116 matches
-
Austria, 8741 Weisskirchen în Steiermark, Judenburgerstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în Caransebeș, str. Traian-Doda nr. 31A, județul Caraș-Severin. (548/2006) 23. Iancău Floare, fiica lui Iancău Vasile și Viorica, născut la data de 8 februarie 1958 în localitatea Bobota, județul Sălaj, România, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems an der Donau, Austr. 27/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turnu nr. 21, județul Arad. (552/2006) 24. Konnerth Livia-Viorica, fiica lui Negritaș Gheorghe și Ileana, născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191315_a_192644]
-
Bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Grant 1.685.882 Contribuție locală: 168.589, din care: - buget APL: 138.281 - contribuție cetățeni: 30.308 Anexa 6 Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții: "Reabilitare străzi în comuna Bobota" Titular: Ministerul Economiei - A.R.D.D.Z.I. Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Bobota, județul Sălaj Amplasament: comuna Bobota nr. 82/A: INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI: - Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA: mii lei ......... 1.515,38 (prețuri actualizate la 31 martie 2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211548_a_212877]
-
168.589, din care: - buget APL: 138.281 - contribuție cetățeni: 30.308 Anexa 6 Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții: "Reabilitare străzi în comuna Bobota" Titular: Ministerul Economiei - A.R.D.D.Z.I. Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Bobota, județul Sălaj Amplasament: comuna Bobota nr. 82/A: INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI: - Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA: mii lei ......... 1.515,38 (prețuri actualizate la 31 martie 2009, 1 EURO = 4,2909 lei) din care: - construcții-montaj: mii lei 1.377,02
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211548_a_212877]
-
APL: 138.281 - contribuție cetățeni: 30.308 Anexa 6 Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții: "Reabilitare străzi în comuna Bobota" Titular: Ministerul Economiei - A.R.D.D.Z.I. Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Bobota, județul Sălaj Amplasament: comuna Bobota nr. 82/A: INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI: - Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA: mii lei ......... 1.515,38 (prețuri actualizate la 31 martie 2009, 1 EURO = 4,2909 lei) din care: - construcții-montaj: mii lei 1.377,02 - anul I INV mii lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211548_a_212877]
-
anul I INV mii lei 1.212,30 - Eșalonarea investiției: C+M mii lei 1.101,61 - anul II INV mii lei 303,08 C+M mii lei 275,41 - Capacități: ● Lungime totală traseu reabilitat: 10,580 m în localitățile: - Bobota - Dersida - Zalnoc ● Lățime platformă carosabilă: 3,00-4,00 m ● Podețe tubulare D=600 mm: 20 buc. ● Amenajare intersecții cu drumurile laterale: 15 buc. - Durata de realizare a investiției: luni 18 FACTORI DE RISC: Obiectivul de investiții se va proteja antiseismic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211548_a_212877]
-
unirii Transilvaniei cu Ungaria. Are apoi grijă ca protestul să se generalizeze în întreg Ardealul. În 18 noiembrie 1861, inițiază și organizează o întrunire politică la Băsești pentru “chemarea la luptă pentru afirmarea drepturilor națiunii române”. La sfințirea bisericii din Bobota, în 1861, Memorandul este citit și semnat de toți cei prezenți. Sunt desemnați să meargă la Viena cu protestul sălăjenilor: Ioan Maniu - avocat, Ioan Galu - protopop și George Filep - avocat. Rezultatul nu a fost cel așteptat deoarece împăratul primindu-i
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Bobota este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Bobota este situată în partea nordică a județului, în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Bobota este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Bobota este situată în partea nordică a județului, în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
încadrează în tipul de climat temperat-continental. Vânturile predominanțe bat din sectorul vestic. Legătură cu principalele centre urbane se realizează, pe cale rutieră, pe drumul European E81 Zalău-Satu Mare, care traversează comună pe o distanță de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
traversează comună pe o distanță de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și creșterea animalelor. Resursele de lignit au făcut posibilă dezvoltarea mineritului, ramura economică prezenta aici încă din anul 1919, în mină ce a aparținut familiei Ionisco (1919-1970), iar începând
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
agricultură, se reflectă în formă de organizare urbanistica a localității, în formă și organizarea gospodăriilor și în calitatea fondului construit. Vechimea locuirii pe aceste meleaguri este susținută de menționarea multiseculara a așezării din acest areal. Prima atestare documentara a localității Bobota datează din anul 1213, fiind menționată sub denumirea de "villa Babud". În decursul anilor, apare în diverse documente și sub diferite denumiri: 1214 - "Villa Babud", 1262 - "Babuti", 1427 - "Bibotheleke", 1479 - "Babodtheleke", 1510 - "Bobatelek", 1750 - "Nagy Dersida", apărând pentru prima dată
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
sub diferite denumiri: 1214 - "Villa Babud", 1262 - "Babuti", 1427 - "Bibotheleke", 1479 - "Babodtheleke", 1510 - "Bobatelek", 1750 - "Nagy Dersida", apărând pentru prima dată cu denumirea actuala în anul 1839. După cum se arătă în monografia Sălajului (1908) de D. Stoica și I.P. Lazăr, Bobota este unul din cele mai vechi sate românești din această parte a județului, locuitorii fiind în cursul anilor nobili și iobagi. Cu o bogată zestre culturală și spirituală, cu tradițiile și obiceiurile ei, la care se adaugă frumusețile și resursele
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
la care se adaugă frumusețile și resursele naturale ale zonei, localitatea poate fi un punct turistic interesant. O problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le are îi conferă satului Bobota o garanție pentru dezvoltarea să edilitara, cu răsfrângeri nemijlocite pentru mai binele comunității locale. Bobota este strâns legată de numele iluștrilor Gheorghe Șincai și Corneliu Coposu. Centrul cultural Șincai-Coposu și fântână "Gheorghe Șincai" sunt obiective care nu trebuie ocolite în
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le are îi conferă satului Bobota o garanție pentru dezvoltarea să edilitara, cu răsfrângeri nemijlocite pentru mai binele comunității locale. Bobota este strâns legată de numele iluștrilor Gheorghe Șincai și Corneliu Coposu. Centrul cultural Șincai-Coposu și fântână "Gheorghe Șincai" sunt obiective care nu trebuie ocolite în periplul oricărui turist ce vizitează această așezare.
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Florea Borz și și-a luat de soție o fată din satul Marin (aflat dincolo de un deal la mai puțin de un kilometru de pădurea Grumii), anume Maria, care i-a născut 7 copii.» Și-a început pastorația în satul Bobota, județul Sălaj unde după șase luni a cedat această parohie numeroasă în favoarea unui preot cu familie și a preluat parohia Drighiu. Era anul 1941. Până în anul 1948 părintele Ilie se ocupă de creșterea spirituală a credincioșilor și reușeste să construiască
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
(n. 28 februarie 1754, Râciu, Mureș - d. 2 noiembrie 1816, Bobota) a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român, reprezentant al Școlii Ardelene. s-a născut pe 28 februarie 1754, Râciu, Mureș. Familia Șincai se trăgea din satul Șinca Veche din Țara Făgărașului. A studiat la Colegiul Reformat din Târgu
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
n. 7 noiembrie 1995, Derșida, județul Sălaj) este un judoka român nevăzător, vicecampion european la juniori și laureat cu bronz la Jocurile Paralimpice de vară din 2016 în categoria -60 kg. S-a născut în Derșida, un sat în comuna Bobota, județul Sălaj. Din fragedă tinerețe a avut probleme de vedere și de la vârsta de 7 ani este complet nevăzător. A plecat la Cluj-Napoca pentru a urma cursurile unei școli speciale, apoi ale Liceului special pentru deficienții de vedere, rămânând departe
Alexandru Bologa () [Corola-website/Science/336845_a_338174]
-
pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea, se alege o comisie, care urma
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
pentru a se împărți filialele în mod corespunzător și să se stabilească activitatea lor, sperându-se ca prin această împărțire să se eficientizeze activitatea reuniunii. Cea de-a 32-a adunare generală a "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni" are loc în Bobota pe 10 august 1902. În funcția de președinte a fost reales vicarul Alimpiu Barboloviciu, vicepreședinte a fost ales Vasile Olteanu, secretar Ioan Hendea, notar George Nichita, casier Nicolae Pop, controlor Daniil Graur senior, iar ca jurist consult a fost ales
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
Corneliu (Cornel) Coposu (n. 20 mai 1914, Bobota, Sălaj - d. 11 noiembrie 1995, București) a fost un politician român, liderul opoziției din România postcomunistă. Absolvent de drept și ziarist, om de încredere al liderului național-țărănist Iuliu Maniu, Coposu a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
al PNȚCD-ului între 1990 și 1995. În această calitate, a fondat Convenția Democrată Română, al cărei prim președinte a fost. a fost ales senator în Parlamentul României în 1992. s-a născut la data de 20 mai 1914 în Bobota, comitatul Sălaj. Tatăl său, Valentin Coposu, a fost preot român unit (greco-catolic) la Bobota, asesor consistorial și arhidiacon, iar din 1929 protopop al districtului Șamșud, doctor în teologie, specialist în limba aramaică, prieten și colaborator cu Iuliu Maniu. Valentin Coposu
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
Română, al cărei prim președinte a fost. a fost ales senator în Parlamentul României în 1992. s-a născut la data de 20 mai 1914 în Bobota, comitatul Sălaj. Tatăl său, Valentin Coposu, a fost preot român unit (greco-catolic) la Bobota, asesor consistorial și arhidiacon, iar din 1929 protopop al districtului Șamșud, doctor în teologie, specialist în limba aramaică, prieten și colaborator cu Iuliu Maniu. Valentin Coposu a fost trimis în timpul primului război mondial ca preot al armatei austro-ungare pe frontul
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
Alexandru Vaida-Voievod și făceau parte dintre fruntașii Partidului Național din epoca aceea, fiind mare adept al pasivismului politic”. La data de 15 septembrie 1919, la vârsta de 5 ani, Corneliu Coposu a fost înscris la școala confesională română unită din Bobota, pe care a terminat-o la 28 martie 1923. A intrat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj doar după ce a urmat clasa ” "a cincea în particular și după ce a obținut o dispensă de vârstă. La numai 16 ani
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
și cel abdominal de 132 cm”. Corneliu Coposu și-a făcut ucenicia politică pe lîngă liderul național-țărănist Iuliu Maniu: ”Iuliu Maniu m-a cunoscut de cînd m-am născut, Familiile erau prietene, se întîlneau cel puțin o dată pe săptămînă pentru că Bobota, comuna mea, e la 13-14 km de comuna lui Maniu, Bădăcin...Mi s-a întîmplat de multe ori ca, mergînd la Bădăcin, să întîlnesc diverse delegații, diverși reprezentanți mai mult sau mai puțin importanți ai politicii românești din vremea aceea
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]