69 matches
-
și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
Anton Pann Manuscrisul nr. 1135 - în care același caligraf a transcris cântări pentru Postul Mare. Așteptăm cu interesul cel mai justificat prima prezentare a acestei figuri a muzicii bizantine din țara noastră, Neofit, până în prezent numele psaltului fiind total necunoscut bizantinologiei muzicale. Dacă ținem seama de faptul că numai trei dintre cele șase manuscrise autografe ale lui Neofit, de la Sinaia (nr. 34, 36 și 37) adună între copertele lor aproximativ 1600 de pagini și ele i-au furnizat recentului cercetător amintit
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
6; footnote> . Conform afirmației etnomuzicologului Gheorghe Ciobanu, până prin 1920 George Breazul „era indiscutabil cel mai bun cunoscător al folclorului românesc din zona intercarpatică”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - Cercetări de istorie și folclor; în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. III, București, Editura muzicală, 1992, p. 38; footnote> . Același discipol și continuator al școlii sale evidenția cei doi „factori care l-au împins la crearea instrumentelor de lucru necesare”, și anume: „cunoașterea evoluției istorice a folclorului nostru muzical - care
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Rădulescu-Motru; alături de ei, pe O. Densusianu; pe Demostene Russo și, mai ales, pe N. Iorga ("au jucat un mare rol în structurarea metodei de cercetare a viitorului istoric literar" p. 26). Înțelegem că D. Russo l-a introdus în studiul bizantinologiei iar O. Densusianu în "limba veche românească" și, mai ales, în literaturile medievale ale occidentului. 3. Dar personalitatea cea mai pregnantă în formația științifică a lui Cartojan a fost Ion Bianu, al cărui "elev favorit" fusese în liceu și cu
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Ceaslov din secolul al XIX-lea, un Catehism în limba slavonă din anul 1839, Cuvântările Sfântului Efrem Sirul, din secolul al XVIII-lea. În muzeu se păstrează o fotografie realizată la 10 aprilie 1924. Profesorii participanți la simpozionului internațional de bizantinologie au vizitat Mănăstirea Cetățuia. Dintre ei i-am recunoscut pe Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu. Eticheta care explică fotografia este semnată de către Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei. Din cele prezentate până aici ne dăm seama de valoarea tezaurului spiritual al colecției
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prin mărturia pe care o aduc asupra posibilității unui alt mod de-a fi. Fără muzică sufletul n-ar avea nici un contur. * A murit prematur un admirabil coleg, ce și-a dedicat viața cercetării istoriei și întemeierii unei școli de Bizantinologie. Îi supraviețuiesc lucrurile făcute cumva împotriva inerției și indiferenței unei mari părți dintre colegi. Discret detestat în timpul vieții pentru ambițiile sale și pentru modalitatea de punere a lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
chiar de consilier comunal la Vălenii de Munte. Ales în 1907 membru în comitetul Ligii Culturale, el a activat în această organizație toată viața, în calitate de secretar, apoi de președinte. A organizat reuniuni de tot felul, între care primul congres de bizantinologie (București, 1924), și a participat la toate congresele internaționale de istorie și bizantinologie. După debutul din 1884 I. colaborează la o seamă de ziare și reviste românești („Lupta”, „Era nouă”, „Timpul”, „Drapelul”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
comitetul Ligii Culturale, el a activat în această organizație toată viața, în calitate de secretar, apoi de președinte. A organizat reuniuni de tot felul, între care primul congres de bizantinologie (București, 1924), și a participat la toate congresele internaționale de istorie și bizantinologie. După debutul din 1884 I. colaborează la o seamă de ziare și reviste românești („Lupta”, „Era nouă”, „Timpul”, „Drapelul”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă” ș.a.), precum și la prestigioase publicații științifice din țară și străinătate („Analele Academiei Române”, „Revue historique
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
pe regele Carol. Al? îi (că D. Russo) au intervenit �n confruntare datorit? unor nemul? umiri personale sau din oportunism. Iorga sus? inea c? Russo se sim? ise nedrept?? it pentru c? nu fusese ales pre? edinte al Congresului Mondial de Bizantinologie din 1924166. Meritele Noii ? coli de istorie au fost definite de Michelson: 1)�Au fost ini? iate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezent�nd Nouă ? coal? de istorie, arunc�ndu-li? se m? nu? a celorlal? i istorici; 2)��Revista istoric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei (sau ale ego? ului s? u) erau atacate. La ultimul Congres Internă? ional de Istorie dinaintea r? zboiului, ? inut la Z�rich �n 1938, a fost ales vice? pre? edinte al acestuia. Continuau ? i lucr? rile Conferin? ei Mondiale de bizantinologie re�nviat? de Iorga �n 1924. Bizantinologii s? au �ntrunit la Atena �n 1930 ? i la Sofia, �n august 1933. Din cauz? c? sec? ia de istorie era prezidat? de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au �ntrunit la Atena �n 1930 ? i la Sofia, �n august 1933. Din cauz? c? sec? ia de istorie era prezidat? de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat s? participe 120. Ultimul Congres Internă? ional de Bizantinologie a avut loc la Romă, �n septembrie 1936, la care Iorga a participat. Continuă s? fie cople? it de titluri de Doctor Honoris Causa. �n martie 1932, o distinc? ie din partea Universit?? îi Komenius de la Bratislava ? i altă de la Universitatea de la Romă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și, evident, absența unor instituții care să-și fi putut negocia rolul în contextul istoric al întemeierii. În ce măsură românii au folosit atunci ortodoxia ca instrument politic? După trei sferturi de secol de la lansarea tezei "Bizanț după Bizanț", după ce școlile de bizantinologie europene au depășit descriptivismul și faza idilizării Constantinopolului (încă insuficient cunoscut pe atunci), întrebarea anterioară își poate găsi totuși răspunsul. Documentele oficiale, corespondența religioasă și istoriografia românească demonstrează că instituțiile bizantine, dar și formațiunile statale nord-dunărene au fost direct interesate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
condus de Gheorghe Tătărescu și formarea unui guvern Averescu-Gh. Brătianu, șeful georgiștilor a hotărât să efectueze o vizită de documentare în statele din vestul Europei, în special în Italia. După vizita întreprinsă în această țară, cu ocazia Congresului internațional de bizantinologie, Gheorghe Brătianu și-a exprimat îngrijorarea privind evoluția relațiilor României cu acest stat, aflat în acel moment într-o foarte bună relație cu Ungaria revizionistă. Liderul georgist constata că între România și Italia existau diferențe, datorate condițiilor economice, sociale, politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
motive politice, să se prezinte la examenul de admitere la Facultatea de Filosofie, intră la Institutul Teologic din Sibiu, de unde în 1954 se transferă la București, luându-și licența în 1956. Până în 1959 frecventează cursuri pentru un doctorat în teologie - bizantinologie, sub îndrumarea lui Alexandru Elian. Se înscrie în 1961 la Facultatea de Limbi Slave a Universității din București, secția rusă - română, absolvind în 1966; tot aici, sub conducerea lui Dan Simonescu, își pregătește doctoratul în filologie, susținut în 1971. Lucrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Giurescu și Iorga, amîndoi sprijinindu-l pe regele Carol. Alții (ca D. Russo) au intervenit în confruntare datorită unor nemulțumiri personale sau din oportunism. Iorga susținea că Russo se simțise nedreptățit pentru că nu fusese ales președinte al Congresului Mondial de Bizantinologie din 1924166. Meritele Noii școli de istorie au fost definite de Michelson: 1) Au fost inițiate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezentînd Noua școală de istorie, aruncîndu-li-se mănușa celorlalți istorici; 2) "Revista istorică română" "a stabilit noi standarde pentru publicațiile istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
parte a acesteia, mai ales atunci cînd interesele României (sau ale ego-ului său) erau atacate. La ultimul Congres Internațional de Istorie dinaintea războiului, ținut la Zürich în 1938, a fost ales vice-președinte al acestuia. Continuau și lucrările Conferinței Mondiale de bizantinologie reînviată de Iorga în 1924. Bizantinologii s-au întrunit la Atena în 1930 și la Sofia, în august 1933. Din cauză că secția de istorie era prezidată de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat să participe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Bizantinologii s-au întrunit la Atena în 1930 și la Sofia, în august 1933. Din cauză că secția de istorie era prezidată de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat să participe 120. Ultimul Congres Internațional de Bizantinologie a avut loc la Roma, în septembrie 1936, la care Iorga a participat. Continua să fie copleșit de titluri de Doctor Honoris Causa. În martie 1932, o distincție din partea Universității Komenius de la Bratislava și alta de la Universitatea de la Roma în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]