249 matches
-
al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul de instrucție și statusul său social. Rezultatele expuse permit calificarea societății cercetate de Blau și Duncan drept una cu o structură de mobilitate socială meritocratică. Jencks (1973) a analizat aceeași problemă în SUA în anii de început ai deceniului nouă, finalizându-și studiul tot prin modelare statistică. Abundența de date utilizate și caracterul sofisticat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
femeile recuperează prin căsătorie (prin statusul soțului) ceea ce au pierdut în beneficiul bărbaților pe plan profesional. Sintetizând rezultatele cercetărilor dedicate testării ipotezei ascensiunii mecanismelor de selecție meritocratice în țările dezvoltate în perioada 1960-1992, Goldthorpe (1997) stabilește că în cercetările inițiale (Blau și Duncan, 1967; Featherman și Hauser, 1978) datele arătau o întărire a efectului nivelului de instrucție asupra statusului social de destinație, precum și scăderea impactului originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
neutralizate prin centrarea pe analizele statistice ale mobilității școlare și sociale, ce au fost inspirate și de doctrinele meritocratice. • Meritocrația reprezintă sistemul de promovare socială (inclusiv școlară) bazat exclusiv pe merit, adică pe efort și pe talent. • Studiul realizat de Blau și Duncan în SUA în 1967 indica faptul că statusul social final al unei persoane este determinat în principal de nivelul de instrucție și de prima slujbă și mai puțin de statusul social al tatălui. În schimb, nivelul de instrucție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pp. 449-472. Bills, David, 2004, The Sociology of Education and Work, Blackwell Publishing, Londra. Biswal, Bagala P., 1999, „Private Tutoring and Public Corruption: A Cost-effective Education System for Developing Countries”, The Developing Economies, vol. 37, nr. 2 (iunie), pp. 222-240. Blau, Peter; Duncan, Otis, 1967, The American Occupational Structure, Wiley, New York. Blaug, Mark, 1976, „The Empirical Status of Human Capital Theory: A Slightly Jaundiced Survey”, Journal of Economic Literature, 14(3), pp. 827-855. Bouckaert, Geert; Van de Walle, Steven; Maddens, Bart
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dependență de ceilalți, o dorință mai slabă de a câștiga respectul celorlalți și au înregistrat o mai mare respingere de către grup (Deutsch, apud De Visscher, Neculau, 2001). Competiția ca sursă de conflict i-a mai preocupat și pe alți cercetători. Blau (1954) a ținut sub observație pe termen lung două agenții de muncă. Într-una personalul considera plasarea cu succes a unui solicitant o reușită a întregii echipe, deci cooperarea era ridicată, în timp ce în a doua agenție, angajații se întreceau în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în a doua agenție, angajații se întreceau în a lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mereu În vedere scopul inițial de cercetare, dar totodată să fie dispus să adapteze procedurile sau planurile, În eventualitatea În care apar evenimente neașteptate (vezi caseta 13). CASETA 13 Menținerea flexibilității În conceperea unui studiu de caz Studiul lui Peter Blau (1955) despre comportamentul din interiorul marilor agenții guvernamentale (The Dynamics of Bureaucracy) este Încă apreciat, după 50 de ani, pentru perspectivele oferite În privința relației dintre organizarea formală și cea informală a echipelor de lucru. Deși cartea s-a concentrat pe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Bureaucracy) este Încă apreciat, după 50 de ani, pentru perspectivele oferite În privința relației dintre organizarea formală și cea informală a echipelor de lucru. Deși cartea s-a concentrat pe două agenții guvernamentale, nu acesta a fost designul inițial al lui Blau. După cum el Însuși menționează, prima oară intenționase să studieze o singură organizație, după care a trecut la un plan de comparare a două organizații - una publică și una privată (pp. 272-273). Totuși, primele Încercări de a obține acces Într-o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
iar Între timp a elaborat o justificare mai puternică pentru a compara două organizații guvernamentale, dar de tipuri diferite. Aceste reorientări ale planului de Început exemplifică tipurile de schimbări ce pot surveni În designul unui studiu de caz. Experiența lui Blau arată cum un cercetător capabil poate profita de pe urma oportunităților care i se prezintă și a deplasărilor care au loc În preocupările teoretice, pentru a produce un studiu de caz clasic. Când se produce o reorientare, trebuie să vă mențineți un
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
in L. Bickman (ed.), Using Program Theory in Evaluation (pp. 5-18), Jossey-Bass, San Francisco. Bickman, L., Rog, D.J. (eds.) (2000), Handbook of Applied Research Methods, Sage, Thousand Oaks, CA. Blalock, H.M., Jr. (1961), Causal Inferences in Nonexperimental Research, Norton, New York. Blau, P.M. (1955), The Dynamics of Bureaucracy, University of Chicago Press, Chicago. Boruch, R. (1993), Conducting Randomized Experiments, Sage, Thousand Oaks, CA. Boruch, R., Foley, E. (2000), „The honestly experimental society”, in L. Bickman (ed.), Validity & Social Experimentation: Donald Campbell’s
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
of Justice Statistics Bulletin, HYPERLINK "http://www.ojp.usdoj.gov"www.ojp.usdoj.gov, U.S. Department of Justice, Office of Justice Programs, februarie 2002; „U.S. Department of Justice: Summary of Budget Authority by Appropriation”, Bureau of Justice Statistics, 2002. 61. Blau, Francine D. și Kahn, Lawrence, „Do Cognitive Test Scores Explain Higher U.S. Wage Inequality?”, National Bureau of Economic Research”, HYPERLINK "http://"http:// HYPERLINK "http://papers.nber.org"papers.nber.org, septembrie 2000, p. 13. 62. „Education at a Glance: OECD
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a încetățenit în unele montări obiceiul de a introduce în scena balului numere de agrement cu invitați de marcă. A fost așteptată cu interes apariția Maiei Morgenstern și am asistat la cupletul unei Chirițoaie cu alură și costumație de Lola Blau; ce are una cu alta, e greu de înțeles. Fanii lui Corneliu Mugur s-au putut bucura de acutele sale răsunătoare într-un "Nessun dorma" foarte grăbit dar și foarte sonor. Rolul lui Orlovsky a fost scris de Strauss pentru
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
În joc, iar combinațiile de culori și forme se schimbă. Similar, putem considera paradigmele ca poziții ale caleidoscopului. Există numeroase poziții ale caleidoscopului. Ele se numesc: Émile Durkheim, Karl Marx, Max Weber, Sigmund Freud, George H. Mead, George Homans, Peter Blau, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a. Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
expuneri sistematice (i complete a etapelor unei observa(îi (n cadrul unei organiza(îi formale, preluăm elemente din mai multe anchete (n diverse unit((i: institu(îi (colare [Geer, 1970 (i Sirota, 1988], uzine [Roy, 1952 (i 1970], administra(ie [Blau, 1963 (i Dodier, 1993], (ntreprinderi [Dalton, 1959], spitale [Peneff, 1993]. • Rela(îi anterioare cu mediul de observa(ie Lu(m, măi (ntîi, cazul mediului cu care studentul sau cercet(torul sînt foarte familiari: institu(ia (colar(. Observatorul este adesea ață
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
natural, fie c( observ( (i noteaz( f(r( a desfășura o alt( activitate. Stabilit (n v(zul tuturor, (ntr-o administra(ie, un observator poate trece neobservat atunci cînd ia note (i redacteaz( un text, la fel ca toat( lumea. Peter Blau observa, la finele anilor '40, diferite agen(îi federale de locuri de munc( [1963]. El (ncepea prin a lua noti(e (n acela(i birou, chiar dacă trebuia să le reia seară, din cauza precipitării evenimentelor. A avut zile de lucru de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ac(iunii, (n a evita s( par( absent sau, din contră, s( reac(ioneze brusc la un eveniment. El trebuie s( manifeste umor (n fă(a remarcilor subiec(ilor. Totu(i, observatorul nu poate s( evite eventuale reac(îi. Peter Blau (i-a dat seama c( (n ciuda franche(îi sale (n privin(a agen(ilor administra(iei, notarea celor mai mici gesturi provoca iritare: "Al(îi m( suspectau c( doresc s( m(sor timpul pe care ei îl risipesc, astfel
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
dintre ei, p(r(sind cameră, mi-a murmurat acest comentariu: "Mă duc la toalet(, m( (ntorc (n dou( minute". Observa(ia permanent( la care persoanele sînt supuse în timpul unei astfel de (nregistr(ri continue le încurcă (i le irit(" [Blau, 1963, pp. 279-280]. IV. REDACTAREA NOTELOR DE OBSERVAȚIE 1. A OBSERVA ȘI A NOTĂ Cum am arătat în capitolul precedent, contextul determina condițiile observației și luarea notițelor. În general, observatorul se află destul de rar într-o situație stabilă și confortabilă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Chicago, 1986. Becker Howard S., "How I Learned What was a Crock?", Journal of Contemporary Ethnography, vol. 22, no. 1, pp. 28-35, aprilie 1993. Bernoux Philippe, Motte Dominique și Saglio Jean, Trois Ateliers d'OS, Leș Éditions ouvrières, Paris, 1973. Blau Peter M., The Dynamics of Bureaucracy. A Study of Interpersonal Relations În Two Governement Agency, The University of Chicago Press, Chicago, ediția I 1995, ediția a II-a 1963. Booth Charles, Life and Labour of the People în London: Poverty
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a impune acțiuni conforme, ci din Încrederea ce generează așteptări pentru comportamente cooperante. Baza teoretică pentru explicarea relației dintre rețelele de relații și instituții este furnizată de teoria schimbului social, Începând cu autori clasici precum Homans (1958), Emerson (1962) și Blau (1964) și continuând cu Coleman (1990) sau Molm și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca fiind produsul rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau se pot constitui În rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și, așa cum sugerează Emerson (1962) și Blau (1964), din aceste schimburi emerg diferențe de putere și lupte Între actori pentru impunerea propriei concepții. Actorii implicați În „negocierea simbolică” a rolurilor și politicilor În contexte organizaționale dispun de capitaluri (materiale, culturale, sociale) diferite și de capacități diferite de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Quarterly Journal of Economics, Vol. 79, Issue 1, 1965. Biggart, W.Nicole, Guillen, Mauro F., Developing Differences: Social Organization and the Rise of the Auto Industries of South Korea, Taiwan, Spain and Argentina, American Sociological Review, Vol. 64, 1999: 722-747. Blau, P.M., Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley, 1964. Boudon, R., Texte sociologice alese, București, Editura Humanitas, 1990. Bourdieu, P., Outline of a Theory of Practice, Cambridge, Cambridge University Press, 1977. Bourdieu, P., Les structures sociales de l’économie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
logica fuzzy. În direcția efortului de demonstrare cu alte mijloace a paradoxului arrowian, de rezolvare, dezvoltare sau de propunere a unor rezultate asemănătoare cu condiții mai slabe sau mai tari decât cele originale, voi mai menționa câteva rezultate: Kemp (1953-1954), Blau (1957), (1971), (1972), Alfred F. MacKay (1973), (1980), Fishburn (1974), Niemi și Riker (1976), Hardin (1980), Riley (1982), Fishburn și Brams (1983), Saari (1987), (1998), Mihara (1996), Kelly (1993), Campbell și Kelly (2003), Gibbard, Hylland, Weymark (1987), List (2002), Suzumura
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a fost deschisă de Sen (1970a), (1970b) și continuată într-un număr foarte mare de lucrări, dintre care voi selecta câteva: Sen (1973), (1975), (1976), (1983), (1986), (1992), Ng (1971), Ramachandra (1972), Gibbard (1974), Bernholz (1974), Fine (1975), Seidl (1975), Blau (1975), Farrell (1976), Aldrich (1977), Breyer (1977), Breyer și Gigliotti (1980), Suzumura (1978), (1979), (1982), Gekker (1983), Wriglesworth (1985), Kelsey (1985), (1988), Sugden (1985a), (1985b), (1993), Austeen-Smith (1982), Gaertner (1985), Gaertner și Kruger (1981), (1983), Gaertner, Pattanaik și Suzumura (1992
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]