165 matches
-
una singură, și aceea cam necăjită și ciufulită. Bărbații care se chinuiseră să Îndese cât mai bine trupul mort Între scândurile de brad povestiră apoi că aripa era cam năclăită și mirosea a fulgi de pasăre opărită. Când auzi acestea, bocitoarea se opri iarăși din tocat, jeli, scoțând sunete lungi, cu fața către cer și-l rugă pe Soare să iasă dintre nori și să mângâie pentru ultima oară fața lui nea Mitu. Apoi femeia se duse să azvârle În ceaunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a fost să mă descurc, timp de 60 de ani, la Paris, fără umbră...”. Fără umbră, Cioran apare aici în toată integralitatea sa. Și-n vreme ce umbra capătă consistență pe un ecran, Cioran însuși, pe Coasta Boacii, dialoghează cu Bocitoarea: „CIORAN: Asta e Coasta Boacii, mătușă? / BOCITOAREA: Asta-i, domnule. / CIORAN: Și dumneata pe cine bocești? / BOCITOAREA: Bocesc și eu un domn ce nu-l cunosc. Și care zice c-a murit în țară străină...”. Zice poate să însemne și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
60 de ani, la Paris, fără umbră...”. Fără umbră, Cioran apare aici în toată integralitatea sa. Și-n vreme ce umbra capătă consistență pe un ecran, Cioran însuși, pe Coasta Boacii, dialoghează cu Bocitoarea: „CIORAN: Asta e Coasta Boacii, mătușă? / BOCITOAREA: Asta-i, domnule. / CIORAN: Și dumneata pe cine bocești? / BOCITOAREA: Bocesc și eu un domn ce nu-l cunosc. Și care zice c-a murit în țară străină...”. Zice poate să însemne și impersonalul se zice, dar și expresia unei
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
apare aici în toată integralitatea sa. Și-n vreme ce umbra capătă consistență pe un ecran, Cioran însuși, pe Coasta Boacii, dialoghează cu Bocitoarea: „CIORAN: Asta e Coasta Boacii, mătușă? / BOCITOAREA: Asta-i, domnule. / CIORAN: Și dumneata pe cine bocești? / BOCITOAREA: Bocesc și eu un domn ce nu-l cunosc. Și care zice c-a murit în țară străină...”. Zice poate să însemne și impersonalul se zice, dar și expresia unei asumări totale: vocea lui Cioran însuși, înstrăinat la modul absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în ajunul Floriilor, simplă coincidență cu pomenirea biblicului Lazăr. Oricum, materialul de teren ilustrează un obicei de primăvară distinct, cuprinzînd elementele de bază care-i asigurau mecanisme proprii de funcționare: o schemă ritualistică parcursă de eroul tutelar, un alai de bocitoare, un text literar consacrat și explicativ; de asemenea, un sistem adecvat de credințe, ca totul să se încheie cu o formulă obișnuită de urare. Un studiu amplu și relevant ca informație și concepție l-a consacrat lui Lazăr, cu ani
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la Caloian se fac pomeni exact ca la mort. Mihai Pop insista asupra caracterului profund funerar al acestui obicei: „Înmormîntarea fictivă, ne spune autorul, se făcea după toată rînduiala tradițională. Un copil juca rolul preotului, un altul rolul dascălului, cu bocitoare și cădelnițare, înainte de a fi lăsat în apă. În unele locuri era așezat într-o mică cutie de scîndură în formă de coșciug. Scaloianul nu putea atinge mai mult de 50 cm. El era lăsat să plutească pe apă, împodobit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
devenit „altcineva”. Așa cum bătaia este „ruptă din rai”, după cum meșteșugurile, artele și ocupațiile, scrierea și hrana au fost experimentate „prima dată” de anumite divinități civilizatoare, și plînsul ritualic s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rezonanțe ale preludiului își va accentua expresia odată cu reluarea melodiei introductive în ipostaza epurată a unisonului. Limpezirea sonoră astfel produsă va pregăti terenul apariției unei melopee cromatice orientală, expusă într-un caracter de recitativ ce pare să evoce ritualul cu bocitoare al cortegiului funebru. Reafirmarea materialului tematic introductiv suferă o modificare timbrală prin proiectarea sa în registrul grav, opțiune cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Astfel, asistăm la imaginea unei cufundări în negura secolelor, subtilă chemare la o stare de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
hipogeele din Egiptul Superior, cu sarcofagele lor cu mari ochi pictați, cu bărcile lumii de dincolo și ofrandele de hrană, 2000. Mormintele regale de la Micene, cu măști funerare din aur, 1500. Frescele debordând de viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al Macedoniei, 350. Basoreliefurile din mormintele romane. Catacombele creștine. Necropolele merovingiene din secolul al VI-lea, cu fibule de aur în formă de păsări
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
epitete, îl purtam ca pe urs peste tot, îl trezeam în zori să taie panglica unei săli de partid și de stat. Acum, cînd pumnul lui Gatti i-a nimerit ficatul și l-a pus jos, îl jelim ca niște bocitoare arvunite, deplîngem slăbirile lui, loviturile încasate și lama cutman-ului care-i despica arcadele umflate. Conchidem, vizibil afectați, că, în zorii de duminică, soarele, de fapt, n-a răsărit, ci a apus. Sau, în alt registru, nu controlăm intensitatea trăirii, o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de psiholog a devenit o profesie reglementată conform normelor europene în domeniu. Astfel, psihologia românească merge înainte, se consolidează, își construiește instituții proprii de conducere, coordonare, control și - mai ales - de susținere legal-instituțională a exercitării profesiei de psiholog, deși „corul bocitoarelor” continuă să deplângă „soarta” psihologiei românești. Conferința Națională de la Călimănești-Căciulata, prin organizarea desăvârșită, prin calitatea lucrărilor prezentate și a altor activități specifice, prin unitatea și colaborarea principalelor școli de psihologie din România, a demonstrat cu prisosință că ne aflăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nisipul și colbul drumului [s.n.]"). Statutul de observator al propriei înmormântări îi oferă lui Claudius și posibilitatea de a asista la o parodie bine închegată a îndepărtatelore nenia, cântece funerare "cu origini străvechi, care erau intonate în onoarea decedatului de către bocitoare care însoțeau cortegiul funerar"153. Îndemnul serios din primele rânduri, "Mii de lacrimi vărsați,/ Trist izbițivă-n piept,/ Numai vaier funest/ Să răsune în For", este de îndată completat prin înțepături satirice și fine ironii, care dau substanță parodiei printr-un
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
muntenilor, are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întunericului). Concretizarea abstractului face, de asemenea, parte din acest joc al creării unui univers fantomatic în care oamenii devin umbre Cerul s-a încins cu neguri/ Și soarele ne-a încețoșat zalele;/ Să mergem că-n urma noastră,/ Sunt stelele, bocitoarele.// "vom fi umbrele așteptate", Lumina întunericului). Simbolurile sacralității par să se înscrie și ele pe acest traseu. E o deziluzionare, lumina și-a pierdut claritatea și singurul adevăr absolut este cel al morții (identificarea aceasta a morții cu absolutul căutat
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Bunicul obișnuia să spună că eu voi avea grijă de el când va fi bătrân, că fetele sunt mai "sufletiste" și că eu mă voi achita cu bine de sarcinile ce trebuiau îndeplinite la înmormântare. Mi se predefinea rolul de bocitoare și de păstrătoare a tradițiilor, în special cele legate de practica religioasă. Bunica și mătușa o fericeau pe mama pentru relația apropiată pe care o aveam, pentru că îi aranjam părul înainte de vreo petrecere sau nuntă, pentru că o ajutam la curățenie
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
lumea” cercetează cu insistență sa vadă dacă văduva plânge suficient de mult ca mărturie a regretului și devotamentului ei, dacă nu, apăreau cele mai răutăcioase comentarii și se lansau zvonuri urâte, privind infidelitatea, relații extraconjugale, etc. Așa a apărut categoria bocitoarelor de meserie, care urlă, plâng, bocesc pentru bani, folosind lozinci stereotipe ca „te-am văzut printre morminte” pe care le strigă în cimitir în timpul slujbei înhumării. În viața tineretului au fost multe exemple de nenorociri datorită acestui „ce-o să zică
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să ne spună: "Așa e înălțarea și prețul se plătește Cu chin și suferință și slavă, omenește." (T. Arghezi) Grația Maicii Domnului se revărsa peste noi... Eram fericiți! Vanitas vanitatum (Deșertăciunea deșertăciunilor) Nu-mi rețineți numele Treabă inutilă. Și nici bocitoarele Nu-mi plângă de milă. Eu rămân precum o știm: Un ilustru... anonim, Îmbătrânit în păcat, Aiurit și revoltat. Victor Aciocîrlănoaiei REFERINȚE CRITICE Raiul negru Această carte mai confirmă o dată că nu istoria adeverește viața, ci numai viața însăși iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pustiu fals revoluționar, o adevărată ortodoxie a degradării omenești” (După 40 de ani). Fermitatea tonului și spiritul critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza, Când Mihail Ralea reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen Frunză ș.a.), O nouă invenție. Literatura vulgară, Atunci când „Scânteia” răsfoiește „Viața românească”, „Cronica de familie” - titluri din rubrica „Cultura RPR-istă”. O galerie de necruțătoare „Sovrom-portrete” reține, alături de fizionomiile unor lideri comuniști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
era zbuciumat asemenea unuia care își ia zborul către sfinți. Își închipui înmormântarea în cimitirul plin cu morminte vechi și proaspete, cu cruci de diferite forme și mărimi, situat pe un deal modest, cu ciripitul unor păsărele amestecat cu glasul bocitoarelor și cu mulți alți semeni ce își așteaptă rândul abia ținându-și răsuflarea. Ar fi vrut să mai aibă posibilitatea de a mai sta de vorbă cu el, așa cum o făcuse de atâtea ori. Dar cine s-o mai audă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Post Luni, Miercuri, Vineri, cu apă. Măria-Sa Chiajna Timoftei, dascălul de sârbie Postelnicul Grigorașcu Jora Toma lui Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-au fost bocitoare? Vânturile călătoare. Fluerașul un' l-ai pus? În furca bradului sus; adierea a sufla fluerașul a cânta oile s-or aduna pe mine m-or căuta, nicăieri nu m-or afla. [JURNAL 1955]* 1 Iulie, la radio, buletinul de informații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe cînd cealaltă parte trecuse la religia schismatică, înființată în 1871 cu Exarhul bulgar, recunoscut de Rusia (tocmai pentru a obține în actele oficiale turcești mențiunea de "bulgar" în locul indicativului religios: "grec"). Astfel, după incursiunea "punitivă", în casele din Gradobor, bocitoarele hohotind conform obiceiului privegheau niște morți care se uciseseră sălbatic între ei în aceeași casă și aceeași familie: tatăl, popă ortodox grec, ucis de fratele sau fiul schismatic inamici juruiți în numele religiilor devenite instrumente de politici rivale; iar toată această
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
te rugăm,/ Cu rugari mari,/ Cu strigari tari,/ Sama tu sî-ți iei,/ Sama drumului”. Esențială apare la nivel temporal simultaneitatea perfectului compus cu prezentul mitic al plecării către lumea strămoșilor. Avem aici o suprapunere a planurilor profan și sacru, venirea bocitoarelor făcându-se în timpul măsurabil și irevocabil al Istoriei, pe când călătoria defunctului se desfășoară într-o zonă temporală fără durată, a Timpului însuși. „Călător prin ceea lume” este, așadar, atât inițiatul, care moare temporar și numai din ipostaza depășită a copilului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de care suferim nu vine din aceea că au crescut în număr și intensitate cauzele obiective ale suferinței: ea nu atestă o mare mizerie economică, ci o alarmantă mizerie morală”40. Refacerea viețiitc "Refacerea vieții" Trebuie așadar să intonăm, odată cu bocitoarele, refrenul blestemului vremurilor individualiste? Situația este chiar fără ieșire? Tabloul necesită retușări fundamentale. Chiar dacă efectele distructive și depresive ale societății de hiperconsum sunt reale, există însă și altele care deschid perspective mai puțin sumbre. Epoca noastră generează pe scară mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Gheorghiță din film, a cărui interpretare lasă de dorit, țipă, tremură ca un copil, speriat de pași iluzorii. Ritualul înmormântării (mai puțin de două pagini în roman)e cel din vremuri vechi: car cu boi împodobit cu cetină, preoți, buciumași, bocitoare, „suluri de pânză pentru datina podurilor”, pomeni și altele ca acestea, de netă nuanță autohtonă, un rol activ revenind văduvei de la Tarcău, care priveghea rânduielile. Acoperirea rămășițelor lui Lipan cu un „lăvicer vrâstat negru și roș” ar simboliza „drumul” arătat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]