55 matches
-
de telefonie fixă Alcatel, rețea de cablu TVS, fibră optică și Internet. Telefonia mobilă acoperă aproape toată suprafața satului. Pentru iubitorii de natură, în principal în zonele de agrement de o frumusețe excepțională: Valea Boiului, unde se află și Cascadă Boiului, Valea Bratcutei, devenită un minisat de vacanță, Lunca Crisului Repede, cu posibilități de camping, pescuit, înot, dealurile Damisului, Poiana Damis, iar la nord în munții Plopișului, vârful Măgura cu Mănăstirea Sf. Ioan Iacob, calcarele cu hippuriti, urme ale erei glaciare
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
apropriere de Peșteră cu apă sau Peșteră Marzu, este mai mult o grota. Este cunoscută din anul 1985 și are o lungime de peste 4 km, ocupând locul 9 între Peșterile din munții Apuseni. Se gaseste între Valea Rusului și Valea Boiului în cătunul Poiana Bratca. Galeria are o denivelare de 295 m de la suprafață, din acest punct se situează pe locul 2. Este accesibilă doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea coborî. De la suprafața traseul urmează câteva puțuri până la galeria
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de Vașcău), străbate localitățile Săliște, Leheceni și Cărpinet, pentru a trece apoi prin Vașcău, de unde își continuă cursul spre localitățile Șuștiu, Lunca și Ștei. De pe teritoriul Vașcăului și al localităților învecinate râul Crișul Negru primește numeroși afluenți: Zarea, Beleoancea, Criștiorul, Boiul, apele celui din urmă au o temperatură aproape constantă, indiferent de anotimp. Afluenții care coboară din Munții Biharia au ape mai bogate decât cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge printr-o vale
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
gură a peșterii, fiind parcă înghițite de peșteră. Dar după ce străbat o distanță de 2 km prin peșteră, apele Pampărului ies la lumina zilei la Vașcău la o distanță de 500 m de oraș, formând un „izbuc” puternic numit Izvorul Boiului. În ceea ce privește numele Peșterii Câmpeneasca se spune că acesta s-ar trage de la numele depresiunii Țarina, unde se află peștera și care, având aspectul unui câmp și fiind vechi loc de pășunat pentru animalele oamenilor din zonă, ar fi determinat alegarea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]