212,270 matches
-
dorințele sunt excitate la culme, natura se estompează, ținută la respect de arhitecturile fantaste ale granitului și asfaltului. Mă liniștesc de �a dori" privind intens un măr, mirosindu-l, observând structura lui sofisticată: o planetă în miniatură. Mă liniștesc de boala civilizației: consumul, incitația la producerea dorințelor - coji goale, munți în forme false fără nici un conținut, decât o vanitate pasageră a unor minți avide de câștig rapid. Și totuși... o pereche de pantofi de lac dallinieni, pe care s-au pictat
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
fetița care a înmărmurit lumea la 14 ani, el avea cel puțin scuza că nu știa ce efecte produce revoluția lui. Iar marea campioană a școlii lui, Nadia Comăneci, n-a rămas nici pitică, nici nu s-a ales cu boli grave la coloana vertebrală, ca alte candidate la glorie. Oricum, după ce a emigrat în Statele Unite și după ce s-a văzut condiționat de niște prevederi sau temeri ale unor părinți mai treji la cap decît cei din România, Bela Karoli a
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
fiecare, care face aproape imposibile întîlnirile dintre oamenii breslei. Mulți dintre prietenii lui Zaciu sînt morți, alții nu mai pot fi scoși din vîrtejul datoriilor zilnice. Livius Ciocârlie citează un pasaj dintr-o scrisoare pe care profesorul i-o adresase: "Boala lui Sorin (Titel - n.n.) mă torturează și mă urmărește obsesiv. Moartea lui Mazilescu m-a durut, iertată-mi fie cruzimea, mai mult decît a lui Preda. ș...ț Generația mea dispare irepresibil, nu pot decît s-o urmez. Niciodată n-
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
primul rînd o "artă poetică structurantă care însoțește ca glossă critică trupul < > al poemului" (Nicolae Coande, în postfața volumului). Constituit din perspectiva "altcuiva", poemul își aproprie spații geografice și temporale străine fără ca exotismul să dilueze tensiunea pe care o aduc boala și moartea. Discursul poetic, din perspectiva "acelui cetățean universal ș...ț pentru care granițele (geografice, dar și temporale) nici nu există", glisează între spațiul marcat de boală al sanatoriului și rătăcirea prin orașele și timpurile lumii, discret livrescă, așa cum este
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
geografice și temporale străine fără ca exotismul să dilueze tensiunea pe care o aduc boala și moartea. Discursul poetic, din perspectiva "acelui cetățean universal ș...ț pentru care granițele (geografice, dar și temporale) nici nu există", glisează între spațiul marcat de boală al sanatoriului și rătăcirea prin orașele și timpurile lumii, discret livrescă, așa cum este și personajul ei, Himerus Alter. "Mă trezesc cu mîna amorțită și mi se face teamă,/ Tremur ca-ntotdeauna, deschid fereastra, același sentiment greoi/ Din verile toride, închis
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
tristețe, cînd ploaia venea,/ La Petersburg, prin iulie, cînd toți plecau în Crimeea și pe la țară./ Astăzi, prin orașe, te sufocă turma dezlănțuită a mașinilor./ La sanatoriu îmi țiuiau urechile de liniște...". Lumea sanatoriului (și a spitalelor) aduce în pagină bolile "nesfîrșite și voluptoase" iar moartea își trimite semnele, "familiară ca un guturai", chiar dacă "discretă ca un parfum păstrat în sticluțe de mărimea unei unghii". De aceea multe din evadările din spital au o ușoară temperatură, ca de febră: "îmi intrase
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
mulțime de ferestre deschise/ în această primăvară buimacă, da." Jocurile de cuvinte (fie ele și termeni foarte specializați, în cîteva poezii), ironia, telescopările, livrescul, pretențiile la auctorialitate ale personajului, toate caracteristici însușite de postmodernism, sînt grefate pe un spațiu al bolii și al morții în care iluzia și utopia pot exista, de exemplu în "farmecul special al tuberculoșilor cu ochelari,/ Sensibili și poeți așa nu știu cum, visători, tușind discret în batiste și suferind". Vasile Baghiu - Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, București, 2001, Colecția
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
după ce acest documentar distins cu diverse premii internaționale l-a făcut cel mai celebru transsexual din lume, el se sinucide. În schimb, tânăra toxicomană din Unterwegs zwischen Leben und Tod se bate cu îndârjire și dragoste de viață cu o boală necruțătoare - sida - și cu prejudecățile celor din jur despre drogați. Desigur, nu sunt prea vesele filmele elvețiene, iar atunci când vor să glumească umorul lor e negru și scrâșnit. Văzută prin filmele sale, țara lui Heidi e mai puțin turistică și
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
greu - filmele americane ar fi, de exemplu, caracterizate în ghidurile TV prin cuvîntul "dramă". Ingrid Berleanu, personajul principal, află la 45 de ani, cînd o nouă sarcină o determină să-și facă o serie de analize, că suferă de o boală genetică bazată pe o anomalie cromozomială structurală; decizia de a păstra, cu toate riscurile, copilul este susținută de întreaga familie; în plus, modificările produse în organism de noua sarcină sînt creditate de doctori cu mari șanse de a duce la
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
bazată pe o anomalie cromozomială structurală; decizia de a păstra, cu toate riscurile, copilul este susținută de întreaga familie; în plus, modificările produse în organism de noua sarcină sînt creditate de doctori cu mari șanse de a duce la vindecarea bolii lui Ingrid. Cartea nu începe foarte promițător. Partea despre călătoria lui Ingrid la Viena, cu preparative, motivații și peripeții, nu reușește să țină cititorul în priză (defect grav pentru literatura de acest tip). Eroina poveștii, înainte de a fi văzută în
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
ne-apasă spre vastul abator./ La geam se tot perinda farsori cu gușa mare/ Făgăduind belșugul din viața următoare. Pentru final este potrivit un fragment din piesă interpretată, cândva de neuitatul meu prieten, Gil Dobrică, celibatarul convins, care, răpus de boală să reîntors În Craiova natală, unde, s-a stins lent că o lumânare lângă rude și apropiați: Hai acasă, hai cu mine/ Hai cu mine să pornim la drum./ Ne aștepta casă nostră dragă/ Iarbă verde și poteci de drum
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
aproape de Alah, " Eu sunt tu", sufletul este o cetate, "mor pentru că nu pot să mor" (Teresa de Avila), ș.a.m.d.; martirajul din iubire (divină sau pentru o persoană ce amintește prin calitățile ei spirituale de divin) presupune asceză, suferință, boală. Excrescențe maligne În această super-civilizație arabă, perfect comparabilă cu civilizația europeană, au existat însă excrescențe maligne. Ignorate în mod suveran secole la rând, ele tind să-și ia, în zilele noastre, o anumită revanșă. Ismaeliții extremiști - pentru că despre ei e
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
ochi de copil, spune laureatul Nobel 1978, e salvarea. Adulții judecă sub influența criticii literare. "Dacă nu-ți place o carte, dă cu ea de pământ". Culorile vii, alternativele clare, subiectele simple, finalurile fericite, în care din toate necazurile - nazism, boli, sărăcie etc. - Dumnezeu și norocul intervin salvator, toate astea ar fi chiar rețeta fericirii. Dar ce-i de făcut cu melancoliile, întrebările fără răspuns, cu toate problemele lumii în care nimeni nu poate să intervină ("Dacă Dumnezeu vrea o lume
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
mai susține legalizarea prostituției în afară de cîțiva parlamentari și de beneficiarele legalizării? Directorii de spitale, scrie EVENIMENTUL ZILEI. De ce vor directorii de spitale una ca asta? Deoarece nu mai e loc în saloane pentru bolnavii atinși de sifilis și de alte boli "venerice". * Ce se mai fură în România? "Din portul Constanța s-a furat o navă încărcată cu fier vechi", anunță CURIERUL NAȚIONAL. Autorii au fost prinși informează ziarul, evident, pe prima pagină. Și tot din CURIERUL NAȚIONAL: "Urmînd îndemnurile președintelui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Premiul Nobel n-a mai fost decît un pas, care, în l994, a fost făcut. Dar, în biografia celebrului matematician, odată cu erupția matematic inovatoare a erupt și o schizofrenie, care îi va torpila viața și creativitatea; practic, geniul pustiit de boală avea să fie condamnat cînd la nebunie, cînd la coșmarul unei dureroase "normalități". Impresia este că filmul a ordonat un infern clocotitor într-un scenariu limpede, rațional, și, neapărat, optimist. Simpla comparație a unor date biografice reale cu povestea din
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
Ce face filmul cu această materie de viață? O întoarce pe dos. Nevasta nu-l părăsește nici o clipă (cel mult sparge oglinda de la baie într-o criză de isterie și neputință), refuză să-l reinterneze, îl ajută să-și domine boala, să se "reintegreze în societate", și, la bătrînețe, după o viață de iubire, lăcrimează, la decernarea premiilor Nobel, cînd, de pe scenă, El i se adresează direct: "Numai în misterioasele ecuații ale iubirii poți găsi logică și rațiune. Tu ești rațiunea
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
a fost, de fapt, resortul de supraviețuire? Care au fost "misterioasele ecuații" din singurătatea matematicianului de cursă lungă? Conform unei replici a doctorului din film " Nimeni n-a scăpat de schizofrenie doar prin voință"; și totuși, bonavul își va domina boala prin logică; halucinațiile minții bolnave vor fi mereu prezente, dar "mintea sclipitoare" va reuși să le țină la cîțiva pași distanță. Ca și cînd ar fi vorba de un om cu două creiere, care se zbat în cap să nu
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
două creiere, care se zbat în cap să nu mai locuiască împreună... În contextul unui film relativ banal, se decupează o idee regizorală inspirată: aceea de a șterge cu totul granița dintre nebunie și normalitate; personajele și situațiile produse de boală sînt tratate în cheie realistă, pe picior de egalitate cu "lumea normală"; spectatorul e prins într-o capcană și obligat, pînă la un punct, să ia nebunia drept realitate și să creadă, la rîndul lui, în adevărul halucinațiilor. Nebunia are
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
mare actor al lumii. Filmul poate fi văzut și ca o performanță de arta actorului în sine. E fascinant cum jonglează Russell Crowe cu vîrstele și cu "mințile" - de la tinerețea în stare de implozie, la maturitatea agresată de neliniște și boală (o boală care schimbă fizicul, gesturile, vocea, mersul, expresivitatea corporală), pînă la epuizarea autoironică a bătrîneții. 47 de ani din viața unui om, întîmplător și (fost) geniu. Un damnat învingător, cu un aer deopotrivă vinovat și inocent, cu irizații de
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
al lumii. Filmul poate fi văzut și ca o performanță de arta actorului în sine. E fascinant cum jonglează Russell Crowe cu vîrstele și cu "mințile" - de la tinerețea în stare de implozie, la maturitatea agresată de neliniște și boală (o boală care schimbă fizicul, gesturile, vocea, mersul, expresivitatea corporală), pînă la epuizarea autoironică a bătrîneții. 47 de ani din viața unui om, întîmplător și (fost) geniu. Un damnat învingător, cu un aer deopotrivă vinovat și inocent, cu irizații de umor, plin
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
improvizeze, să comenteze, să analizeze, să hamletizeze minute în șir pe marginea unei întrebări simple, de tipul "Beți un ceai sau o cafea?". Nimic din genialul John Nash de la 22 de ani n-a mai rămas în cel de acum. Boala i-a afectat și memoria; întrebat, de pildă, dacă fumează, matematicianul a răspuns că n-a pus o țigară în gură în viața lui (cînd, de fapt, zic biografii, a fumat vreme de șapte ani)... La întrebarea: "Vă e frică
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
afectat și memoria; întrebat, de pildă, dacă fumează, matematicianul a răspuns că n-a pus o țigară în gură în viața lui (cînd, de fapt, zic biografii, a fumat vreme de șapte ani)... La întrebarea: "Vă e frică de o boală mintală?", Russell Crowe a dat un răspuns de reținut: "Nu mi-e frică, o simt venind!"... Și adaugă: "Oricum, ca să joci genul ăsta de rol, trebuie să fii destul de nebun!"... Nebun nu de legat, ci de premiat.
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
Elefterescu, deși ce mare brînză ar fi însemnat o legătură legitimă? Cu un efort minim, oricînd ar fi putut s-o rupă unul din ei. Uite că n-a fost să fie. El tot își mai trage sufletul pe aici. Boală lungă, ce mai, a făcut-o și gata, chiar dacă mai apoi nu s-a prea simțit în stare să-i pară rău pentru ce a făcut. Nici bine nu i-a părut, deși uneori chiar e sigur că mai bine
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
n-are decît, Doruleț, să-i fie de bine. Nu doar să dormi de unul singur e un deliciu, ci și să mănînci de unul singur, chiar dacă uneori ai fi tentat să crezi că de la această împrejurare ți se trage boala de stomac... Ba de la țigările multe pe stomacul gol, de la cafea, de la romul ăla puturos pe care-l bea la privatizații din Piața Bobocica, de la ouă, de la ciorba asta puturoasă care zace-n frigider de o săptămînă. Are o vîrstă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
darurile, toate bucuriile îndătinate. O copilărie abuziv redusă la ecranul alb al devalorizării: " În țarcul rotund al zilei, mai ții minte, plictiseala era cea mai gravă amenințare. Creștea din unghere, nu știai cînd. Ce era strălucitor prindea fără avertisment o boală. Rîsul stătea sălciu între maxilare. Nimic din ce-ți plăcuse nu mai avea gust.// Între tine și lucruri - un perete lăptos. Urîtul ca o durere. Arlechini vlăguiți de cîrpă, cuvintele ieri pline de haz cădeau de pe ață" (Plictis). Istoria convertită
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]