164 matches
-
Doar ei au mai rămas vii, Însă acum se sting în negura gheții, pentru a nu mai vedea mortul pe care am început să-l priveghez cum se descompune într-o iarnă ... Se ofilea de nepăsare și durere. Am chemat bocitoarele, ca să nu-mi înghețe ochii; Ele au luat banul, au bocit, au cârcotit în fața nebuniei și au plecat. A venit o babă să-mi dezlege mâinile și picioarele dar baba a vrut să-mi acopere ochii cu niște monede vechi
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
rezultat de trecere a vieții. În Nimfa pe nufăr ( și titlul cărții), în ultimele momente de viață, o bătrână țărancă gândește lucid privind lucrurile din jur, pachetul de lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe își putea oglindi chipul în luciul ei și sapa devine aici un arhetip de memorare. Trecerea în altă dimensiune se face
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
și îl mențin la foc continuu. Disperarea este de ”bon ton” și ar fi o necuviință să spui contrariul, să ții cu ”ăștia” care se “îmbuibă” din ”sudoarea” noastră. De aceea corul jurnaliștilor s-a transformat în corul antic al bocitoarelor, care lansează în media melodii dramatice. Astfel, starea de disperare se transmite și străinilor, cărora le provoacă teribile dureri în coate și călcâie. Am citit într-un ziar un interviu luat unui demnitar din...(putere mondială). Reporterul bocea cu obișnuitele
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Stihuri > Semne > OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tămăduitorii se ung cu tămâie râuri de unt covăsit, se scurg dintre geamuri pantere oglinda îngheață de frig. Apar bocitoarele-n criptă căldura se scurge-n chibrit, și soarele latră a iarnă e frig, e frig, este frig. Bicicleta aleargă pe dună Aleargă, un cadru-n nisip, dar am uitat să vă spun: Nu are lanț, am obosit. Referință Bibliografică
OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG de PETRU JIPA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357823_a_359152]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Versuri > Omagiu > CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ION IFRIM BOCITOAREA ERETICILOR -fragment- Dedicată soldaților din Armata Regală Română exilați de tătucul popoarelor după întoarcerea armelor în glaciațiunea Karagandei și a Magadanului, unde, cu o răbdare de îngeri, în calotele lor de gheață, ca niște translucide sicrie, încă mai așteaptă ziua
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
în șube negre, ce poate fi mai misterios? Scenele se desfășoară pe cadre, ca-n filmele de televiziune. Autorul a introdus în volum și comentarii la unele volume nou apărute, ale confraților cum e cea a lui Ștefan Doru Dăncuș: “Bocitorii. Așteptătorul”. Nici folclorul despre personajul emblematic numit Bulă nu lipsește și autorul închipuie o istorie amuzantă intitulată “ Ce a făcut Bulă în Ziua Națională a Caliciei”, pentru că Bulă, nu e așa? e un personaj omniprezent, ubicuu, el se află nu
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Doar ei au mai rămas vii, Însă acum se sting în negura gheții, pentru a nu mai vedea mortul pe care am început să-l priveghez cum se descompune într-o iarnă ... Se ofilea de nepăsare și durere. Am chemat bocitoarele, ca să nu-mi înghețe ochii; Ele au luat banul, au bocit, au cârcotit în fața nebuniei și au plecat. A venit o babă să-mi dezlege mâinile și picioarele dar baba a vrut să-mi acopere ochii cu niște monede vechi
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
dacă în acele momente a și fost cel mai ‘curajos’ om de pe terra, învingând cel mai mare ’dușman’ din cel mai mare război al omenirii - femeia! Tot maltratând-o... Apoi, normal că dacă nu ai amintiri prea plăcute, plătești o bocitoare să facă circul și mai mare... Am fost impresionat mereu de mentalitatea irlandeză, conform căreia, la moartea unui om se cântă și dansează pe ‘marginea’ iubirii acelui decedat și nu se bocește, păstrându-se amintirea și ființa acestuia încă vie
CEVA MAI TARE ŞI DECÂT ZIUA PĂCĂLELILOR...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341642_a_342971]
-
care s-a perpetuat peste decenii și pe care românii ar trebui să-l transforme cât mai curând în trecut. Încerc să scriu de fiecare dată militând pentru ceva, nu împotriva cuiva sau pentru a mă alătura unui cor de bocitoare. Când am conceput textul precedent, am zăbovit asupra fragmentului în care m-am referit la intelighenția autohtonă. Nu cred că am greșit în afirmațiile mele, eșecurile României de astăzi ar trebui să atârne cel mai greu asupra celor mai bune
Faceți gălăgie! () [Corola-blog/BlogPost/338131_a_339460]
-
având inserate din abundență „detalii“ spirituale (legendele locului, elemente de astrologie, religie, mitologie), dar și veritabile incursiuni exegetice în istorie sau investigații de sorginte filologică. O bună parte din roman face referire la ritualurile „trecerii“, în rama cărora sunt „prinse” bocitoarele, slujbele de pomenire, toate acestea mărturisind atât iminența morții, dar și credința întru nemurirea sufletului. Ca de fiecare dată, Cornel Boteanu reușește să dea scrierii în sine subtile nuanțe arhaice, prin folosirea regionalismelor în relatările sau dialogurile personajelor, ce conferă
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
cea de ieri Ce sfâșie cu asprele-i secunde. Ai coborât un foc sub pașii mei De nu-i mai simt pământului răcoarea- Departe, muta stai fără temei Încet, încet te-nghite depărtarea... Tot maturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-aștern pe trupul tău că Elisei, Te-acopăr cu suflarea mea fierbinte Să te trezești sub
POEZIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373491_a_374820]
-
cea de ieri Ce sfâșie cu asprele-i secunde. Ai coborât un foc sub pașii mei De nu-i mai simt pământului răcoarea- Departe, mută stai fără temei Încet, încet te-nghite depărtarea... Tot măturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-aștern pe trupul tău ca Elisei, Te-acopăr cu suflarea mea fierbinte Să te trezești sub
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
mi-ai pus ziua cea de ieriCe sfâșie cu asprele-i secunde.Ai coborât un foc sub pașii meiDe nu-i mai simt pământului răcoarea-Departe, mută stai fără temeiîncet, încet te-nghite depărtarea...Tot măturând prin sufletu-mi cernit,Trei bocitoare-ai pus să te jelească,De parc-ai vrea să știu c-ai adormitși nimeni nu-i din somn să te trezească.M-aștern pe trupul tău ca Elisei,Te-acopăr cu suflarea mea fierbinteSă te trezești sub alintarea ei
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
avea mortul ăsta în ceruri!...o avea vreo putere, acolo, în ceruri, că o să am parte numai de nenorociri!...nu, nu, trebuie să fac ceva!...ascultă, băiete!...eu mă ocup de tot ce înseamnă înmormântarea acestui mort: eu o să aduc bocitoarele care-i plâng dispariția, eu cumpăr toate lumânările care vor arde la capul lui, în biserică și la cimitir, eu cumpăr toată mâncarea care se va da de pomană...Doamne ia-mă pe mine!...dacă rămâne blestemul acestui om!...trebuie
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
au urmat pe cei ce purtau steagul bisericesc, sfeșnicul cu lumânări și crucea de lemn. După dânșii urma cortegiul funerar cu dricul împodobit cu coroane de flori, apoi rudele apropiate și alaiul care o conducea pe ultimul drum pe decedată. Bocitoarele satului își făceau datoria și o jeleau după un vechi ritual. La răscruci, preoții se opreau, făceau o scurtă slujbă, apoi o femeie arunca cu pumnul bani în monezi în toate direcțiile pentru ca moarta să aibă cu ce să-și
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
La fiecare colț de stradă se făcea o pauză, în care preotul intona cuvinte neinteligiblie pentru auzul meu de plod nedus la biserică. Lumea arunca priviri îngrozitor de concrete auspra mortului expus la vedere în ”copârșeu”, cu mâinile împreunate pe piept. Bocitoarele îmbrăcate în negru sporeau gravitatea sfâșietoare a momentului emițând strigăte disperate, învârtind, aș spune chiar voluptos, cuțitul în rană. O singură fotografie de la înmormântarea unei fete din satul tatei, îmbrăcată în strai superb de mireasă exista pe atunci în albumul
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
satul muncind cot la cot pentru repararea stricăciunilor cauzate de nepriceperea unui consătean mai puțin prevăzător. Așa interpretează un om al Occidentului, un creștin Catolic o urgie a naturii. Reporterul a plecat cu coada-ntre picioare căci n-a găsit bocitoarele care să critice, sau să laude (după numărul antenei) Guvernul sau Președinția. Nu degeaba Dumnezeul Catolic propovăduiește prin slujitorii săi preoții: „Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu”. Popa Ortodox „le cântă” evlavioșilor: „Dacă muncești în ziua Domnului ți
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
revoltă și împăcare, dintre durere și desprindere fericită. Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici sticla de horincă strecurată în sicriu, ca merindă pentru ultimul drum. Ca probă de umor nevinovat, fără intenție, merită exemplificată întrebarea candidă a englezului cu privire la sensul mistic și la eventuala semnificație adâncă a al borcanului cu nisip în
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
de la văicăreții cu pix stupida și neîntrerupta bombăneală, asta ținînd, cred ei, și de talent), deci nu ei, visătorii, sînt cei de care adesea mi se face, ni se face silă, ci alții, mult mai experți în a îngroșa rîndurile bocitoarelor cu simbrie. Se petrece, în țară, o sumbră emulație a croncănitorilor (bugetari sau ne). Auzi intervenții demagogice în Parlament (unde, totuși, se fac eforturi imense pentru revenirea țării într-un sistem democrat atît de fracturat în dictatură, for oricînd perfectibil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unanim, de organismul internațional, a unui titlu olimpic de către gingașa noastră gimnastă, a declanșat un adevărat taifun. Amplificat de la o oră la alta. În stare a concura cu cele alintate cu nume de femei coapte ce bîntuie țărmurile Americii. De la bocitoarele de serviciu ale nației, unele din ele cu bărbi naționalist-ceaușiste, detectînd invariabil permanente comploturi internaționale împotriva țărișoarei, de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din Petelia, găsite în morminte, seco- lele IV-III î.e.n. ; cf. 81). La populațiile „primitive”, motivele în discuție (drumul labi- rintic, copacul-călăuză, refuzul altor ființe de a călăuzi etc.) sunt foarte bine conservate. La populația Dayak din insula Borneo, de exemplu, bocitoarea recită un text ritual prin care caută un mesager care să meargă în „lumea de dincolo” pentru a anunța sosirea iminentă a sufletului defunctului. Animalele, păsările și peștii invocați refuză rând pe rând și doar Spiritul Vântului acceptă misiunea. Acesta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pustiu fals revoluționar, o adevărată ortodoxie a degradării omenești” (După 40 de ani). Fermitatea tonului și spiritul critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza, Când Mihail Ralea reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen Frunză ș.a.), O nouă invenție. Literatura vulgară, Atunci când „Scânteia” răsfoiește „Viața românească”, „Cronica de familie” - titluri din rubrica „Cultura RPR-istă”. O galerie de necruțătoare „Sovrom-portrete” reține, alături de fizionomiile unor lideri comuniști
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
făcea Întotdeauna un bărbat și acum mă calificam pentru ea. În costumul meu negru, cu mocasinii murdari, stăteam În ușă, care era deschisă În calea vântului iernii. Sălciile plângătoare erau dezgolite, dar totuși masive; Își ridicau brațele contorsionate ca niște bocitoare. Cubul galben pastelat al casei noastre moderne se profila clar pe albul zăpezii. Middlesex avea acum aproape șaptezeci de ani. Deși o prăpădisem cu mobila noastră colonială, Încă mai constituia un punct de referință, așa cum se și intenționase: un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
așezat Într-un vehicul mobil - după posibilități financiare și, este plimbat În jurul străzilor din cartier cu bani aruncați la fiecare răspântie de drumuri În timp ce rudele mortului se agită zgomotos făcând paradă de isterie și leșinuri, contribuind În suficientă măsură și - BOCITOARELE - special plătite de unele familii bogate Încât, te pune pe gânduri un asemenea ridicol spectacol...! Ajuns la cimitir, tragic - comedia se repetă cu o intensitate fulminantă...! După slujba religioasă oficiată de un preot or doi preoți cu dascălii nelipsiți În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tata. Sammler era pe cale să Îi dea replica, dar mai multe pulsații lămuritoare Îi trecură prin minte și Îl făcură să vadă lucrurile În altă lumină. Desigur. A, da. Angela avea probleme personale cu doctorul Gruner. Angela nu era o bocitoare, nu ca Margotte cu cota ei anuală ridicată de lacrimi. Dacă Angela arăta atât de palidă Încât până și părul În șuvițe, de obicei atât de strălucitor și de sănătos, părea să se zbârlească uscat - și Sammler avu impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]