208 matches
-
Blăjenii de Jos, mai demult "Blașfalăul de Jos, Blajfalăul de Jos" (în dialectul săsesc "Nedderšt-Bluesendref", în , în ) este un sat în comuna Șintereag din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Principalul obiectiv turistic din jurul
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
fi locuit sași pentru că pe locul unde se află astăzi edificiul școlii ar fi fost un cimitir, după cum rezultă din aflarea osemintelor omenești, iar numirea cea mai veche a fost Blasendorf (denumirea săsească). După datele și scriptele găsite la Parohia Blăjenii de Jos, clădirea fostei biserici cu hramul "Sfinții Arhangheli" a fost sfințită de Dionisie Novacovici, episcopul Budei, în anul 1768 după data menționată pe un Sfânt Artimis. Românii de pe aceste meleaguri au fost în general iobagi și slugi pe cele
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
Dosoftei și înaintea stihuitorilor populari Ioan Barac și Vasile Aaron (v. Perpessicius, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, București, 1986, col. B.P.T., p. 59). Tot lui Samuil Micu îi datorăm prima traducere românească a cărții Imitatio Christi (în tălmăcirea călugărului blăjean are titlul De urmarea lui Hristos), de Thomas de Kempis, carte, care prin numărul traducerilor în foarte multe limbi, stă în vecinătatea Bibliei. Scrierile religioase ale lui Samuil Micu însumează și o operă pe care o putem socoti originală: Propovedanie
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
de Oradea, încât se pare că a stârnit invidia vlădicului Ioan Bob, să spunem că traducerea Bibliei (1795) încununează opera de scriitor religios a lui Samuil Micu, care timp de 20 de ani (între 1784-1804) a "fost sufletul mișcării literare blăjene" și cel care dă în cea mai mare măsură dimensiune creștină Școlii Ardelene. Este a doua traducere integrală a Sfintei Scripturi în limba română, după Biblia de la București (sau Biblia lui Șerban), 1688. Scriitorii noștri bisericești din secolul al XVII
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
nici înainte și până în prezent, nici după, nu avem în literatura română traduceri ale Bibliei datorate unui singur cărturar. La opere de asemenea anvergură lucrează de obicei colective de specialiști, teologi și scriitori. Așa încât era îndreptățit un absolvent al teologiei blăjene să scrie: "limba Bibliei de la 1795, nimenea n-a mai scris-o la Blaj, nici până la Clain, nici de la Clain până în vremile mai nouă, încât stă singur și izolat și e ușor de a-l recunoaște pentru cel ce s-
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia cea mai dinainte prezentase "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc". Ca și Simion Ștefan, în "Predoslovia" Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea unei traduceri fidele și canonice, pentru că fiecare limbă are o fizionomie sintactică proprie: Foarte anevoie iaste, luminat și cu chiar înțeles despre o limbă a tălmăci pre altă limbă, nici un cuvânt adăugind și țiind idiotismii limbii cei dintâi
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o traducere poetică a unor celebre cărți din Vechiul Testament (Cartea lui Iov, Ecleziastul, Cartea lui Ruth, Cartea lui Iona, Cântarea Cântărilor), traduse
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
cunoscutul elenist Petru Creția, la Ed. Humanitas, București, 1995. Pe linia sugerată de Perpessicius am vrea să dăm, în paralel, câteva fragmente din tălmăcirea lui Samuil Micu și poetica traducere a lui Petru Creția, pentru a evidenția că textul cărturarului blăjean, deși într-o ediție canonică sau critică, are frumuseți poetice, un ritm ce îngăduie așezarea lui sub formă de vers alb, iar cuvintele arhaice scapără și luminează sensuri profunde. Episcopul Ioan Bălan al Lugojului și-a luat osteneala, așa cum aflăm
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
ne spune Ștefan Manciulea în memoriile sale despre Oameni și locuri din Blaj - consemnând tradiția orală potrivit căreia în Grădina Seminarului s-a păstrat multă vreme "movila lui Samuil Micu", un loc liniștit și retras, unde în zilele însorite cărturarul blăjean se ostenea cu tălmăcirea Sfintei Scripturi. Un îndemn, acuma împlinit. Traducerea, de o mare fidelitate și acuratețe, pe care a realizat-o Samuil Micu a avut o influență covârșitoare asupra evoluției limbii române literare și a cristalizării limbajului biblic, fiind
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
pentru portretul lui Mihai Viteazul a folosit studiul lui Damaschin Bojincă și toate stampele pe care le-a putut găsi. Pentru Ștefan cel Mare și-a strâns singur materialele necesare și astfel, pictorul Lecca a devenit istoric asemenea înaintașilor săi blăjeni. Mult dorita sa deplasare la Roma nu se știe până în prezent dacă s-a realizat în acele vremuri, însă este sigur că a vizitat-o totuși înainte de a deveni profesor de desen la Craiova. Cu siguranță însă a vizitat Viena
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Aurel Hancu, Cuvantul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 2003, p. 3, Laurean Stănchescu, Cuvantul liber, 17 ianuarie 2004, p. 3, Valentin Marica, Cuvantul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blăjeana nr. 2/2005, p. 19, Daniela Pănăzan, Astra blăjeana nr. 2/2005, p. 19, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valentin Marica, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Ion Ilie Mileșan, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Aurel Hancu, Cuvantul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 2003, p. 3, Laurean Stănchescu, Cuvantul liber, 17 ianuarie 2004, p. 3, Valentin Marica, Cuvantul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blăjeana nr. 2/2005, p. 19, Daniela Pănăzan, Astra blăjeana nr. 2/2005, p. 19, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valentin Marica, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Ion Ilie Mileșan, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
de radio „Reîntregirea”. Activitatea științifică subsumează: o carte, o traducere, 13 studii științifice, 3 conferințe internaționale și naționale, 8 conferințe duhovnicești (în țară sau străinătate - Londra, Oxford și Madrid, Paris), 30 articole de popularizare („Credință străbuna”, „Lumină”, „Dilemă Veche”, „Astra blăjeana”, „Unirea”, „Informația de Albă”), traduceri și peste 100 emisiuni, interviuri, reportaje Radio/TV (Radio Reîntregirea, Radio Trinitas, Radio România Actualități, Radio Renașterea, TV Trinitas).
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
cărții și a tiparului. A scos în evidență mai ales aportul Blajului la dezvoltarea artelor plastice românești, folosind metodă comparativa. Membru al asociației Ars Transsilvaniae, membru de onoare al Astrei (Despărțământul „Ț. Cipariu”-Blaj); redactor la revistele: Cultură creștină, Astra blăjeana, Gând românesc și recenzor la Patrimonium Apulense. Volume (15): Studii: -peste 120 de studii în reviste de specialitate: Apulum, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Acta Musei Napocensis, Revue Roumaine d`Histoire, Revista muzeelor, Sargetia, Bibliotecă și cercetarea, Ars Transsilvaniae, Anales Universitatis Apulensis
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Transsilvaniae, Anales Universitatis Apulensis, Cultura creștină, Patrimonium Apulense, Folium (Italia), Magyar Könyvszemle (Ungaria), Series Byzantina (Polonia), Perspective (Germania), Ars Hungarica (Ungaria), Niš&Byzantium (Șerbia) s. a. . Numeroase articole în diferite reviste de cultură și ziare: Tribuna, Vatra, Orizont, România literară, Astra blăjeana, Discobolul, Gând românesc, Antic art magazin, Unirea (Albă Iulia), Unirea (Blaj), Unitatea, Ardealul, West magazin, Informația de Albă etc. Referințe: Referințe critice semnate de: Vasile Moga, Mircea Toca, Ion Mărgineanu, Ion Buzași, Gheorghe Fleșer, Marcel Știrban, Iacob Mârza, Doina Ionescu
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
desfășurat o rodnica activitate mai bine de două decenii la Muzeul de istorie din Blaj și onorează acum o catedră de istoria artelor la noua Universitate ardeleana, de la Albă Iulia. Ceea ce ne prezintă în cartea sa aparține investigațiilor din etapă blăjeana și e inspirată din lumea de aici. Reprezintă o suită de articole, parte edite, răspândite în reviste de specialitate, sau inedite, unele, pe izvoare documentare arhivistice de primă mărime și toate cu analize din punct de vedere al însușirilor artistice
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
de vedere al însușirilor artistice, de adâncime, si de o frumusețe aparte ce îl particularizează dar și îl așază în rândul istoricilor noștri de artă, de bună tradiție." Prof. univ. dr. Marcel Știrban ― recenzie la cartea Secvențe din artă plastică blăjeana, sec. XVIII-XX, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Historia, 1-2, 1993. "[...] cartea dr. Cornel Tatai-Baltă se citește cu multă plăcere, aș zice: dintr-o suflare. Stilul este alert, fluent, ferit de convulsiuni și de tensiune, dar nu lipsit de accente, puse cu
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
este alert, fluent, ferit de convulsiuni și de tensiune, dar nu lipsit de accente, puse cu abilitate și cu inspirație [...] profesorul Cornel Tatai-Baltă își încărca studiile cu un bogat material informativ și cu sensuri multiple. Secvențele sale din artă plastică blăjeana se derulează organic, logic, cursiv. Ele reînvie și reactualizează o evoluție de decenii și chiar de secole Secvențe din artă plastică blăjeana (sec. XVIII-XX) este o lucrare originală și - cum am mai spus-o - temeinică și ea va rămâne, nu
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Tatai-Baltă își încărca studiile cu un bogat material informativ și cu sensuri multiple. Secvențele sale din artă plastică blăjeana se derulează organic, logic, cursiv. Ele reînvie și reactualizează o evoluție de decenii și chiar de secole Secvențe din artă plastică blăjeana (sec. XVIII-XX) este o lucrare originală și - cum am mai spus-o - temeinică și ea va rămâne, nu ne îndoim, un titlu de referință în bibliografia cercetărilor asupra istoriei artei românești transilvane [...]". Prof. univ. dr. Mircea Toca ― recenzie la Secvențe
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Marica ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996. Autorul a cercetat în ultimele două decenii materialul cu care s-a lucrat în tipografia Blajului în secolele XVIII-XIX, produsele de carte ieșite de aici, corelând informațiile blăjene cu cele provenind de la alte tipografii din Transilvania sau din diferite zone ale Europei. A fost, astfel, confruntat un material tipografic impresionant, rezultatele parțiale ale cercetării efectuate începând să fie publicate în reviste de specialitate din Cluj, Albă Iulia, București
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
poate fi considerat o instanță pentru istoria medie, modernă și contemporană a Blajului, căci a dovedit atâta competența, încăpățânare și talent, topite în mai multe cărți, pe care le folosesc chiar și inamicii. Amintim, între acestea: Secvențe din artă plastică blăjeana (sec. XVIII-XX), 1993; Gravorii în lemn de la Blaj (1750-1830), 1995; Pagini de artă românească, 1998; Din artă și cultură Blajului, 2000; Blajul în imagini, 2002; Interferente cultural-artistice europene, 2003 s. a. „De data aceasta, colegul nostru ne ofera lumină și culoare
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
încă din 1851, consemnat ca atare în 1853. Astfel, bisericii îi revenea prin lege obligația de a conduce și controla școlile poporale, preotul local devenind de drept directorul școlii iar protopopul, tractual, inspectorul ei. Prin vicariatele și protopopiatele subordonate, consistoriul blăjean, a adus la cunoștința tuturor preoților prevederile rescriptului gubernial nr. 9062/1855 după care, școlile de pe teritoriul fostelor regimente românești de graniță „"care sub direcțiunea militară au stat „"binișor"”, au fost puse și sub inspecția directorilor școlilor normale de la Orlat
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
comemorativă (35 de ani de la înălțarea sa la cele veșnice) și una aniversară (95 de ani de la naștere), precum și, mai ales, o meritată, deși tardivă restituire literară. În primul rând a poetului Radu Brateș (pseudonimul literar al profesorului și preotului blăjean Gheorghe I. Biriș, 1913-1973). Prezent în antologia Poeți tineri ardeleni, Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", București, 1940, alcătuită de un coleg de generație, Emil Giurgiuca, poetul era prezentat cu un grupaj de poezie și cu o caracterizare
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
în septembrie 1757, papei, A. susține originea romană a poporului nostru și latinitatea limbii române, argumente folosite în sprijinul emancipării sociale și naționale. Ele vor fi reluate și dezvoltate de reprezentanții Școlii Ardelene împreună cu o altă idee susținută de cărturarul blăjean: rostul patriotic al studiilor și cercetărilor istorice și lingvistice. A. începe, în 1760, să traducă Biblia. În urma cercetărilor în arhive, a întocmit o istorie a neamului românesc. Din păcate, manuscrisul nu s-a păstrat. SCRIERI: Floarea adevărului, Blaj, 1750; Păstoricească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285140_a_286469]
-
la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii despre cultura personală. Dând la lumină, cu un soi de febrilitate, numeroase texte ale Școlii Ardelene, C. dărâmă imagini vechi sau truisme, preluate de la autor la autor tocmai din cauza necunoașterii manuscriselor. Sintezele asupra luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]