57 matches
-
dualist al legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în spațiul românesc, în acord cu matricea stilistică de aici, lucru recunoscut de Blaga însuși: nu mai e vorba aici de lupta dintre cele două principii, ci de înfrățirea și conlucrarea lor437. Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raportul dintre folclorul românesc și cel asiatic, pentru a nu spune de istorie a religiilor: „Hasdeu intuise just structura «persană» (iraniană) a anumitor texte cosmologice și eshatologice; care, deși își găsesc precedențe și confirmări în literatura patristică (nefiind deci eretice, «bogomilice»), au cu toate acestea obârșie iraniană. Nu trebuie scăpat din vedere, în asemenea cercetări, că influența iraniană s-a exercitat asupra Orientului Apropiat și asupra Greciei mult înainte de creștinism, și elemente constitutive ale cosmologiei și eshatologiei iraniene au fost asimilate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
eranic-trac-grec”2. E adevărat, uneori interpretările sale ajung, din exces formal, la asemănări exagerate, cum este analogia dintre ir. da¶n³ și rom. doină 3. Pentru coerența includerii sale în ansamblul acestui studiu introductiv, semnificativ este capitolul hasdean al „texturilor bogomilice”, mai precis, interpretările baladei Cucul și turturica și ale Poveștii numerelor. Hasdeu scrie despre originea iraniană a sectelor creștine dualiste, în special maniheismul șsic!ț și paulicianismul, subiect complicat din „tradiția ascunsă a Europei”4, identificând în ciclul baladei Cucul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului demonic al „evreului imaginar”. Reciproca este și ea valabilă (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). În folclorul mitic românesc, nu numai tutunul este „iarba dracului”, ci și vița-de-vie. În legendele populare de origine bogomilică, structurate deci conform unei teologii dualiste, vinul este considerat o coproducție divino-demonică : inițial, vinul a fost o „băutură sfântă”, nealcoolică, dar și-a băgat Dracul coada „și de atunci oamenii se Îmbată” <endnote id="(32, p. 542 ; 139, p. 53
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu zice că ai intrat să te-nchini” (Povestea vorbei, 1847) <endnote id="(888)"/>. Recunoaștem o anumită mentalitate bogomilică În această perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se pregătesc de preoție. Aceste epistole erau menite a fi citite preoților și călugărilor și arată că Nicodim se ocupa și de pregătirea preoților din Țara Românească. În epistola către mitropolitul Antim, patriarhul bulgar îi atrage atenția asupra ereziei bogomilice, care circula în țările ortodoxe la acea dată, și îl sfătuiește să îi dojenească pe aceia care o răspândeau. Aceste legături între comunitățile ortodoxe balcanice au permis importante schimburi culturale și bisericești. Au existat cu certitudine comunități catolice pe teritoriul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
rebeli și a asediat Vidinul. În urma acestei intervenții, Borilă a trebuit să recunoască cedarea în favoarea Regatului Ungariei a regiunii Belgradului, ca preț pentru sprijinul acordat. În 1211, Borilă a convocat un sinod bisericesc în capitala sa, Tărnovo, pentru condamnarea ereziei bogomilice, a cărei influență era din ce în ce mai pronunțată. Cam în aceeași perioadă, Borilă a negociat căsătoria fiicei sale vitrege, Maria (fiică naturală a lui Caloian) cu împăratul latin Henric I, trimițând-o la Constantinopol cu numeroase cadouri. Imediat după acest eveniment, Borilă
Borilă () [Corola-website/Science/324373_a_325702]