10,522 matches
-
31 august 2016 Toate Articolele Autorului Limba doinelor de jale și a celor de speranță A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni, Dând putere în unire și în jertfă cutezanță, Când străinii încercară multiple incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat mii
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1472657782.html [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
Acasa > Poezie > Familie > ODA BUCURIEI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1275 din 28 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Sub a lunii rază blândă, Somnul să-ți fie tihnit! Căci făptura ta plăpândă , E visul ce s-a-mplinit. Lumina zilei ai văzut, În luna lui răpciune, Iar mama-n brațe te-a ținut, Cum ai sosit pe lume. Prin venirea ta în lume, S-a-mplinit un
ODA BUCURIEI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403903551.html [Corola-blog/BlogPost/347484_a_348813]
-
un pulover nou. Spre el se furișau cu nerăbdare privirile fetei, când auzise spusele mamei, aparent fără nicio legătură cu ceea ce mai discutaseră puțin mai înainte. Arina își țintui mama cu priviri întrebătoare. Și mama răspunse privirii cu un zâmbet blând, apoi continuă: „Uite, ești destul de mare acum, ca să îți răspund la ceea ce mă tot întrebai de mică... Știi, de când cu glumele acelea nesărate ale mătușii”... adăugă ea, ca pentru a risipi nedumerirea fetei. Arina nu-i răspunse. Tot corpul i
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
rușii. Eram considerați ca și dușmani și, dacă ar fi fost doar după nemți, ar fi trebuit să fim mulțumiți că suntem lăsați în viață”. Zâmbi cu tristețe. Umerii îi păreau apăsați de o nevăzută povară, Își ridică apoi privirile blânde spre Arina și continuă: “După ce ne-au scos din oraș, ne-au despărțit; tata a trebuit să plece în spatele frontului la săpat tranșee, iar eu am rămas împreună cu frații tăi. Ce foamete am avut de îndurat, cum ne-au mai
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
să-l vadă răstignit au gândit că odată ascuns sub pământ trupul celui care a zidit tot trupul, se pot astfel înfățișa înaintea Domnului la marea sărbătoare a Pesahului iudeu. Aceștia, înșelați fiind de demoni, au repetat crima comisă împotriva blândului Abel, de către fratele său Cain, când acesta a ascuns trupul dreptului său frate în pământ crezând astfel că Dumnezeu nu va vedea crima comisă. -Văd că știi bine scripturile Stephanos. Școala lui Gamaliel te-a întărit! Totuși, acum trei ani
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
excepție, fiindcă toate firele și undele cercetării se urzesc și se unduies sub nimbul strict teologic. Convertirea Marelui Constantin a fost o continuă sete și foame de Cina Hristic-teologică, insuflată de Mama sa smerita Împărăteasă Elena și de tatăl său, blândul și dreptul Constanțiu înainte și după Sinodul I Ecumenic din anul 325 d. Hr. Cronicarul Kedrenos relatează despre profunda evlavie a Augustei Elena transmisă fiului Constantin: „acest lucru l-a învățat și pe fiul ei și anume să aibă înțelepciune
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
și picioare făcute de mărăcini și spini în noaptea neagră.Dar rănile care o dureau cel mai mult ,erau cele ale sufletului,răni făcute de un sentiment puternic,de o așa amploare că nu mai conta nimic.....ucigașa dragoste.Chipul blând și scăldat în raze de luna se schimbă brusc, deoarece alunecă pe o piatră acoperită cu mușchi umed și căzu greoi pe frunzele că o învelitoare a pământului. Acest lucru o făcu pe Karon să revină la realitate. Se auzi
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
cochete, cu aer de aleasă distincție. Îți dai seama imediat că acolo nu putea încăpea vulgaritatea vorbelor și a gesturilor, cu atat mai puțin mitocănia și mârlănia. Imaginea femeii este adesea suprapusa cu cea iubirii. Toată lumea are nevoie de atingerea blândă și buna, plină de căldură a femeii înzestrata de Dumnezeu cu stele de iubire. Ea este împlinirea în viață prin iubire și dăruire. Fiecare femeie poartă în ea visul de dragoste care nu se stinge niciodată. Dăruind, femeia este și
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
ce trăgea în negru, voce groasă, bărbătească”, „fața brunetă” și „surâzătoare”, „ochi negri scânteietori”, „copil chipeș”, „ cu ochi frumoși și deștepți”- ceea ce corespundea cu portretul schițat de fostul său dascăl Ion Zbierea, care-l descria lui Maiorescu drept un băiat „blând”, „spirit deștept și inimă ușor impresionabilă”, repede sedus de falsele străluciri ale teatrului ambulant cu care colindase țara. E foarte adevărat că umblând pe drumuri cu teatrul, îmbrăcămintea și încălțămintea se deterioraseră. Dar mai târziu, unii dintre ei scriindu-și
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
aventurier”, Caragiale îl descrie astfel: „Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată în niște plete mari, negre; o frunte înaltă și senină, niște ochi mari- la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o vrche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. „Mă recomand, Mihai Eminescu!” Așa l-am cunoscut eu.” Amândoi au depănat toată noaptea
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Convorbiri...” -1870- ni-l prezintă pe poet în decorul unei cafenele vieneze, unde „ vede intrând un tânăr slab, palid, cu ochii vii și visători totodată, cu părul negru lung, ce i se cobora până aproape la umeri, cu un zâmbet blând și melancolic, cu fruntea înaltă și inteligentă, îmbrăcat în haine negre, vechi și cam roase.” În aceste amintiri cam romanțate, el îl recunoaște pe Mihai Eminescu. Mai târziu, când Eminescu a fost invitat la „Junimea”, Negruzii notează că „își declama
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
însetați de învățătură mai eram după loviturile de strujan! Însetați și înfometați. În câteva secunde era o liniște în clasă, de puteai auzi bâzâitul muștelor din curte. Iar școlarii? Cadre de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se păruiau reciproc, își cărau pumni în nas, se mușcau de urechi și țipau cât îi țineau gurițele
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care le ajutau să crească, pompând în ele seva lor de grijulii „părinți”. Că visul oricărui pom este să facă
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și te găseam ... Uneori parcă plecai de acasă pentru o scurtă vreme, la niște cursuri, ori la specializare, ori în gărzile de noapte, nu mai știu ... Mereu plecai și când te găseam, îmi spuneai că ești ocupat; îmi aruncai priviri blânde și eu speram, de fiecare dată speram, că te vei întoarce ... În vis erai așa cum ai fost în viața noastră: mereu plecat la datorie ... Ce mult ți-ai iubit profesia! Când deschideam ochii și conștientizam realitatea, doream să mă întorc
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Reportaj > TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Că în fiecare an, toamna e așteptată cu bucurie de către românii din Atlanta și împrejuri, si nu doar pentru soarele blând și frunzele multicolore; toamnă înseamnă un motiv de bucurie pentru întrega comunitate românească care așteaptă cu nerăbdare cele două mari evenimente ale comunității ortodoxe din Georgia: Sărbătoarea Hramului Bisericii Sfântă Maria din Dacula și Festivalul de Tradiții Românești al Bisericii
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
Frunțile-și ridică spre soare-răsare Ridicând în slavă nesfarșita zare. Al astrului zâmbet fulger e-ncremenit, Nadir și zenit pe veci le-a contopit Încrustând eterna clipei feerie Cufundată-n raza plină,sângerie. Euros ia ființă-n altă depărtare Aducând prea blânde valuri de răcoare Printre trunchii ce ramurile-și pleacă Înspre unduinda oglindă de apă. Ulmii,chiparoșii,stejarii,salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria lumii De al său adânc tainic povestită Stau și o asculta. Neadeverită Însă lor le pare,și se
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
da ... LINIȘTEA LUMII !” Noaptea-n taină-mi toarce visul Cete de luceferi vii. Așteptând tăcută clipa Când la pieptu-mi ai să fii. Să adaști pentr-o secundă Pentr-o viață sau un veac. Să te știu atât de-aproape Înger blând sau pui de drac. Să te-alint doar cu silaba Dorului de absolut. Să-ți cuprind în palme chipul Și cu drag să ți-l sărut. Să-ți culeg din gânduri vise Și din lacrimi bucurii. Să-ți alint cu
FLORIN CEZAR CĂLIN de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florin_Cezar_C%C4%83lin.html [Corola-blog/BlogPost/340201_a_341530]
-
fiind de faptul Nimic nu-i întâmplător. Nimic întâmplător din volumul ~Mesaje pentru tinerețe~ Afghanistan ianuarie 2011 Așteptând tăcută clipaCând la pieptu-mi ai să fii.Să adaști pentr-o secundăPentr-o viață sau un veac.Să te știu atât de-aproapeînger blând sau pui de drac.Să te-alint doar cu silabaDorului de absolut.Să-ți cuprind în palme chipulși cu drag să ți-l sărut.Să-ți culeg din gânduri viseși din lacrimi bucurii.Să-ți alint cu drag secundaCea în
FLORIN CEZAR CĂLIN de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florin_Cezar_C%C4%83lin.html [Corola-blog/BlogPost/340201_a_341530]
-
DE IARNĂ... Timpul repede s-a scurs și iarna supărată își face bagajele de plecare. A observat, cu tristețe, ca și covorul ei imaculat a început să se topească. Un ghiocel ce vroia să se încălzească la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpșorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuța lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara țesuta în mii și mii de steluțe sclipitoare. Curios, ghiocelul a întrebat-o : - Măicuța
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
cât și muza care filtrează cântecul și i-l dă sub formă de revelație. Clepsidrele sale sunt orizon- tale, nu indică timpul- ci spațiul, extensia cunoașterii. O altă dominantă a acestui volum atât de clasic structurat privește, într-adevăr, femeia. Blândă, calină, iubitoare, statuară, - ea face parte mai degrabă din lumea angelică, este aeriană, păzește armoniile, dă nume lucrurilor împreună cu poetul, indică drumul cunoașterii, stabilește frumusețile lumii, ajută menținerea în acea stare de „deasupra de viață și moarte” ( Gândul de cioplitor
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
se-apropie timidă și târzie Și-mi dăruie aerul rece al dimineții Ca să-mi învioreze pașii vieții. Poteca, un covor de frunze plutitor, Îmi amintește că totu-n viață-i trecător... În jurul meu e Toamnă și e soare, O Toamnă blândă, aurită, visătoare. Toamna, a anului pictorială Doamnă, Nu-mi picură în suflet teamă, Ci liniște înălțătoare și raze de soare Să mă renasc în Primăvară, Floare ... Referință Bibliografică: Simfonia toamnei / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul
SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Simfonia_toamnei_floarea_carbune_1347888194.html [Corola-blog/BlogPost/343621_a_344950]
-
ii Cristosul va s ă vie?!? Pilat ș i Marii Preo ț i, cum datu-v-a prin gând Pe Cel Atotputernic s ă -L ț ine ț i în mormânt?? El - Pâinea vie ț ii noastre P ă storul blând de oi El creator de astre Jertfitu-S-a sub astre S ă ne-nvie pe noi! Voi - fii ai dimine ț ii Voi - miei de jertf ă -n lume Luceaf ă rul r ă sare ! Cu candela iubirii Ie
CRISTOS VĂ-NCUNUNEAZĂ de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cristos_va_ncununeaza.html [Corola-blog/BlogPost/366701_a_368030]
-
stat la baza formării altor state, cum sunt: Virginia de Vest, Kentucky, împreună cu părți din statele Ohio și Indiana. Zona este împădurită, așa cum este întreg sudul Americii. Ziua călătoriei a fost o zi însorită, verdele copacilor strălucind în lumina razelor blânde de soare. Următorul spațiu parcurs a fost statul Virginia de Vest (West Virginia), parte din regiunea cunoscută sub numele de Appalachia, denumirea venind de la Munții Apalași (Appalachian Mountains), un lanț de munți foarte vechi, împăduriți, de înălțime mijlocie (1000 m
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
enervează. Despre strămoșii Lamei de azi se spune că au trăit în sălbăticie pe coastele munților, cu mii de ani în urmă. Mai târziu, această creatură de doi metri înălțime, cu o greutate de aproape o jumătate de tonă, colorată, blândă și cu blană de puf, a fost domesticită. Seamănă cu cămilele numai că, sunt mai mici și nu au cocoașă. Durata de viață a lor este de 20 de ani. Folosește omului la căratului greutăților, dar și ca animal de
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]