97 matches
-
al revistei. Critica românească a vorbit practic la unison (și pe drept cuvînt) despre echilibrul dintre „tradiție”/clasicitate și inovația radicală la Contimporanul: un estetism radicalizat în direcția unui avangardism ecumenic, sedus uneori de sublimarea vechimii autohtone (arhaicitate, artă populară, bizantinism), alteori, de fronda socială colorată modern. Printre exegeții cei mai avizați ai fenomenului s-au numărat Ion Pop, Matei Călinescu, Simion Mioc, Marin Mincu, fără a omite contribuțiile teoretice cu valoare mai generală ale lui Adrian Marino. Frecvent citați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Maurul își făcuse datoria, profețiile dintîi fuseseră îndeplinite. Vocile reprezentanților „tinerei generații” își fac tot mai des auzită vocea în paginile revistei, fiind receptate, probabil, ca tendințe „novatoare” de către Vinea & Co, pe fondul creșterii seducției orientalismelor și arhaismelor (consonante cu „bizantinismul” constructivist și cu ideea nonfigurativului de extracție folclorică). Încep să fie tipărite poeme tot mai „cuminți”, iar adevăratul purtător de cuvînt al Contimporanului devine, în această ultimă etapă, tînărul Romulus Dianu, autor avînd atingeri tot mai superficiale cu avangardismul. Estetici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
între revistele Gîndirea și Contimporanul trebuie completat cu paralelismul dintre Craii... mateini și Paradisul suspinelor. Ambele sînt romane poetice, manieriste și fantaste, cu intarsii onirice și cruzimi perverse, populate de personaje tarate. La Mateiu Caragiale însă dominanta e dată de bizantinismul arhaizant, de armonia compozițională, „heraldică”, și de limpezimea frazei baroce, în vreme ce la Ion Vinea primează sondajul psihanalitic, disonanța și nota experimentală, amestecul derutant de formule narative. De o parte - o modernitate întoarsă, voit vetustă, „reacționară” (dar, paradoxal, valorizată drept radicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cît și poezia „fără subiect” ar avea - potrivit lui Vinea - un punct de plecare în tradiția populară autohtonă. Să vedem cum stau, de fapt, lucrurile... Ideea „tradiției folclorice” anonime, colective a avangardei constructiviste, ca și nevoia de recuperare a primitivismului și bizantinismului în arta modernă, pornește de la teza mai mult decît contestabilă a inexistenței unei tradiții culte moderne și premoderne (explicabilă prin „istoria noastră discontinuă”, improprie construcției durabile), așa cum prezumata „inexistență” culturală a secolului al XIX-lea românesc, deplînsă de Vinea (cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ideea potrivit căreia „păgînismul” trebuie contrapus creștinismului tradițional („îmbătrînit”, fie că e reprezentat de „bizantinii ortodocși sau de iezuiții catolici”...) plutea în aerul epocii. Același Riegler-Dinu - ale cărui cronici de artă din Contimporanul speculează, în genere, pe marginea afinităților dintre bizantinism și arta de avangardă - publica în nr. 79 un articol, „Allegria ortodoxă“, ferm pro-Gîndirea. Elogiind resurecția modernă a poeziei religioase (cu referiri la Claudel sau Rilke), autorul polemizează cu G. Călinescu (proaspăt „demisionar” de la revista lui Nichifor Crainic) și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
condus de Ion Vinea și Marcel Iancu. Expozițiile internaționale, spectacolele sincretice de artă nouă, relațiile privilegiate cu avangardele străine beneficiază de o atenție particulară în cadrul prezentei lucrări. Eforturile celor doi conducători ai revistei de a căuta în folclor și în bizantinism o posibilă tradiție autohtonă a artei nonfigurative au fost puse în relație cu demersurile artiștilor expresioniști de la revista tradiționalistă Gîndirea (un element de legătură reprezentîndu-l aici Adrian Maniu, „convertit” de la estetismul iconoclast și ironic al începuturilor la imagismul htonic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă a societății noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă ușor înădușită de ciocoimea ei, de foastele ei slugi, cari, fără nici o muncă meritoasă pentru societate, se urcă repede în locul vechei aristocrații, ce dedese așa de tare îndărăt. Se va găsi că lenea este caracteristică românului "ridicat", pentru că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
foc de toți paraziții. Aceasta-i fila întîia a mișcării slavilor de sud. Foliantul însuși va cuprinde nu numai Peninsula Balcanică, dar aproape întreg centrul Europei. Am vorbi și despre poziția românilor în acest învălmășag, căci ni se pare că bizantinismul nostru diplomatic este bun în felul lui, precum e totdeauna bine când un om onest se bălăbănește cu cuvinte într-o societate de... onorabili, scăpîndu-și pielea intactă, dar va veni vremea - și poate nu e tocmai departe - în care vom
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
perspective”. În țara noastră și în perioada aceea, gândea pedagogul Stanciu Stoian, „educația civică și educația estetică vor putea să scoată din moravuri și atitudini slugărnicia și superstiția, resturi ale unui regim neomenos lăsat pe plaiurile noastre de ciocoismul și bizantinismul trecutului” (Stoian, 1938, p. 85). În școlile țărănești, credea un alt animator al vremii, trebuie cultivat cu deosebire „spiritul”, înțelegând prin aceasta sistemul de cunoștințe, idei, credințe, atitudini și deprinderi pe care individul și le însușește, „cu care se mobilizează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lan de morminte, lumânări de sânge vor arde, viața este o greșeală și o mare oboseală se va lăsa ca o ceață. Dar apare și o lume senzuală, o natură descătușată, o sărbătoare de pofte și ispite. Alteori lenea leșioasă, bizantinismul aduce trupul și spiritul într-o stare de inerție: "Durerea leneșei femei ce trece printr-un nămol cu mult însingurat." Simțim în volum crisparea și revolta împotriva tarelor umane (decapitării, secolele barbare consumate în edicte, dorințe de parvenire) alături de o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a individualiza gândirismul, dincolo de niște constante, descifrând, aprofundând și nuanțând prin comentarii proprii de mare rafinament sintagme precum "etnicismul estetizant al lui Blaga", "tradiționalismul decorativ al lui Pillat", "suprafața autohtonistă a lui Voiculescu", "ortodoxismul cu inflexiuni semănătoriste al lui Crainic", "bizantinismul estetizant al lui Maniu". În cazul lui Crainic, discipol al unei estetici poetice de tip bremondian, se aduce în discuție conceptul de artă ca substitut teandric ("Iisus în țara mea", "Sensul teologic al frumosului"); se oferă argumente pentru orfismul poeziei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pașoptiste să reducă decalajul valoric, perfect conștientizat, între civilizația occidentală și lumea de care s-a legat până la identificare în noua sa patrie; o lume românească mult prea îndelung obișnuită cu formele de manifestare, de trăire și de expresie ale bizantinismului politic, adică puternic influențată, dacă nu chiar dependentă, de marasmele Orientului. Altfel spus, nou-venitul specialist străin, invitat în capitala Țării Moldovei să pună umărul la schimbarea de macaz civilizator, o schimbare intuită, râvnită și sperată de cei mai vrednici dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în special de arhitectura religioasă, investigațiile sale, consideră Bachelin, ar fi trebuit împinse mai mult spre Orient. Criticul intervine afirmând că influența preponderentă în ce privește decorațiunile, stilul arhitecturii mânăstirilor din Moldova nu sunt bizantine pur și simplu, ci suportă influențele unui bizantinism "întors din Rusia", de unde s-a "întors" cu elemente orientale caucaziene, armene, persane, pe când în Valahia, arhitecții s-au inspirat dintr-un stil bizantin mai puțin metisat. De aici și două tipuri de bizantinism: rus și constantinopolian. Cu începere din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și simplu, ci suportă influențele unui bizantinism "întors din Rusia", de unde s-a "întors" cu elemente orientale caucaziene, armene, persane, pe când în Valahia, arhitecții s-au inspirat dintr-un stil bizantin mai puțin metisat. De aici și două tipuri de bizantinism: rus și constantinopolian. Cu începere din 30 august 1898, nr. 6548 al ziarului L'Independance Roumaine, Leon Bachelin începe publicarea sub titlul "L'Art Nouveau, et la Roumanie" un serial în care susține dezvoltarea artelor decorative în România pe mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
studiul său din 1909, Arta în România, Tzigara-Samurcaș aprecia apariția picturii moderne tocmai prin disocierea de arta bizantină. În sensul acestei secesiuni fondatoare, criticul atribuia lui Nicolae Grigorescu opera de pionierat, al cărui merit "de a fi mijlocit tranzițiunea de la bizantinism la pictura adevărată, dezrobindu-ne de hieratismul bizantin"185 ar constitui piatra de hotar a artei naționale. Pe fondul succesului pe care-l are simbolismul în expresia sa decorativistă, Art Nouveau-ul, revivalul bizantin va căuta modernitatea în direcția opusă, a recuperării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-și păstrează anonimatul, este însoțit de reproducerile câtorva fotografii ale cabinetului de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor patru Evangheliști, turnate la Școala de Arte și Meserii, suscită atenție în baza transpunerii a unei estetici bizantine în domeniul sculpturii, iar criticul realizează o avenită comparație cu basoreliefurile sarcofagului. "Evangheliștii sunt drapați în costumul hieratic și schematic al bizantinismului. În același stil sunt tratate și reliefurile de pe sarcofag. Ele sunt împreună cu statuetele evangheliștilor, primii reprezentanți ai neobizantinismului sculptural"199. În ce privește decorarea sarcofagului, Tzigara-Samurcaș remarcă influența exercitată de elementul decorativ prezent în arhitectura bizantină a mânăstirilor printr-o stilizare pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei social, dorința de a-i acorda deplina autonomie, înțeleasă în sensul ideologiei burgheze ca "des-tematizare". Experiența lui Paciurea nu demonstrează însă aceste tendințe. În cazul Madonei Stolojan, Paciurea întreprindea o aventură contradictorie în sine, funcționalizând în scopuri practic precise bizantinismul și schemele lui lipsite de funcționalitate"205. La Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ipostaze ale vechiului motiv al prințesei îndepărtate, la princesse lontaine din poezia trubadurilor provensali, motiv preluat ulterior în poezia romantică și simbolistă, dar adaptat revivalului neobizantin anunțat încă de la finele secolului XIX. Spre deosebire de Kimon Loghi, Michel Simonidy se apropie de bizantinism indirect prin intermediul literaturii, și anume piesa lui Victorien Sardou, Théodora (1884), în rolul împărătesei Theodora a Bizanțului fiind distribuită Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiș pentru această piesă și în special pentru actrița căreia în revenea rolul principal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Editură, 1909, p. 180. 186 Stephen Escritt, Art Nouveau, Phaidon Press Limited, Londra, 2000, p. 21. 187 Debora L. Silverman, Art nouveau in fin-de-sičcle France: politics, psychology, and style, Berkeley, University of California Press, 1989. 188 A se vedea capitolul "Bizantinism și decadență", în Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 189 Adriana Șotropa, Visuri și himere, p. 111. 190 Tudor Octavian, Un artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A. București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2000, când și-a dat seama că nu are sens să "înoate împotriva curentului" și că România nu trebuie să rămână singură între celelalte națiuni europene, nu pentru că nu ar fi capabilă, ci din cauza trădătorilor interni, fenomen numit de el bizantinism. Soluția ar fi, se pare, negocierea la sânge a condițiilor de aderare la UE și NATO (Shafir 2010, 11). Recunoaștem aici o strategie de credibilizare a partidului său, de deradicalizare, în virtutea creșterii șanselor sale de a fi "prezidențiabil".10 O
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
perioadă, sau în voci care au criticat regimul și au luat o atitudine fermă împotriva lui. Trebuie remarcată îndeosebi acea capacitate extraordinară de "a dribla" Statul și concepția sa materialistă, Biserica dovedind, prin ierarhii săi, a fi cu adevărat vizionară. ,,Bizantinismul" Bisericii Ortodoxe Române a fost transformat progresiv, ținându-se cont de modificările inerente ideologiei național-comuniste, într-un ,,naționalism" și o ,,românizare", teze care conveneau regimului. ,,Bizantinismul" și naționalismul constituie elementele de continuitate pe care le putem observa pe tot parcursul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și concepția sa materialistă, Biserica dovedind, prin ierarhii săi, a fi cu adevărat vizionară. ,,Bizantinismul" Bisericii Ortodoxe Române a fost transformat progresiv, ținându-se cont de modificările inerente ideologiei național-comuniste, într-un ,,naționalism" și o ,,românizare", teze care conveneau regimului. ,,Bizantinismul" și naționalismul constituie elementele de continuitate pe care le putem observa pe tot parcursul secolului XX în concepția ortodoxă, elemente determinante în ceea ce privește atitudinea Bisericii față de statul comunist 6. Un alt aspect privitor la relația dintre Biserică și Stat în perioada
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Taichung, Taiwan [2000], și la Bienalele din Corea de Sud [2005, 2009]. Lucrările sale se află astăzi în numeroase colecții particulare și publice din Europa, Statele Unite, Japonia, China și Taivan: timpul plastic și spațiul plastic conturează o topologie a întrețesăturilor - Bizantinismul Ortodox (pictura ca rugăciune a inimii), Asia de Est (calea pensulei ca o meditație ce evită gândirea și conceptele) și tradiția Vestică. Arteni a publicat numeroase studii asupra materialelor și tehnicilor picturale, precum și articole despre teoria formei [detalii pe situl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]