208 matches
-
de specialitate din învățământul teologic superior, ca Mircea Păcurariu, și-au văzut sintezele tipărite și difuzate exclusiv pe circuitul închis (atunci) al cărții bisericești. Cel mai grav afectat de cenzură a fost însă tezaurul de cercetări istorice al școlii teologice blăjene. Aceasta, evident, din cauza interzicerii, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma și a persecutării ierarhilor, preoților și intelectualilor ei care au refuzat să abjure. Istorici eminenți, ca Ștefan Manciulea sau Zenovie Pâclișanu, au fost împinși de cenzura ideologică într-
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
original cu traducerea Andreei Mârza, care a optat (și bine a făcut) pentru o transpunere fidelă a sensului textului istoriografic, neutră din punct de vedere stilistic, deși limba română în care scria, la 1912, Pâclișanu purta cu siguranță pecetea latinismului blăjean. Însă o eventuală încercare de reconstrucție a particularităților stilistice, pe lângă faptul că necesită măiestrie literară și experiență filologică, ar fi restrâns și mai mult cercul celor interesați de acest studiu. O lacună a ediției, care, de altminteri, mă și împiedică
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
ce cuprinde cronica acelor mărețe zile, în care Victor Eftimiu, prezent și el atunci la Blaj, vedea prefigurarea Marii Uniri a românilor. Profesoara clujeană Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Borza, descendentă și ea dintr-o familie de cărturari blăjeni, adevărată dinastie didactică - a Negruțeștilor - îi solicită lui Ionel Pop, în preajma aniversării a șapte decenii de la Serbările blăjene ale Astrei (1981) - aduceri aminte care să completeze volumul amintit (Serbările de la Blaj, 1911). Ionel Pop îi trimite paginile rămase până acum
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
Marii Uniri a românilor. Profesoara clujeană Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Borza, descendentă și ea dintr-o familie de cărturari blăjeni, adevărată dinastie didactică - a Negruțeștilor - îi solicită lui Ionel Pop, în preajma aniversării a șapte decenii de la Serbările blăjene ale Astrei (1981) - aduceri aminte care să completeze volumul amintit (Serbările de la Blaj, 1911). Ionel Pop îi trimite paginile rămase până acum inedite din care reproducem aici în facsimil, și în care există câteva secvențe memorabile, evocate cu talentul povestitorului
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
Ion Buzași La mijlocul lunii iulie 1985, preotul și profesorul Ștefan Manciulea, un cărturar blăjean de trudă benedictină, ultimul reprezentant al Școlii Ardelene, lua drumul veșniciei. La slujba de înmormântare din curtea profesorului a ținut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil panegiric, episcopul de atunci (în clandestinitate), Alexandru Todea, fostul
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
anul 1973, când o parte din marea și vestita Bibliotecă a Blajului, a revenit în orașul luminilor ardelene prin înființarea Bibliotecii Documentare „Timotei Cipariu” Blaj, ca subfilială a Academiei R. S. R. - Filiala Cluj. Așezată în pavilionul administrativ al Mitropoliei blăjene de odinioară, ea a devenit laboratorul de lucru al profesorului, care cu foi liniate de caiet, cu„peană”și călimară , precum vechii dieci blăjeni, cerceta și conspecta articole și studii din periodicele revenite la Blaj. Al. Todea îl felicită pentru
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Blaj, ca subfilială a Academiei R. S. R. - Filiala Cluj. Așezată în pavilionul administrativ al Mitropoliei blăjene de odinioară, ea a devenit laboratorul de lucru al profesorului, care cu foi liniate de caiet, cu„peană”și călimară , precum vechii dieci blăjeni, cerceta și conspecta articole și studii din periodicele revenite la Blaj. Al. Todea îl felicită pentru organizarea acestor cărți de către vechiul director al Bibliotecii blăjene din perioada interbelică; în 1979, se împlineau 225 de ani de la deschiderea Școlilor Blajului și
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
al profesorului, care cu foi liniate de caiet, cu„peană”și călimară , precum vechii dieci blăjeni, cerceta și conspecta articole și studii din periodicele revenite la Blaj. Al. Todea îl felicită pentru organizarea acestor cărți de către vechiul director al Bibliotecii blăjene din perioada interbelică; în 1979, se împlineau 225 de ani de la deschiderea Școlilor Blajului și Manciulea îi trimite un documentat istoric episcopului. La primirea acestuia mulțumirile sunt secondate de elogiul școlilor și dascălilor Blajului;„Socotesc, după o privire amănunțită a
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Sau în altă scrisoare: „E interesantă istoria neamului nostru și a Bisericii noastre: stejarii loviți de furtuni, de fulgere și trăsnete, dar cu rădăcinile bine înfipte, rezistă”. Ștefan Manciulea îl informează despre „plecarea la Domnul” a unor preoți și profesori blăjeni (pr. Aurel Leluțiu, pr. Ioan Vultur ș.a.); îi amintește de activitatea în folosul Bisericii noastre a Mons. Surdu din cadrul Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris, căruia Al. Todea, îi întărește aceste „linii de portret” într-o scrisoare de răspuns. La anii
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
memoria culturală - de nemilosul regim comunist. Căci nu au putut fi repuși în circulație, în perioada de parțială liberalizare din anii ’60, ce a permis să se mai spună câte ceva despre dimensiunea culturală a „micii Rome” în special acei intelectuali blăjeni care au ocupat funcții ecleziastice . Opera lor face azi obiectul unor binevenite reeditări critice, de mare interes pentru istoria culturii române. Dintre aceștia din urmă, Augustin Bunea este unul dintre cei mai importanți. Istoric neopozitivist, de riguroasă școală documentară, el
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
în română. De același tratament beneficiază și vocabularul lui Augustin Bunea, în care figurează, pe de-o parte, termeni teologici și ecleziastici catolici (mai puțin sau deloc cunoscuți cititorului de altă confesiune), iar pe de alta, lexeme reziduale ale latinismului blăjean. Toate acestea sunt competent explicate în Glosar-ul care încheie lucrarea. Ediția este bine concepută și la nivelul aparatului critic. Ioan Chindriș și Niculina Iacob au editat un text care, în versiunea tipărită la 1900, avea propriile-i note de
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
lui Augustin Bunea devine un dublu document: 1) al unei epoci capitale pentru nașterea națiunii române moderne (episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein fiind primul intelectual care a întrebuințat, pentru a-i denumi pe români, vocabula națiune), și 2) al mediului cultural blăjean la începutul secolului XX, după ce epocile de strălucire dintre 1754 și 1848 trecuseră. În ambele ipostaze, cartea lui Augustin Bunea este demnă de atenție. Ca reconstituire a vieții și operei episcopului-martir, ea revelă trăsături de caracter până atunci ignorate, și
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
unui Blaj antieminescian. Dimpotrivă "o Mică Romă", care îl primește pe junele poet, debutant în coloanele "Familiei" lui Iosif Vulcan într-un adevărat triumf. Până la cartea lui Elie Dăianu nu se știa nimic despre acest capitol de biografie eminesciană: popasul blăjean din vara anului 1866. El însuși a aflat târziu și, solicitat de Ion Scurtu, primul nostru eminescolog, care pregătea o biografie documentară și o ediție științifică Eminescu, să-i comunice date despre Eminescu la Blaj își convoacă "interlocutorii", adică pe
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
însuși a aflat târziu și, solicitat de Ion Scurtu, primul nostru eminescolog, care pregătea o biografie documentară și o ediție științifică Eminescu, să-i comunice date despre Eminescu la Blaj își convoacă "interlocutorii", adică pe câțiva dintre școlarii și teologii blăjeni care au avut privilegiul să-l cunoască. Aceștia sunt Ioan Vargă, Petre Milăcan, Elie Damian Domșa și Grigore Dragoș. Tehnica utilizată de Elie Dăianu este reportericească, a colajului de citate și mărturisiri, pe care le comentează acceptându-le sau completându
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
Petre Milăcan, Elie Damian Domșa și Grigore Dragoș. Tehnica utilizată de Elie Dăianu este reportericească, a colajului de citate și mărturisiri, pe care le comentează acceptându-le sau completându-le. Se alcătuiește astfel un film, cu secvențe memorabile, din vara blăjeană a poetului: portretul în care este izbitor contrastul între frumusețea fizică și sărăcia vestimentară, plăcerea înotului în Târnava Mică și în lacul Chereteu, insuccesul la un examen de limba greacă etc. Puțin totuși, conchide Dăianu, pentru cel care era atunci
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
și sărăcia vestimentară, plăcerea înotului în Târnava Mică și în lacul Chereteu, insuccesul la un examen de limba greacă etc. Puțin totuși, conchide Dăianu, pentru cel care era atunci un "boboc al genialității creatoare". Și atunci, solicitați mai insistent, memorialiștii blăjeni adaugă linii noi, esențiale pentru portretul poetului: pasiunea pentru lectură (prin N. Petra-Petrescu împrumuta cărți din biblioteca prepositului capitular Ion Micu Moldovan), convorbiri pe teme literare și istorice în care se vedea superioritatea lui față de prietenii blăjeni, participarea la o
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
mai insistent, memorialiștii blăjeni adaugă linii noi, esențiale pentru portretul poetului: pasiunea pentru lectură (prin N. Petra-Petrescu împrumuta cărți din biblioteca prepositului capitular Ion Micu Moldovan), convorbiri pe teme literare și istorice în care se vedea superioritatea lui față de prietenii blăjeni, participarea la o adunare generală a Astrei la Alba Iulia, la sfârșitul lui august, unde îl ascultă pe Cipariu, vorbind despre unificarea ortografiei românești. Și, totuși, starea lui sufletească nu din aceste mărturii reiese, ci din poeziile pe care Dăianu
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
la Alba Iulia, la sfârșitul lui august, unde îl ascultă pe Cipariu, vorbind despre unificarea ortografiei românești. Și, totuși, starea lui sufletească nu din aceste mărturii reiese, ci din poeziile pe care Dăianu le consideră a fi scrise în perioada blăjeană: Speranța amicului F.I., Din străinătate, La Bucovina, Misterele nopții, Spre suvenire (fratelui Gregoriu Dragoș). Tipărită acum aproape un secol, cartea lui Elie Dăianu a fost și rămâne o "contribuție" la biografia lui Eminescu. Biografiile scrise mai târziu de Gala Galaction
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
lui Eminescu. Biografiile scrise mai târziu de Gala Galaction, G. Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I. Crețu, George Munteanu, D. Murărașu, Petre Rezuș ș.a. îi rămân îndatorate sub raport informativ. Cât de importante sunt aceste pagini (alături de altele scrise de alți prieteni blăjeni ai poetului) ne putem da seama de faptul că în poemul său biografic, Viața lui Mihai Eminescu (1932), G. Călinescu consacră un întreg capitol acestui moment din biografia eminesciană, intitulat La Blaj (1866). Cartea Eminescu la Blaj. Amintiri de-ale
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
Amintiri de-ale contemporanilor... a devenit o raritate bibliofilă. De aceea am considerat necesară restituirea acestei contribuții la biografia eminesciană, și în anul 2000, anul Eminescu - 150 de ani de la naștere - am retipărit-o, de data aceasta la o editură blăjeană.
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
O., București, 2001. Povestea lor de dragoste începe în Blaj, „orășelul școlilor”, unde amândoi sunt elevi: el la Liceul de Băieți „Sf. Vasile”, ea la Liceul de Fete „Sf. Ecaterina” și înfiriparea sentimentului de dragoste amintește de romanele cu „decor blăjean” ale lui Agârbiceanu, Legea minții, Legea trupului, Arhanghelii . S-au cunoscut la o serbare școlară în care au jucat amândoi; au urmat plimbări romantice, tânărul, în pragul absolvirii liceului, publică în revista școlară „Gând tineresc” din Alba Iulia versuri de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
căminul studenților filologi este la Someșeni), și, suportând greu viața zgomotoasă de cămin, își caută gazdă, având coleg de cameră pe Dumitru Micu sau pe Cornel Regman. Primele scrisori din Cluj, așa cum era de așteptat de la un absolvent de liceu blăjean, cuprind citate și ecouri biblice, o tristețe exagerată de poet care a citit biografii de scriitori celebri și nefericiți. Uneori, câte un autoblestem, pare ecou din epistolarul eminescian:„Și m-au săgetat iarăși gânduri pornite de la marginea sicriului. Pe lângă citate
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Dosoftei și înaintea stihuitorilor populari Ioan Barac și Vasile Aaron (v. Perpessicius, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, București, 1986, col. B.P.T., p. 59). Tot lui Samuil Micu îi datorăm prima traducere românească a cărții Imitatio Christi (în tălmăcirea călugărului blăjean are titlul De urmarea lui Hristos), de Thomas de Kempis, carte, care prin numărul traducerilor în foarte multe limbi, stă în vecinătatea Bibliei. Scrierile religioase ale lui Samuil Micu însumează și o operă pe care o putem socoti originală: Propovedanie
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
de Oradea, încât se pare că a stârnit invidia vlădicului Ioan Bob, să spunem că traducerea Bibliei (1795) încununează opera de scriitor religios a lui Samuil Micu, care timp de 20 de ani (între 1784-1804) a "fost sufletul mișcării literare blăjene" și cel care dă în cea mai mare măsură dimensiune creștină Școlii Ardelene. Este a doua traducere integrală a Sfintei Scripturi în limba română, după Biblia de la București (sau Biblia lui Șerban), 1688. Scriitorii noștri bisericești din secolul al XVII
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
nici înainte și până în prezent, nici după, nu avem în literatura română traduceri ale Bibliei datorate unui singur cărturar. La opere de asemenea anvergură lucrează de obicei colective de specialiști, teologi și scriitori. Așa încât era îndreptățit un absolvent al teologiei blăjene să scrie: "limba Bibliei de la 1795, nimenea n-a mai scris-o la Blaj, nici până la Clain, nici de la Clain până în vremile mai nouă, încât stă singur și izolat și e ușor de a-l recunoaște pentru cel ce s-
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]