104 matches
-
de la unul și același psalt, amintit mai sus, Gheorghe Ucenescu - ucenic al lui Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Pagini din istoria muzicii. George Breazul profesor de istoria muzicii românești; în: Muzica, București, An XVII, nr. 2, 1967, p. 20; footnote> , Petre Brâncuși<footnote Brâncuși, Petre - George Breazul și istoria nescrisă a muzicii românești, București, Editura muzicală, 1976. footnote> , - bizantinologul: Gheorghe Alexe<footnote Alexe, Gheorghe - În amintirea profesorului George Breazul; în: Glasul Bisericii, București, An XX, nr. 7 - 8, iulie - august 1961, pp. 761 - 765; footnote> , Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără merite deosebite la început de carieră, dar care se vor dovedi capabili și devotați cercetării: latinistul Vasile Bogrea și bizantinologul N. Bănescu. Îi va sprijini, pentru titularizarea la catedra clujeană de istorie, pe foștii săi studenți de la București Al. Lapedatu și C. Marinescu. Ca fost discipol, Ioachim Crăciun îi solicită și el, încrezător, înființarea unei conferințe de bibliografie (p. 315
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Universitatea Panteion din Atena, autor binecunoscut cititorilor români prin cele cinci titluri apărute în ultimii ani la Editura Anastasia, a prezentat mai multe răspunsuri posibile la întrebarea "cât de realistă poate să fie astăzi o diplomație culturală greacă". Eleni Glykatzy-Ahrweiler, bizantinolog de renume internațional, profesor la Sorbona și rector, ani în șir, al prestigioasei universități, a trecut în revistă problemele diplomației culturale europene. Erato Kozakou Markoulli, fost ministru de Externe al Ciprului, și Gheorghios Gheorghis, fost ambasador al Ciprului în Grecia
Centrul cipriot al PEN CLUB-ului – 30 de ani de activitate by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6658_a_7983]
-
undeva de departe în Metopolis, poate din Marmația sau poate ,de nicăieri"; Femeia-paracliser se retrage în clopotniță, iar comportamentul ei bizar răspândește neliniște printre metopolisieni, sensibilizați de o amenințare apocaliptică. Filip Teologul Umilitul este un savant al locului, teolog și bizantinolog cu stagii vieneze, care la bătrânețe, ademenit să se întoarcă acasă, este disputat de rude pentru averea lui și se refugiază în Insula Cailor unde i se pierde urma. Astfel de biografii bizare au virtutea de a răspândi o ,ceață
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
literatura lui Ștefan Bănulescu se arată străbătută subteran de fluxul meditației asupra literaturii - mai precis asupra genezei și înțelesurilor sale". Creatori virtuali sunt Polider, numit ,croitorul demiurg", și Topometristul, măsurător și cartograf al spațiului. Dar cel mai important creator e bizantinologul Filip Lăscăreanul Umilitul, a cărui biografie ocupă ultima parte a romanului. Generalul Marosin îi insuflă Milionarului obligația de a face din bizantinolog, la origine dicomesian, un mit cultural: ,Ca și Bizanțul, Dicomesia era pentru el tot un fel de teren
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
sunt Polider, numit ,croitorul demiurg", și Topometristul, măsurător și cartograf al spațiului. Dar cel mai important creator e bizantinologul Filip Lăscăreanul Umilitul, a cărui biografie ocupă ultima parte a romanului. Generalul Marosin îi insuflă Milionarului obligația de a face din bizantinolog, la origine dicomesian, un mit cultural: ,Ca și Bizanțul, Dicomesia era pentru el tot un fel de teren pulverizat în vrajă". Elogiul e nețărmurit: , Umilitul era un om al minții și al spiritualității vaste care dintr-o amintire putea face
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina Mariana POPESCU Maestrul Constantin Catrina s-a afirmat în muzica românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală însumând peste
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu, în îngrijirea Corneliei Catrina (editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit sub
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
român din sec. XX care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
adică într-un spațiu de cugetare religios ortodox, cu minime și irelevante manifestări laice), teza lor mi se pare falsă, dacă nu aberantă, inconsistentă și de nesusținut." (pp. 188-189). Imbatabil în acest sector al amendării unor opinii emise de către slaviști, bizantinologi, mentaliști, imagologi ante- și postbelici, ante- și postrevoluționari, Eugen Negrici va căuta, în continuare, iluzii și în epocile moderne, pentru a le constata și disipa. Or, aici operațiunea de revizuire se dovedește mult mai complicată. O dată, pentru că există deja o
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
a eparhiilor supuse Ohridei, ultima dintre ele (XXIV) era "Episcopia vlahilor". Dintr-o altă listă din secolul al XIII-lea, Notitia episcopatum, rezultă că episcopul vlahilor rezida în "Vreanoti", dar fără delimitarea teritoriului de jurisdicție (listele au fost publicate de bizantinologul H. Gelzer, în 1892). Istoricii au identificat această localitate cu orașul Vranje, situat pe Morava de sud (Serbia), iar alții cu Vranovici (Macedonia). Nu cunoaștem până acum nici un episcop al vlahilor, doar numele unui preot pe un manuscris din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi fost centru episcopal ortodox. Episcopia de Dibiscos După reorganizarea Arhiepiscopiei de Ohrida, în anii 1019-1020, imediat după cucerirea Bulgariei apusene, este menționată și episcopia de Branitza (Branicevo-Serbia) cu șase "castre (cetăți) episcopale", unul dintre ele fiind Dibiscos. Acesta, cf. bizantinologului ungar M. Gyoni, ar fi transcrierea bizantină a formei Tibisco, adică așezarea romană Tibiscum (Jupa-Caransebeș). Cetatea sau castrul Dibiscos, menționată în 1019-1020, ar fi, de fapt, cetatea Timișoarei, în secolul al XIII-lea, ea apare sub denumirea de "castrul Timiș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țărănist, lorga este un conservator convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine și a unei influențe otomane: Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a doctrinei în Biserica românească, Pr. D. Popescu-Moșoaia, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ofensat de un text al lui Nae Ionescu, în care acesta își exprimase rezerva față de numirea lui ca superior al Capelei Române din Paris, în locul bizantinologului Vasile Radu, îi consacră un material plin de invective, drept contrargumente la campania filosofului cu privire la problema patriarhului-regent7. Deși nu intră într-o polemică cu Pr. Moșoaia, Nae Ionescu precizează că această chestiune a patriarhului-regent e mult prea gravă și angajează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1968), unde închină tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și I.-A. Candrea, bizantinologului D. Russo, savantului Ioan Cantacuzino. În Diverse, grupaj prezent în mai multe cărți, se oprește asupra lui V. Alecsandri, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea ș.a., pentru ca în Diverse II (1988) să-și extindă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
N.�Liu, Paul�Cernovodeanu, Lazea, Cornelia�Bodea, George Pemela, Eliza�Campus ? i Florin�Constantiniu. Port �n suflet amintirea profesorului Eugen St? nescu, fostul Director al Institutului de Studii Sud? Est Europene, care m? a ajutat ? i mi? a dat multe materiale. Bizantinolog că ? i Iorga, profesorul St? nescu m? a sprijinit cu generozitate �n cercet? rile mele. A? vrea s?? i mul? umesc ? i domnului Frasin Munteanu? R�mnic, custodele Muzeului �Nicolae Iorga� de la V? lenii de Munte, fiul credinciosului locotenent politic al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mai ț�rziu va fondă o ? coal? acolo. Dar el a iubit Vene? ia nu cu dragostea unui Nietzsche, a unui Ruskin, a unui Liszt sau Wagner! Nicolae Iorga, na? ionalistul latin oriental cu r? d?cîni grece? ți, viitorul bizantinolog de renume internă? ional, a g? sit la Vene? ia leg? tură clasic? dintre Bizan? ? i lumea latin? , dintre Occident ? i Levant. Ulterior, pe m? sur? ce avea tot mai pu? în? �ncredere �n marile aglomera? îi urbane, era �nc�ntat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tat de splendidele perioade de timp petrecute la Vene? ia, s? pt? m�ni la r�nd f? r? s? aud? un claxon de automobil ? i celelalte �vulgarit?? i pline de preten? îi ale ultra? modernismului�, cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignoră �nd�rjita controvers? greco? latin? din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru c? era �n primul r�nd medievist. Poate c? tocmai la Vene? ia a descoperit el cea mai bun? sintez? a celor dou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a lui Iorga au existat pu? ine ocazii de manifestare a urii sale personale fă?? de evrei. Avea rela? îi de prietenie excelente cu ei (chiar ? i cu evreul marxist, Dobrogeanu? Gherea ? i cu mul? i al? i evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovad? , �n perioadă să antisemit? , ziarul lui anun? ase triumf? tor c? Dreyfus era nevinovat: �Nici vorb? de tr? dare�, ? i �l consideră pe colonelul Piquart drept �un caracter nobil�35. Lui Iorga �i pl? ceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
despre Wesley c? �lumină� interioar? Metodist? a acestuia era incompatibil? cu legea ? i ordinea). Iorga nu s? ar fi �n? eles nici cu Descartes sau cu Voltaire, �ntruc�ț era o figur? distinct individual?. Iorga a fost mai mult dec�ț un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. Opera să referitoare la Evul Mediu impresiona pentru c? de aici izvora credin? a lui �n evolu? ia organic? a omenirii de? a lungul istoriei. Argumentele lui politice �ntru ap? rărea ? i explicarea continuit?? îi rom�ne? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m�n? știri din Rom�nia (Bucure? ți, 1905), �ncearc? s? demonstreze evolu? ia organic? a Rom�niei ? i continuitatea ei teritorial? printr? un studiu consacrat satelor ? i m�n? știrilor. Imperiul Bizantin (Londra, 1907) este rezultatul faptului c? faima să de bizantinolog ajunsese �n Anglia. Brown, un binecunoscut bizantinolog ? i autor al lucr? rîi Republică Vene? ia, �l recomandase pe Iorga pentru scrierea acestei c? r? i publicate �n engleze? te. Istoria literaturii rom�ne? ți �n veacul al XIX? lea, 3 volume (Bucure? ți, volumul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți, 1905), �ncearc? s? demonstreze evolu? ia organic? a Rom�niei ? i continuitatea ei teritorial? printr? un studiu consacrat satelor ? i m�n? știrilor. Imperiul Bizantin (Londra, 1907) este rezultatul faptului c? faima să de bizantinolog ajunsese �n Anglia. Brown, un binecunoscut bizantinolog ? i autor al lucr? rîi Republică Vene? ia, �l recomandase pe Iorga pentru scrierea acestei c? r? i publicate �n engleze? te. Istoria literaturii rom�ne? ți �n veacul al XIX? lea, 3 volume (Bucure? ți, volumul 1, 1907; volumul 2, 1908; volumul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
coală misionar? urma s??? i deschid? cursurile �n august 1922, doar o candidat? se �nscrisese la ele �n noiembrie 1923151. �n primul deceniu al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internă? ionale ? i a participat la c�teva altele. Fiind un bizantinolog de renume, ? i?a �mplinit acum un vechi vis: convocarea la Bucure? ți a Primului Congres Internă? ional de Studii Bizantine, �n aprilie 1924. A fondat o revist? , �Byzantion�, care a devenit o surs? de informa? îi asupra istoriei Bizan? ului. Mul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]