132 matches
-
de primăvară într-un splendid castel medieval și că participă la o vânătoare. Prin introducerea acestui cadru ne oferă imaginea unei civilizații perfecte, armonioase, în care orice activitate, chiar și jocul vânătorii (pasiunea cinegetică este comună cu cea a naratorului boccaccesc), își cunoaște propriile sale reguli, și unde totul este făcut cu grație și stil. Elementul fantastic nu putea lipsi: un cățel îl ghidează în vis pe narator spre adâncul unei păduri, un loc tainic unde descoperă un personaj misterios, „un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și defecte, slăbiciuni, inconsecvențe care le umbresc statutul de exemple morale, și asupra unora, pe care le considerăm mai relevante în susținerea ideii noastre, intenționăm să ne oprim în următoarele pagini. Teseida sau Cartea lui Tezeu (1339-1341) este un poem boccaccesc amplu, care are pretenția de a rivaliza cu Eneida lui Vergiliu sau cu Tebaida lui Stațiu, sau măcar să le urmeze exemplul, însă se resimte vădit convenționalismul unor situații sau al unor personaje. Poemul nu își propune să surprindă viața sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin grădină, din „vanitate”750, afirmă naratorul boccaccesc, căci se pare că descoperă o plăcere aparte în a fi adulată. Remarcăm aici o ironie sofisticată, oarecum greu de identificat în spatele convențiilor vremii cărora autorii se supun. Adaptând Teseida lui Boccaccio, Chaucer a schimbat unele episoade astfel încât să le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818 Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
passim. 869 Charles A. Owen, art. cit., p. 294. 233 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine Ni se pare firesc, într-un climat prerenascentist, cum este cel reliefat de operele aduse în discuție, ca personajele ce populează universul boccaccesc sau pe cel chaucerian să poată decide asupra poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am denumit sfera angelicului, fie optând pentru trăirea plenară a vieții, cu toate deliciile ei, chiar dacă se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decisiv în planul acțiunii și al operei în general.913 Alison personifică rebeliunea și independența, asemenea târgoveței din Bath, ambele personaje împart nu doar trăsături comune de caracter, ci și același nume. John, mereu păcălit, devine un fel de Calandrino boccaccesc, își idealizează prea mult soția, reprezintă tipul de senex amans. Nu este așa de gelos și de tiran cum, de obicei, era portretizat soțul într-un fabliau, îi acordă soției o libertate deplină, plecând de acasă câteva zile, nu este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nicio legislație care să o protejeze. Cu toate acestea, dragostea și tinerețea se dovedesc a fi mai puternice în seria valorilor personale, decât renumele propriu ce trebuia păstrat intact și morala căreia femeia trebuia să-i fie obedientă. În universul boccaccesc, personajul feminin nu se mai cucerește cu puterea brațelor sau a armelor, ci cu aceea a minții, și tânărul Zima, șiret, inteligent, perspicace, își vede visul împlinit de a o avea alături pe una dintre femeile cinstite ale cetății, pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tot ceea ce este omenesc nu mai poate fi blamabil și incriminat, de aceea donna demonicata tinde să triumfe, de cele mai multe ori, în tot ceea ce face. Tinerețea este mereu un apanaj salvator și justificator al tuturor înclinațiilor spre concupiscență. În lumea boccaccescă, iubirea fizică nu este catalogată drept păcat: „de poate fi numit păcat o faptă săvârșită de tineri din iubire”927. Caterina, din nuvela a patra a zilei a cincea, „o frumusețe de fată, mai mândră și mai drăgălașă ca oricare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un deznodământ tragic: se aruncă în vâltoarea luptei, cu intenția de a-și pedepsi rivalul, dar moare ucis de Ahile. Femeia devine astfel o emblemă a culpabilității și a trădării nobilelor sentimente masculine, înscriindu-se în tipologia donnei demonicata. Naratorul boccaccesc nu face decât să o incrimineze în deznodământ: „cotal fine ebbe la speranza vana/ di Troiolo in Criseida villana”948. Poemul boccaccesc abordează tematica unei iubiri profane și se focalizează mai mult pe figura masculină a celui trădat, care devine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
astfel o emblemă a culpabilității și a trădării nobilelor sentimente masculine, înscriindu-se în tipologia donnei demonicata. Naratorul boccaccesc nu face decât să o incrimineze în deznodământ: „cotal fine ebbe la speranza vana/ di Troiolo in Criseida villana”948. Poemul boccaccesc abordează tematica unei iubiri profane și se focalizează mai mult pe figura masculină a celui trădat, care devine un fel de emblemă pentru naratorul ale cărui sentimente au fost, de asemenea, înșelate, deoarece mărturisește în introducerea cărții 949 că a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
negativă, așa cum o portretizau unele scrieri antice sau medievale, are și calități ce nu pot fi contestate, este o complexitate, de aici derivând, după părerea noastă atitudinea lui ambivalentă. Aceste observații considerăm că sunt perfect aplicabile și în cazul creației boccaccești. Cresida rămâne un personaj feminin controversat. Nu deducem foarte clar, din întregul ansamblu al operei, dacă a fost victimă sau o forță distrugătoare. Este un personaj veridic, deoarece are această capacitate de a se schimba, nu mai este doar un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1000 Statutul unei femei îndrăgostite era și mai precar, reputația constituia un factor foarte important, însă poziția de văduvă o avantaja, pentru că îi oferea o anumită autonomie pe care femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe fosta sa soție în particular. Defunctul soț îi recomandă naratorului căutarea gloriei prin acumularea unor cunoștințe cât mai vaste, retragerea în spații liniștite, evitarea josnicelor ademeniri ale femeilor. Cât de departe sunt aceste sfaturi de cele pe care naratorul boccaccesc le făcea în Introducerea zilei a patra a Decameronului se poate constata cu ușurință: femeile nu mai sunt muze, surse de inspirație, generatoare de sentimente nobile. Dragostea devine pentru fostul soț al văduvei un sentiment destinat în exclusivitate celor tineri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate atitudinile și stilurile de viață coexistă, de la cele mai rafinate și mai curtenești, până la cele mai mundane și licențioase. În întregul complex al operelor boccaccești scrise în limba vorbită, Corbaccio poate fi privit ca o extremă a unei cariere literare, care de obicei poate fi dialectică (de exemplu opoziția Venus - Diana) și care cunoaște un moment de echilibru doar o singură dată, în Deacameron. Pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se cereau doar virtuțile de soție și de mamă, ce presupun răbdare, fidelitate, supunere, spirit de jertfă și dragoste, dar care exclud activitățile intelectuale sau preocupările culturale. Acesta era singurul curriculum pe care trebuia să și-l aproprieze. Personajul feminin boccaccesc sau chaucerian depășește statutul de obiect, atunci când își impune voința și își dezvăluie realele calități: poate conduce, poate soluționa situații de criză și este în stare să devină un partener de încredere, dă 282 sfaturi pertinente și se convertește într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
relația sa cu carnea, nu este în stare să înăbușe dorința, simțurile și "calul negru" platonician. De-aici se poate deduce că păcatul cărnii incriminat de doctrina platonician-creștină este un fals, și adevăratul păcat este înfrânarea și repudierea cărnii, mânăstirea boccaccescă fiind locul unei ipocrizii nesfârșite. Sfințenia acelui perimetru este doar de ochii lumii, populat de actorii (hypocritai) purtători de măști ale aparențelor, ale salvării acestora. În spatele uniformei călugărești apare, insidioasă și universală, uniforma cărnii", conchide Gabriel Liiceanu, pe urmele unui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
48 IV. 1. Doi medievali preocupați de instruirea femeii .......................................... 48 IV. 2. Educația femeii nobile ............................................... ................................. 55 IV. 3. Educația femeii din starea de rând și din mediul eclesial ...................... 89 V. Moralitatea personajului feminin ............................................... ....................... 136 V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian...................... 136 V. 2. Donna angelicata - puritate alegorică și demitizare ................................ 157 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine .............................. 233 Concluzii ............................................... ............................................... . .................... 280 Bibliografie ............................................... ............................................... . ................ 286 3 Cuvânt înainte Lucrarea „La donna angelicata- la donna demonicata în opeara lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
IV: Educația personajelor feminine, cu subcapitolele: Doi medievali preocupați de instruirea femeii, Educația femeii nobile, Educația femeii din starea de rând și din mediul eclesial, precum și o parte din capitolul V. Moralitatea personajului feminin, respectiv subcapitolul Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inspirație, iar peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în nota 53). 18 medievală le aprecia și le cultiva, și pe care autorul le ignorase, poate voit și ironic, pe parcursul discursului său narativ. Chaucer este primul scriitor european care a fost influențat în mod cert și a acceptat opera boccaccescă în ansamblul ei, ca sursă pentru propriile creații. „Chaucer datorează mult lui Boccaccio și Italiei, deși poate nu a cunoscut în mod direct Decameronul. Se pare că a aflat povestea Grizildei din traducerea latină făcută de Petrarca și nu din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Prologul ei, că bărbații trebuie conduși de soțiile lor. Boccaccio dedică colecția sa de nuvele femeilor, percepute drept spirite nobile, ce au totuși nevoie de ghidare, de compasiune și de sprijin într-o societate masculină misogină. și alte creații boccaccești vor fi închinate unor femei pentru care naratorul operei mărturisește că nutrește o dragoste profundă. În Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul identificăm o abordare complexă a personajului feminin: pe de o parte întâlnim femeia trădătoare, concupiscentă, malefică, însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Dante, figuri reale, sunt portretizate doar cinci. În opera lui Boccaccio, personajele feminine, asemănător celor aparținând mediului eclesial, au un impact decisiv, sunt memorabile prin ceea ce fac, de aceea nu par minoritare. Din cele o sută de povestiri ale capodoperei boccaccești, în treizeci și două personajele feminine sunt în prim plan și în alte patruzeci și două rolul acestora este atât de important, încât nu am avea acțiunea în absența lor. Din cele douăzeci și șase de povestiri rămase în această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povestirile târgoveței din Bath și ale fratelui cerșetor, soțiile din fabliau-uri, Dorigena) nu doar vorbesc, se fac auzite, ci folosesc această libertate foarte eficient. Personajul feminin se găsea într-un fel de claustrare, așa cum apare el portretizat atât în operele boccaccești cât și în cele chauceriene, de aici și dorința intrinsecă de libertate care se manifestă permanent, prin toate actele pe care le întreprind. Trădarea soțului devine o formă de manifestare a libertății și poate de aceea este privită cu multă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cel care o izolase. Personajele masculine, mai ales în postura de soți autoritari, apar deseori în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury într-o imagine decăzută, ridicolă, grotescă chiar. Ca și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații suspicioși, pe drept sau numai imaginar, și preiau controlul destinelor proprii. „O voce feminină care se face remarcată este esențială pentru asigurarea fericirii atât pentru bărbați cât și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]