126 matches
-
poate supraviețui decât în perimetrul riscului. Curticiul ca zonă de graniță, marginală, e propice formării și dezvoltării unor asemenea trăsături exacerbate de personalitate, ca și constituirii unor identități difuze, permeabile în sens de dispuse la adaptări cameleonice adesea nemotivate. Tânărul bogătan e poate reprezentantul cel mai fidel al locului său de baștină. Coexistă în sine ușurința lepădării portului său de "plugar" cu conviețuirea interetnică întotdeauna bună. Prietenul său din perioada școlii arădene, devenit tovarășul de pahar, e Buczy Arpad. Iorgovan ascultă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de lumină"114. Marcat de această practică a locului, preotul din Socodor va insista pentru săvârșirea unei ierurgii. Mortul fără lumânare nu va avea bocitoare, oamenii nu vor veni la privegherea sa, îngroparea nu va avea loc în pământ sfințit. Bogătanul Busuioc însă cuprins de un profund sentiment de vinovăție (se consideră responsabil pentru sfârșitul crunt al lui Pupăză) ține să-l îngroape cu toată cinstea: să-l întindă în casa lui, să-i facă toate pomenile. Asemenea părintelui Ioan, Vica
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și moartea morarului, știut fiind faptul că, în aceeași tradiție populară, dacă moare un strigoi, el trage după sine în mormânt din rudele apropiate. Mort de aceeași moarte căci l-au frânt și pe el roatele ca pe Pupăză tânărul bogătan se stinge având-o alături pe femeia iubită a cărei principală grijă va fi ca, odată ce i se va curma suflarea, să ceară cu glas așezat și deschis o lumânare. Nu credem că în economia lucrării e o întâmplare faptul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nervoasă cunoaște eroina odată cu plecarea tatălui ei din Curtici la Socodor. Neacșu pleacă singur. Fiica sa a ales să rămână alături de Iorgovan dintr-o responsabilitate asumată pe deplin: ea i-a sucit mințile băiatului, ea e vinovată de "rătăcirile" tânărului bogătan, așa că, doar ea îl poate scoate la liman. Nu că nu vreau: nu pot îi explică tânăra părintelui său care pentru prima oară face uz de calitatea sa de tată pentru a o determina să-l urmeze. Cu înțelepciunea vieții
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
remedia relația puternic, dar imperceptibil zdruncinată încă din adolescența tânărului. Lucrurile stau complet diferit în cazul lui Iorgovan la a cărui domnie Busuioc visa nopți întregi și nici n-avea de ce să nu viseze fiindcă fecioru-său era bun școlar. Tânărul bogătan din Curtici decide însă să facă pasul înapoi spre casă cu gândul nemărturisit că aceasta era adevărata dorință a tatălui său: întoarcerea la plugărie a băiatului. Ulterior nuvela ne va confirma faptul că, și de această dată, naratorul s-a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ascunde măreția în execuția în stil mafiot a eroului slavician de la Moara cu noroc? Oare Ghiță nu a murit tot așa cum a trăit? În aceste condiții cum se explică faptul că profesorul clujean se pronunță cu atâta înverșunare contra tânărului bogătan și cu atâta toleranță față de "cumpănitul" cârciumar? Personajul din Pădureanca este așezat de toți analiștii creației lui Slavici, cu mai multă sau mai puțină claritate, în rândul exemplarelor cu un farmec bolnav, dominate de anxietate, de stări depresive care amintește
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fapt care le dă apă la moară lihniților: „Săracii bogați! Or să plesnească și nu se îndură nimeni să-i oprească din îmbuibare! Cum intră unul la închisoare, cum îl răzbesc toate bolile grăsimii!“. Săracilor le e milă sincer de bogătani. Săracii știu că și chiaburii de la oraș ar fi mai cumpătați, dacă nu i-ar obliga afacerile tot timpul la prânzuri și banchete. Unui nemâncat îi dai o pâine și gata, l-ai pus pe picioare, dar nababului n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-se de afaceri, cei mai destoinici ajung cu mult cei mai bogați. Verosimil. De acolo însă bondarii scot mierea cea mai multă și mai lesne, cred. Cum s-ar putea scoate miere de la cei care au puțină? - făcu el. Acești bogătani sunt numiți, deci, ,,hrana bondarilor”. Cam așa ceva. Poporul ar constitui cea de-a treia parte, câți lucrează ei înșiși și câți nu, fără să fie prea avuți. Această parte este cea mai numeroasă și cea mai puternică într-o democrație
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată trece peste convențiile sociale ca să o ia în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Finalul dur subliniază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Mi-ați furat pămîntul mamei mele! Cum l-am furat, domnule Căpușă? Nu mi-ați dat titlul de proprietate pe numele meu. Dar cui l-am dat? Pe numele mamei. Și nu era mama proprietarul? Era pe naiba! Au sărit bogătanii și mi l-au luat. Deci nu eu l-am furat? Ba da. Dumneavoastră m-ați lăsat la sapă de lemn... Oamenii sînt nedumeriți de această discuție. Ionuț chiar se răstește la mine: Hoților, mi-ați furat și casa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de mare valoare. Sînt fascinat de rubinele, smaraldele și diamantele care au fost motiv pentru a curma vieți, pentru a produce durere și suferință sufletească. De unde ați luat-o? mă ia gura pe dinainte. Luat-o? Glumiți. Am cumpărat-o. Bogătanii crăpau de foame, le dădeau pe nimic. Adică chilipir... mai înțep eu. Chilipir? Asta i-a scăpat de la moarte. Piesa asta a salvat trei vieți. Soția și cei doi copii, că el a murit la Canal. Mă cutremur. Omulețul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
hățișurile păroase. Am dreptate? Este Robert clădit după chipul și... asemănarea...? Nu-i așa că este hidos? Dar mintea lui Robert?! Cu mintea este altceva. Mintea îi merge, dar numai la prostii și a ajuns boul ăsta printre cei 300 de bogătani ai României. Ieșea în lume mîndru de limuzină și de blonda superbă, cu picioare lungi și părul pînă la brîu. Cînd se enerva, bușea mașina în copaci! Cînd era gelos, o strîngea pe Lena, că așa o chema, de gît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
marți. Jigodia cu jeep-ul în fața casei sfidează cartierul și nu se teme de poliție. Are camere de supraveghere, are gazon și trotuare din pavele și mai are un grătar special. Cînd muzica tace pentru o clipă, începe să zbiere bogătanul. Invitații, de aceeași teapă, nu se lasă pînă nu zbiară și ei cîteva arii din "opere" sau o manea care să-ți meargă la suflet: Of, mamăăă, mama mea, m-ai lăsat fără cureaaa... Evident, ca vecin o înjuri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe care o inunda cu generozitate și delicatețe. Îmi luasem rămas bun definitiv de la Ingela Märtensson, de la casa ei, de la insula ei, de la șoferul celor două mașini de pe insulă, hăzosul Dennis Sture, de la cele două capre și șase oi ale bogătanului care deținea colosala suprafață de cinci ari. Taxiul și salvarea, singurele mașini de pe insulă, aveau același blînd șofer și nu s-ar fi putut ciocni niciodată. Acestea constituiau factorii majori care poluau miile de tone de aer pur cum numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pătrați. Abia se zărea de jos. Să nu-mi spui că... Ba da, era pusă acolo de mîna unui om. Doar...Nu mă fierbe, omule! Dar cum fierbeam eu! În casa asta a stat proprietarul unui cazinou, mare mafiot, mare bogătan... Señor Lázaro, cam încep să... Mă furnică în spate. Crezi că eu... Sînt eu un prost?! Nu, nici vorbă. Hai, mai adă gheață! Pfiu, ce poveste, dom'le! Lázaro se duce agale după gheață, eu scurg paharul și cronțăiesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a indicațiilor „superioare”, autorul nostru - ins inteligent, talentat Însă corupt de lăcomia unei glorii iuți și totale - face elogiul tocmai acestui „cutremur” social, În care lumpenul satului și acoliții săi Îl izgonesc pe primar, la propriu, din comună, iar pe „bogătani sau chiaburi” - adică pe cei așezați și cu prestigiu În comună - Îi oferă samavolniciei activiștilor și securiștilor care trebuiau să facă iute „colectivizarea”, adică spolierea brutală a țăranului nu numai de avutul său, pământul, uneltele și vitele, dar de propria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ea a fost doar o «scăpare»” (în revista Formula As, nr. 635 (38), 27 sept.-4 oct. 2004). Din același cotidian citez și opinia lui N.C. Munteanu: „Noroc că la putere se află un partid social-democrat, un partid plin de bogătani care, zi și noapte, se gândesc și la săraci. Și nu numai că se gândesc. Dar fac și o bogăție de planuri anti-sărăcie. Ba din când în când, bogătanii, cei mai bogătani dintre ei, cei de la guvern, oameni grei, cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la putere se află un partid social-democrat, un partid plin de bogătani care, zi și noapte, se gândesc și la săraci. Și nu numai că se gândesc. Dar fac și o bogăție de planuri anti-sărăcie. Ba din când în când, bogătanii, cei mai bogătani dintre ei, cei de la guvern, oameni grei, cu vile, limuzine, colecții de tablouri, ferme și ouă de dat la numărat la tot poporul, mai vin cu o indexare. Dar pas de-i mulțumește pe săraci! Indexarea le-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
află un partid social-democrat, un partid plin de bogătani care, zi și noapte, se gândesc și la săraci. Și nu numai că se gândesc. Dar fac și o bogăție de planuri anti-sărăcie. Ba din când în când, bogătanii, cei mai bogătani dintre ei, cei de la guvern, oameni grei, cu vile, limuzine, colecții de tablouri, ferme și ouă de dat la numărat la tot poporul, mai vin cu o indexare. Dar pas de-i mulțumește pe săraci! Indexarea le-a adus pensionarilor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
armelor, își ademeneau populația nemulțumită de stăpânirea bizantină cu credința și legea lui Mahomed. Fără teama de a fi contraziși, făgăduiau celor săraci fericirea doar în paradis, întocmai ca donatiștii; în schimb, prin convertire, deveneau pe loc oameni liberi. Mulți bogătani se prosternau în fața lui Allah doar pentru a nu-și pierde averile și puterea. Și unii, și alții, dacă nu se închinau noilor stăpâni, deveneau niște proscriși și erau oricum condamnați prin sămânța pe care năvălitorii o vărsau în pântecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și cu George Pruteanu) - să supraviețuiască, el, ca scriitor, și să-și salveze părinții arestați, le ilustrează pe toate în narațiunile din această fază, scriind despre „lupta de clasă” din lumea satului, despre dușmanii puterii populare care uneltesc neîncetat, despre „bogătani”, care, în mod fatal, sunt „oameni cu păcat”, și despre „lupii” vânați de reprezentanții ordinii publice, în fine, despre „marile construcții ale socialismului”. Este greu de reținut ceva valabil din punct de vedere estetic din aceste texte dramatic conformiste: câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
urmărește destinul tragic al protagonistului, aflat sub imperiul unor porniri care îi hotărăsc existența. Ion al Glanetașului, un flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându-i pământurile mult visate -, Ion se reîntoarce la vechea lui iubire. Florica e însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
căciulă (4); ciocoi (4); hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor (3); palat (3); președinte (3); trecut (3); zgîrcit (3); baron (2); barosan (2); blană (2); bogătan (2); boss (2); bou (2); bunăstare (2); cai (2); car (2); căruță (2); cioban (2); cocoș (2); conducător (2); funcție (2); galbeni (2); gospodar (2); haiduc (2); împărat (2); mașină (2); ministru (2); mobil (2); muncitor (2); nebun (2); oi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rang (2); sărac (2); senior (2); serios (2); seriozitate (2); societate (2); stimabil (2); superior (2); Ștefan (2); tată (2); țară (2); ținută (2); admirabil; admirație; afacere; afaceri; apreciere; aranjat; avere; bani; barbă; băiat; băiat elegant; bărbat educat; bărbați; bine; bogătan; boschetar; bostan; Cantemir; capabil; căsătorie; chipeș; cineva; a citi; colind; conducere; costum de gală; credință; cultură; Cuza; da; decent; decență; demnitate; desfrînat; diplomat; diriginte; divin; dominație; domn; domnesc; domnie; domnișor; domniță; drept; dulce; extraordinar; fabrică; fată; film; frac negru; generos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proprietate(2); stăpînire(2); suveran(2); șmecher(2); tiran(2); vrednic(2); zeu(2); agresiv; alăturare; ambiție; angajat; angajator; Anglia; apă; ascultare; asuprire; atent; atotputernic; avar; a avea; babă; bani; baron; bazat; bărbat; Băsescu se crede; bătrîn; băț; biruință; boală; bogătan; bogăție; cap; capabil; carne; casei; castel; cățel; cel de sus; cel mai bun; pe cineva; de cîine; cîini; cîrmă; comandant; comandă; conducere; constrîngere; control; convins; coroană; cuceritor; cumsecade; curent; demn; dependență; despot; deștept; deținător; dispreț; dominant; dominus; Domn; domnie; drastic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]