac, lenjerie și șosete de schimb, sandale sau teniși. Pentru dormit se pot folosi bluza, pantalonii și căciulița fleece (Polartec), ciorapii de lână; -Echipamentul de bivuac: sacul de dormit și salteaua izolatoare sunt necesare în zone în care nu sunt cabane sau în cazul în care cazarea este prea scumpă. Cortul este considerat echipament colectiv. Este de preferat ca sacul și cortul să fie ușoare, rezistente
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
197-205; George, Sfârșitul, I, 188-193, II, 229-239, III, 146-148, IV, 185-195; Georgescu, Printre cărți, 81-92; Petrescu, Scriitori, 120-124; Piru, Varia, II, 276-284, 286-288; Raicu, Structuri, 36-51; Ion Sârbu, Camil Petrescu, București, 1973; Ștefănescu, Momente, 112-153, 191-230; Ungheanu, Pădurea, 187-196; Zaciu, Bivuac, 26-30, 169-178; Martin, Metonimii, 300-303; Popa, Spații, 84-99; Cioculescu, Amintiri, 188-212; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 191-195; Tașcu, Incidențe, 109-122; Zaciu, Lecturi, 86-110; Ovidiu Ghidirmic, Camil Petrescu sau Patosul lucidității, București, 1975; Simion, Scriitori, II, 171-202; Pop, Transcrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Fiziologia literară, Cluj, 1972, 113-118, 159-161; Mircea Anghelescu, I. Heliade Rădulescu: un clasic în haine romantice?, în I. Heliade-Rădulescu, Versuri și proză, îngr. Vladimir Drimba, București, 1972; Mircea Zaciu, Viaticum, VTRA, 1972, 5-6; Țepelea-Bulgăr, Momente, 152-158; Cornea, Oamenii, 84-98; Zaciu, Bivuac, 87-92; [I. Heliade-Rădulescu], STRS, passim; Mircea Zaciu, Heliade la drumul jumătate, MS, 1976, 2; Săndulescu, Continuități, 192-197; Radu Tomoiagă, Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, îngr. și postfață Vasile Vetișanu, București, 1976, 5-174; L. Volovici, Apariția scriitorului în cultura românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
57-61; Ist. lit., III, 361-418; Teofil Bugnariu, Ioan Domșa, D. Vatamaniuc, Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie, București, 1973; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 74-91; Mîndra, Clasicism, 132-153; Piru, Varia, II, 172-179; Săndulescu, Citind, 43-55; Todoran, Secțiuni, 87-137; Oarcăsu, Destine, 35-56; Popa, Spații, 7-24; Zaciu, Bivuac, 42-56; Munteanu, Aristarc, 246-255; Popa, Forma, 172-177; Ioan Slavici. Evaluări critice, coordonator Virgil Vintilescu, Timișoara, 1977; Ioan Slavici interpretat de..., îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1977; Magdalena Popescu, Slavici, București, 1977; Adriana Iliescu, Proza realistă în secolul al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
București, 1972; E. Lovinescu interpretat de..., îngr. și introd. Florin Mihăilescu, București, 1973; Ungheanu, Pădurea, 173-184; Raicu, Structuri, 15-25; Cioculescu, Itinerar, I, 210-213, II, 286-290, V, 406-431; George, Sfârșitul, I, 134-141, II, 158-165, IV, 130-141, 148-161; Baltazar, Evocări, 107-116; Zaciu, Bivuac, 11-15; Popa, Spații, 48-64; Ungheanu, Arhipelag, 287-292; Crohmălniceanu, Literatura, III, 119-159; Negoițescu, Engrame, 189-194; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, pref. George Macovescu, București, 1975; Alexandru George, În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976; Steinhardt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Ora 6½ cina, acolo până la ora 10. Ploaie. Sâmbătă, 2/14 octombrie. Tecuci-Bârlad Toată noaptea ploaie torențială, frig și vânt. Ora 10 primit pe miniștrii Lecca și Chițu, care vin de la București. Ploaia încetează, însă trupele sunt, din păcate, în bivuac. Ora 2½ la gară, Elisabeta sosește de la Sinaia cu doamnele, Becker și D. Sturdza. La gară toți ofițerii străini în ținută de gală, multă lume, doamne. Ora 3 plecarea spre Bârlad, ploaie torențială. Văzut trupele mărșăluind. Oprit în Berheci, Ghidigeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe înălțimea de la Strehavița, de unde observat atacul coloanei din aripa dreaptă, care a trecut peste Olt la Colibași și a ocupat toate tranșeele infanteriei și artileriei, foc puternic. Manevra se încheie la ora 1½. Ora 2½ înapoi. Trupele trec în bivuacuri, marșează în parte prin Slatina. Scris până la ora 6½. Dineu militar pentru 60 de persoane, toast. Seara retragere cu torțe și ovații ale populației. Ploaie, frig. Orașul iluminat. Duminică, 4/16 octombrie. Slatina-București. Vreme minunată. Ora 9 la biserica Ionașcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
felurite se arată, toporași între altele. N-am văzut o pasere ori un zbor de vultur. La Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore și suntem scoși și duși la Zlatița cea mică de la ieșirea defileului, în cantonament, unde nu stăm decât 1/2 oră, și iar suntem scoși și puși în bivuac pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore și suntem scoși și duși la Zlatița cea mică de la ieșirea defileului, în cantonament, unde nu stăm decât 1/2 oră, și iar suntem scoși și puși în bivuac pe coasta pietroasă de alături, suntem împinși înainte și munciți fel și chip. Trupa nici n-a putut mânca în ziua aceasta. În cantonament la Zlatița stăm la un Bulgar bai Ivan, care are o femeie Maria Ivanova, un suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 15 August (1913) pe o ploae torențială, care a început în noaptea de 14-15 și a durat ziua toată și până în noaptea de 16, ploae grozavă, cu vânt și răceală. Uzi până la piele soldați și ofițeri au intrat în bivuac. Cum de nu s-au bolnăvit și n-au murit oamenii în ploaia, umezeala și glodul acela, nu înțeleg! La Balta de lângă Zimnicea am petrecut 8 zile, cu frumoase zile line cu răsărituri și asfințituri pe baltă, dar cu niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de lângă Zimnicea am petrecut 8 zile, cu frumoase zile line cu răsărituri și asfințituri pe baltă, dar cu niște înspăimântătoare roiuri de țânțari și cu o grozavă plictiseală... Am avut și ploi viforoase în timpul nopții, cu inundația câmpului unde era bivuacul etc. Femeia cea inteligentă și cultă, din apropierea Șistovului; nemțoaică, care știe englezește, franțuzește, românește; valurile vieții au aruncat-o acolo în tovărășia unui bulgar prost și brutal, un paznic de câmp, un bouar ori un plugar... Cum colonelul vra s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
somnul lin coboară Pleoapele-nchizându-i o mână de fecioară Ș-alt vis se desfășoară din cerul veșniciei Când pacea se întinse în urma bătăliei. Era parcă spre seară ș-ai noștri toți cu fală Făceau în Etropole intrare triumfală În bivuac oștenii se așezau cu grabă Bătea zefirul dulce c-o adiere slabă... Și vechea boare-a nopții din zeci de bivuace Când pe batalioane porneau toți să se... Venea infectând somnu seninului maior Și cum dormea supt cortu-i ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]