1,800 matches
-
simt să le scot ochii lipiți ca niște tablouri de peretele acesta ieftin ori să le arunc în mare precum niște pietre de sare fără sare... am încercat cu toate încercările până m-am descusut aproape de tine Referință Bibliografică: în bocancii tăi / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ÎN BOCANCII TĂI de VASILE PIN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_bocancii_tai_vasile_pin_1389809712.html [Corola-blog/BlogPost/361012_a_362341]
-
de miile de ochi și urechi ale Marilor Tovarăși. În consecință, la ora stabilită se așezară pe o bancă dintr-un parc și, ca din întâmplare, intrară în vorbă. Erau îmbrăcați cu hainele obișnuite ale muncitorilor, plus șapca proletară și bocancii ieftini. Abilități de pe vremea ilegalității, ce-și dovedeau încă valabilitatea... - Care-i baiul? șopti printre dinți tov Sălăvăstru sugând cu poftă din țigara înverzită de salivă și prefăcându-se că se uită la porumbei. - Termină ăl micu’ a lu’ nevastă
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
zidurile cu mâinile lui, după cum se spune. După ocuparea Basarabiei, în 1812, subteranele întortocheate ale Cetății și frumoasele turnuri au devenit parte a întinsului sistem militar al Imperiului Rus. Și așa sunt și astăzi, când încă mai răsună în jur bocancii fostei Armatei Roșii. Cetatea este înconjurată și acum de clădirile garnizoanei Armatei Ruse, între care se văd garaje imense, posibil de tancuri, și numeroase buncăre camuflate, printre care patrulează soldați cu arma la umăr și priviri scrutătoare, mai ales când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tighina-cetatea-ascunsa/ [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
Dărâmau, fără milă, săpăligile, Bisericile se ascundeau pe vale, Convinse că au devenit prea banale. Caii au închinat steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă sporea an de an, Toți „îndărătnicii” capitulau „spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva de
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Veselie.html [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
voiam să îți scriu o poezie de dragoste mi-ar fi fost atât de simplu voiam să îți scriu un imn dar și tu și eu știm că imnurile uneori sunt goale și fără sens și oricum sfârșesc strivite sub bocanci într-o oarecare piață a universității (credeam într-un timp că ești supărată pe mine că am plecat lăsându-te țara nimănui între o geană de carpați și un petec de mare că te-am părăsit pentru că nu mi-ai
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
este enervant de indiferent ca și cum nu ar fi unul dintre cei care fac viața amară întregului pluton. Privindu-l trage din țigare cu sete, cu atâta sete încât nimeni nu s-ar mira dacă fumul țigării ar ieși prin bombeul bocancului. Vlașin nu are nimic împotriva celor din grupul renegaților și cu atât mai puțin împotriva lui Bert. Dimpotrivă, față de acesta are oarece considerație ce nu poate fi afișată de față cu ceilalți. Nu poate decât să penduleze între grupul pizdoșilor
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474432316.html [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
se mâzgălește. Un geamantan mare, plin cu haine, dat la check-in. Am rămas doar cu rucsacul. * Traseul: Albuquerque - Atlanta - Buenos Aires - Ushuaia. 22 de ore și 34 de minute de zbor și așteptări. Apoi, vaporul spre Antarctica. * M-am încălțat în bocancii de schi. Pufoaica groasă, căciula cu urechi. După această ieșire, cred că o s-o las mai moale cu excursiile (vorba lui tata mare din Gorunești). Am obosit... * Din Atlanta, poarta E17, unde aștept avionul de Buenos Aires, zborul 101, la ora
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (2) – SĂ INCEAPĂ AVENTURA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1455188426.html [Corola-blog/BlogPost/342936_a_344265]
-
P. Popescu). Despre cele două Antologii ale Revistei SINGUR, una de poezie și cealaltă de proza, au vorbit prof. dr. George Coandă din Târgoviște, scriitor, si Emilia Dănescu din București, coautor la Antologia de poezie și reprezentant al site-ului Bocancul Literar, partener al Grupului Media Singur. George Coandă a precizat că inițiativa publicării acestor antologii, forma lor de prezentare, precum și calitatea textelor selectate, aduc aminte de preocuparea mai veche, de acum 20 de ani, de a se constitui astfel de
LANSAREA ANTOLOGIILOR REVISTEI SINGUR LA TÂRGOVIŞTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lansarea_antologiilor_revistei_singur_la_targoviste.html [Corola-blog/BlogPost/349602_a_350931]
-
comentat faptul că nu-i greu deloc și că trebuie să stau mereu cabrat și flexat, mă rog mi-ai arătat și cum, sau cum îți închipuiai, mă rog. Mi-ai mai spus că mă va ține de fapt și bocanci fix pe schiu. Atât de încrezător devenisem și-am încălțat schiurile, dar nici bine nu-i încălțasem că ei alunecau la vale; te-am întrebat ce și cum, insă deși i-am pus în cruce schiurile tot vroiau ei să
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1449698353.html [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
crucilor albe”. Iată, la un moment dat, culoarea albă este chiar emoția, bisericile sunt albe, la fel ca iubirile și merită să fie citată toată poezia „Bisericile noastre albe, iubirile”: „Întotdeauna Iubirea e albă, albă/ Aici nu se intră cu bocancii,/ Se intră în picioarele goale,/ Unse cândva cu mir,/ Într-o biserică, ați ghicit/Și ea albă, albă!/ Aici nu poți pătrunde/Decât cu Dumnezeu/ De mână,/ Cel care/ Văruiește în taină/ Chipul iubirii și pereții/ Bisericilor noastre albe! Și
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste plămânii vântului/ în curtea vecină/ bărbatul a făcut pârtie și a ieșit în drum/ dă bună dimineața uitării/ sub un drapel vechi/ cuprins de remușcări/ prezentul se curbează/ și ii sărută bocancii”. Poemul are simbol mesianic, fiind tentată să spun, întocmai ca și acest volum, care sub imperiul alb-negrului devine sinteză între cele două culori, negrul fiind înțeles sub aspectul rece, ca și pământul fertil, negativ, când amintește de semnificația albului neutru
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
piept, tatuaje pe spate, tatuaje pe membre, tatuaje pe burtă și puțin mai jos ... Adam și Amsterdam! AMÂNDOI, capete rase, fără nume, fără identitate, fără domiciliu stabil. Două antonomaze cu grele jachete de piele bătute în ținte de fier, imenși bocanci Doctor Martens și motociclete Harley Davidson între picioare! IMAGINE INTERIOARĂ I.Q. superior, Com-pu-te-re! Cultură cyberpunk, technopunk și utopii negative. Neuromantici, neologiști inventivi de limbaje cu noțiuni de argou și jargoane de tehnică digitală. Pseudoyoghini, macho-iști, rambo-iști, violenți. Emo no
NOUA GENERATIE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_noua_generatie_george_roca_1386937477.html [Corola-blog/BlogPost/353334_a_354663]
-
creț până în dreptul umerilor. Avea ochii mari și căprui, nasul cârn și buzele cărnoase, nuanțate cu un roșu aparte. Era îmbrăcat într-o pereche de blugi rupți în genunchi, într-un tricou cu imaginea lui Freddie Mercury și purta niște bocanci de armată cu șireturile dezlegate, ceea ce făcea ca limbile bocancilor să spânzure într-o parte. Râsul său deschis din toată inima făcea să i se vadă dinții ca două șiraguri de perle și gropițele din obraji, după care majoritatea fetelor
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
cârn și buzele cărnoase, nuanțate cu un roșu aparte. Era îmbrăcat într-o pereche de blugi rupți în genunchi, într-un tricou cu imaginea lui Freddie Mercury și purta niște bocanci de armată cu șireturile dezlegate, ceea ce făcea ca limbile bocancilor să spânzure într-o parte. Râsul său deschis din toată inima făcea să i se vadă dinții ca două șiraguri de perle și gropițele din obraji, după care majoritatea fetelor erau topite. Era de felul lui un băiat tăcut. Nu
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
o carte de vizită...și îi înmânează, cu un zâmbet profesional bine studiat, un carton mic, verde cu sigla băncii. - “Evrika”!!! își spune în sinea lui bărbatul și după ce mulțumește pentru tot, părăsește instituția înaripat, și chiar plutește, nemaisimțind sub bocanci blindajul pestriț și rece al gheții atotcuprinzătoare. Ajuns la birou, Ștefan privește curios cartea de vizită și dupăce o citește rămâne mirat ”Ștefania M”. Îi place numele, nu neapărat că este derivat din al său (sâc!) ci mai ales că
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
COD DIN DOUĂ CUVINTE, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013. noul cod din două cuvinte hărțile ascunse sub insule otrăvite miroseau a vechi și a pericol după ploi acide sub tălpi aspre de bocanci scârțâiau a uitare sau cântau a tristețe altele scrijelite pe cranii de sclavi traversau în sticle oceane odată cu fragmente roșii însemnate cu x plutind undeva în stomacul unui pește rătăcit din cufere putrezite tezaurul curge pe nisip albastru lăcrimând în
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
în stomacul unui pește rătăcit din cufere putrezite tezaurul curge pe nisip albastru lăcrimând în temple de piatră ... Citește mai mult noul cod din două cuvintehărțileascunse sub insule otrăvite miroseau a vechi și a pericoldupă ploi acidesub tălpi aspre de bocanci scârțâiau a uitaresau cântau a tristețealtele scrijelite pe cranii de sclavitraversau în sticle oceaneodată cu fragmente roșii însemnate cu xplutind undeva în stomacul unui pește rătăcitdin cufere putrezite tezaurul curge pe nisip albastru lăcrimând în temple de piatră... XXII. NU
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
-mi dea aripi, mi-a irosit energia. De la șosea era cale de 4 ore. După vreo două ore de urcuș, greutatea din spate și dozarea neatentă a efortului parcă mi-a retezat tendoanele de sub genunchi. Mi-am abandonat hainele și bocancii de schimb într-un brad, aproape de cale, rostind un „Dumnezeu cu mila!” în loc de descântec de vreme bună. Am continuat să sui cu pași mici și rari. În Zănoaga de Jos, m-am întâlnit cu ciobanul de la berbeci. La perdeaua din
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
prea multă durere în suflete și prea puțină piatră să se poată ridica un mausoleu al pribegiei românești. Am cutreierat Iugoslavia, Bulgaria, Turcia, toate aceste popoare au ceva ce noi nu avem, puterea de a călca peste sufletele oamenilor cu bocancii plini de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
se tot opreau pe căciulile lor, trase bine pe urechi și pe mâinile înroșite de frig, apoi o porneau iar, la goană. Din camera mea, aflată la stradă, auzeam toată noaptea pașii copiilor, care treceau spre focuri, zăpada scârțâia sub bocanci, noaptea avea o lumină albăstruie. În ziua de 23 decembrie, bunica frământa aluat de pâine. Mă așezam pe ladă, în bucătăria caldă, mâinile bunicii modelau aluatul ca pe o franzelă. Bunica tăia bucăți pe care le punea în tavă, ca să
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
puținelor fire de iarbă aproape îngălbenite. Liniștea apăsătoare se întindea până sus, la vârful pe care dorea să-l cerceteze la lumina zilei. Spera să ajungă la timp, să nu-l prindă noaptea la întoarcere. Câteva pietre dislocate de talpa bocancilor se prăvăliră la vale și zgomotul făcut de ele îi părea a fi ca o muzică ritmată. Se opri și, cu intenție, desprinse și altele pentru a savura ritmul, dar acestea făcură un zgomot ciudat, neîntrerupt, care se amplifică nejustificat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
Dădu ***, care veghea asupra întregii familii. -Ce faci, Fredilică ? Ce te aduce pe la mine? -Am primit ordinul să mă prezint la muncă mâine dis-de-dimineață. Și sunt lefter! Vin acum de la Bebi( fratele lor,doctorul)... Mi-a dat... o pereche de bocanci vechi! Ce să fac ? N-am o pară chioara! Dădu începu să caute prin buzunarele pantalonilor ,isi întoarse haină pe dos, caută prin sertare ,și nimic. Sufla vântul pe acolo! Deodată însă, surpriză! Un miracol: 1000 de lei, o sumă
LE COEUR SUR LA MAIN ( GENEROZITATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1440588832.html [Corola-blog/BlogPost/362948_a_364277]
-
vidul dintre două singurătăți... mi-e drag anotimpul frunzelor căzătoare. îmi mângâie clipele pământene apoi, îmi spulberă temerile în dans de culori. verde crud îmbrățișând frenetic dorul de rugina clipelor fade, de promisiunile călcate atent - minuțiozitate adusă la perfecțiune, de bocancii steiurilor întâmplător aduse sau nu, așternute pe drumul spre poartă. poet... Doamne, ce ființă caraghioasă ai aruncat din sacul de oase eterne! râde și plânge pe buza stâncilor, pe pumnii de fier ai gardurilor împărățiilor căutând însetat frumusețea... mereu frumusețea
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Fug_in_adancul_povestilor_anne_marie_bejliu_1334610848.html [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
ori (pe interior). O curte imensă, cu doi-trei copaci mari, sub care alergau câțiva copii, la ora de sport. Profesorul, cu un bronz proaspat deja în obraji, ne salută respectuos. Unii, au trening, dar pe dedesubt cămașa, și-n picioare bocanci. Alții au pantofi de sport și pantaloni de stofă ori tricotați. “Unele lucruri nu se schimbă!” îmi ziceam în gând. Mai deunăzi mi-am privit și eu niște poze din copilărie...cam tot așa anapoda erau îmbrăcați și unii dintre
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Preoteasa_boema_corina_lucia_costea_1332367418.html [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
față cu biciul cailor, iar eu voi adormi cu seringa dumneavoastra prin sânge, lunatic cum sunt și al nimănui, stârv răstignit și putred de ani... Sunteți frumoasă, doamnă, ca Tamara mea, dusa mea tristă înjunghiată de viață Știți cum trosnea bocancul meu toate iluziile acelei femei, toată gingășia ei de nevastă? Știți cât plângea? O am în sertar, e cu mine, deschideți, doamnă, să vedeți dragostea îngălbenind în fotografii și gândul că ea nu m-a iertat niciodată cum eu nu
MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1429710597.html [Corola-blog/BlogPost/353933_a_355262]