5,205 matches
-
dă sentimentul acestei identități? M.P.: Țvetaeva zicea că toți poeții sînt evrei... Adică, noi sîntem altfel. Cei care creează, nu numai poeții, au ceva altfel, și acest ceva altfel e un dar, e o povară, e o responsabilitate, e un blestem, poate să ne aducă bucurii foarte mari, poate să ne aducă suferințe îngrozitoare, e ca o graviditate monstruoasă pe care o purtăm. D.P.: Ai fost cea care ai ținut Laudatio pentru profesorul Nicolae Balotă, la primirea titlului de Doctor Honoris
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. E o întrebare aceea de a ști ce drum se cuvenea să urmeze Agârbiceanu ca să scape de acest blestem. Poate acela indicat de Fefeleaga, cea mai valoroasă dintre povestirile sale de tinerețe, în care realismul minuțios și viguros este întregit de o metafizică a rostului omului în lume care ne amintește de Gogol și de Cehov. Ar trebui reluate
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
într-un pictor căruia i se întâmplă să cunoască feminitatea în două opuse structuri, apoi într-un personaj încă și mai popular. Gustul său pentru culoare îl va întoarce în lumea circarilor, prilej de a rescrie, într-un scenariu cinematografic (Blestemul saltimbancului) tragedia prințului Hamlet nu altundeva, ci la Câmpul cu Brazi. Pe fundalul unui sediu P.M.R. vom revedea - cei vârstnici - portretele lui Gheorghiu-Dej, ale Anei Pauker, Gh. Vasilichi, Vasile Luca. (Cei tineri să nu ridice din umeri. Votarea de pensii
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
stat fundamentalist: trei sferturi din știri s-au referit la Sărbătoarea pascală, de la Mitropolie la închisori unde s-au oficiat slujbe. Interpretarea unor evenimente suna, de exemplu, pe Antenă, în felul următor: biserica din Jurești, Timiș, a ars din cauza unui blestem. Despre o eventuală neglijență, lumînări uitate aprinse etc., nimic. Cauza trebuia să aibă conotație religioasă.
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
hitlerism și de comunism cu o jumătate de veac în urmă? Asta nu mai e ideologie, e adevăr istoric. Uitat cu desăvîrșire de președinții Chirac și Schröder, de pacifiști, de știriști, de analiști. Cei care uită trecutul îl retrăiesc. E blestemul lor. Dar noi, cei care mai avem o brumă de memorie, după un secol de minciuni ideologice, noi de ce să-l retrăim de cîte ori privim la t.v. ori răsfoim ziarele?
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
o facă pentru sine, ar fi putut s-o facă pentru fiica sa, pe care a pus-o stăpânitoare peste un imperiu mediatic. Fără a avea direct vreo vină, de-acum înainte, pentru tot restul zilelor, respectiva doamnă stă sub blestemul de a i se aminti, când îi va fi lumea mai dragă, că banii săi provin de la un individ care a fost omul Securității și care n-a știut să plece cu demnitate atunci când dovezile căderii morale au ieșit la
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
tot mai mare de minus-viață. Un personaj pe o singură axă, fără memoria scării, sau măcar a ferestrei, păstrînd doar conturul încăperii. Izolat și trăitor în eșecuri pe care singur și le provoacă, speriat de propriul nume ca de-un blestem, dandy-ul român al deceniului patru e, de fapt, un anonim. Totuși, își dă, ici și colo, importanță, își ia refuzul în serios: "scuip cît pot, din fundul inimii, spre soare." Spurcarea exteriorului, sau eliberarea de interior, care se rupe
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie în grai local (,Ghia aiei-i pi-un deal pusă / Tot cu țepi pin ea împunsă"), sau pentru celebra Poveste a poamelor, încheiată cu blestemul adresat "bubosului strugur".
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
nouăsprezece, ca prin intermediul acesteia să ajungă la popor, să-l trezească, pentru că Eminescu a fost un trezitor al neamului său! Redau doar prima parte a acestei poezii și propun ca nimeni să nu mai citească partea a doua , cea cu blestemele, pentru că se știe că energetic, putem atrage forțele răului. Ele nu așteaptă să fie de două ori invocate, pentru că sălășuiesc printre oameni, în oameni. Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
televizor o moarte fulgerătoare acum nici nu știi cum e mai bine să te chinui o vreme sau să mori așa ca și cum te-ai urca în avion și te tot duci a murit livița. da, profesoara de pian. ehei, e blestemul femeilor aici, asta a ras toți bărbații scăpați numai o secundă din privire de neveste, dumnezeu să o ierte. cum a murit? otravă. a luat otravă. nefericita...! a murit croitorul roșculeț, numai ce a trecut strada și l-a izbit
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
minte, Coroana lui Doja, și, vai, Câmpia pe care Mihai Plăti îndrăznelile-i sfinte. Sub roată istoria iarăși ți-o vor? Durerea lui Horia mai geme Și-n fluierul ca un izvor Al Iancului, încă mai mor De secole negre blesteme. Transilvanie, țară de frați, Strigoii cobind a furtună Uită că-n tine-s soldați Toți cei răstigniți și-nviați Când clopotul Albei mai sună! 1988
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
-i în dreapta lui, întâi, condeiul Si înainte de-a-l lua, tu însuți Te vezi în fața lui ca-ntr-o oglindă Luându-l temător cu mâna stângă. Dacă-ți închipui că ești singur, fie Si-o clipă doar, ai săvârșit păcatul, Blestemul chiar, de-a fi ceea ce ești. E pus în trupul tău ca o sămânță, Din tine să răsară la timp și-ncet încet Sub rădăcina Lui tu să te mistui. În căutare Mai scormonești nisipuri, mai sufli-ntr-un tăciune
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
va salva în fața Dumnezeului Vieții. Să nu îi crezi, să nu crezi banii lor mincinoși. Doar tata te iubește. Și Iisus Hristos. Îngerul a ridicat piatra Îngerul a ridicat piatra mea și cum bate Îngerul nu bate nimeni. Eu dezleg blestemele mele, dacă răul nu se va mai face, Și iert tot. Mi-am pus piatra în mîna Îngerului. Mi-am pus viața în mîna lui Iisus. Poem pentru Zvera Vino cu mine spre Rai, unde e lumina adevărată, vino cu
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/6258_a_7583]
-
Marta Petreu TATĂL NOSTRU Tatăl nostru care ești în ceruri dă-le morților mei un pămînt ușor dă-le viilor mei viață dă-i mamei nostre bucuria de a avea urmași [i ridică-ne nouă celor blestemați blestemul sîngeriu de mamă în care stăm ca bivolii înjugați dă-i mamei noastre ceea ce i-a lipsit vindecă rana laptelui ei supurînd peste lume ca noaptea cerul înstelat sînge sînge îndurerat Asfințește. Cer copt vișiniu. Tu fără nici un motiv fă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
ceea ce i-a lipsit vindecă rana laptelui ei supurînd peste lume ca noaptea cerul înstelat sînge sînge îndurerat Asfințește. Cer copt vișiniu. Tu fără nici un motiv fă ce ți-am cerut. Pur și simplu. Așa cum ai făcut lumea Si ridică blestemul sub care îmbătrînim din prima zi dă-le viilor mei viață dă-le morților mei un pămînt ușor ușor Așa. Pur și simplu CÎNTEC DE LEAGĂN Noi n-am fost scăldați în sînge negru ca Siegfried Dar pe noi nu
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
în groapa cu bălegar din spatele grajdului chiar în seara în care tata venise s-o cheme la nuntă mintea mea a umblat după ele noapte de noapte în toți anii adolescenței fără să-i pese de vârcolaci și mirosuri de blesteme și viermi închipuindu-și neodihnit și neînfrânată că ele o să-mi iasă odată și-odată în cale atunci când voi fi ajuns să mă bucur de drumul pe care alesesem să mă îndepărtez cât mai mult de această poveste rurală la
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
grele gene, Sticloanțe cu țuici vechi sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși strămoși purtate ca povoară, Căci au tînjit să fure-odinioară, Dintr-un castel cu steaguri și cu steme, Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
vedea cînd purtată pe brațe de un toreador, cînd violată de o gorilă, cînd singură și somnoroasă pe un maldăr de zdrențe, cum dormise în copilărie pe țoale azvîrlite ca să închipuie o saltea. În cugetarea ei dispersă, sexul pe bani, blestemul de a se fi născut femeie, dilema dacă, la un ministru, e sau nu de bon ton să o sugă din prima, și imaginea lui Doamne-Doamne pîlpîiau la fel de viu și de neamestecate ca sferișoarele de mercur, cînd spargi termomentrul. Doar
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
tale către Mireasa Zeului-Om Ea însăși invocată cu numele Moxeia Raiter Zeea Salmoxiană Fata-Fecior Cavaler Kabyr Fură Scalda de Aur cu apă din Râul Botiza și fuge pe calu-i de zmeu pământul rupând Și de la urmă o ajunge blestemul lui Hexalmoxis Moș Călugăr: Cine-a luat sacra albie de botez, Fecior de-a fi, să se facă fecioară de prunc născătoare, Fată de-a fi în Fecior Făt Frumos să se prefacă Al O Mielea Salmolsis Principiul Luminii cu
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
timp din scaunele negre de plastic, părând adormiți, învăluiți în indiferență, inofensivi, doi băieți care se îndreaptă alene spre camera lor întunecată și caldă ca un cuib. Iar deasupra lor plutește destins zeul alb, fericit c-a rupt în sfârșit blestemul eredității.
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Hampshire este bântuită de stafia jucăușă a unui băiețel. Suzanna Martin este acuzată de vrăjitorie și condamnată, apoi, la moarte de tribunalul din Salem, dar, câțiva ani mai târziu, judecătorul care îi rostise sentința moare de hemoragie, împlinind, astfel, un blestem. Exemplele ar putea continua, fiind, fiecare, la fel de neașteptat și incitant, stârnind, fiecare, aceeași poftă de a descoperi ce se află dincolo de povestea mereu prea parcimonioasă în amănunte, aproape întotdeauna indiferentă la context și dezinteresată de explicații până la pragul absurdului. Lectura
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
-i pună pe gînduri pe Stolo și Băsescu. Repetiția de anul trecut, când PSD-ul a curățat absolut totul la alegerile locale parțiale, n-a reprezentat nimic pentru orbii din D.A., însă a fortitificat extraordinar imaginea PSD. Parcă e un blestem, parcă indivizii ăștia care-au confiscat ideea de democrație n-ar cunoaște plăcere mai mare decît să primească picioare în fund! Din păcate, ei nu pot fi absolviți de responsabilitatea de-a fi pus umărul — din inconștiență și din meschinărie
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
să mă repare/ să mă remonteze cum trebuie: sau-sau...” (îngeri lichizi ies din oglindă). Nimic nu e cum trebuie, nimic nu e la locul său în alcătuirea lumii în care trăim. Tot ce ființează stă parcă sub puterea unui blestem. Din care pricină spiritul se impregnează de angoasă, se fracturează, decade. Simțind apropierea sfîrșitului, se livrează înainte de vreme acestuia printr-o contabilitate sepulcrală: „nu știu exact ce las în urmă./ mă simt cum trebuie să se simtă/ o familie ce
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
și „necunoscuți la adresă”, era cumva de anticipat: nu e, oare, Parcul Dracula, cea mai răsunătoare „ctitorie” a duoului Năstase-Iliescu? Nu e țara-cimitir cea mai palpabilă dintre realitățile ivite din paisprezece ani de călărire a românilor de către strigoii comunismului? Există blesteme de care nu poți scăpa, oricât ustorori ai pune la canatul ușilor, și oricâte slujbe de salvare a sufletului ar ține Teoctist. Faptul că Iliescu a continuat să-și exhibe zâmbetul chiar după ce americanii i-au plantat sub nas steagul
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
ai monstruoaselor sale prânzuri. Copiii se vor delecta, candizi, veseli și zgomotoși, cu carnea de căpcăun servită pe platourile circului. Devotatul Carciofi va afla însă îngrozit ce fusese în spatele sublimului gest sinucigaș de "mea culpa" al inadaptatului Balthus: un străvechi blestem al căpcăunilor spunea că oricine mânâncă carne de căpcăun, fie doar și o bucățică, va deveni la rândul său un căpcăun. Și lumea toată va fi populată din nou de căpcăuni... Abia ce am rostit ultima frază, că un vârtej
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]