596 matches
-
de conte de la un italian, nobil, de viță veche, scăpătat. Acesta sau urmașul lui vine în }ara Românească, probabil cu primii fanarioți, înrudindu-se mai apoi cu Mavrocordații, cu Calimachii, cu Mavromihalii, Caragea, Hrisoverghi, iar mai târziu, la confluența cu boierii pământeni, s-au înrudit cu Bibeștii, Ghiculeștii, Sturdzeștii etc... Petru al doilea de Roma este scriitorul care și-a tipărit romanul Les pecheurs du Danube, la o editură din Iași. Acest conte de Roma s-a născut la Viziru, în
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
drum), cîte ceva din amîndouă, ține, prinsă între locomotiva care te duce și calul pe care, strunindu-l, îl duci, socoteala unei vieți de navetă. Aceeași lume amestecată, a ratelor, sau a caselor între care călătorește, per pedes, cine știe ce croitoreasă, boierie, mahala, paradoxuri de lume bezmetică, în declin. Doar că naveta e din om în om, din amenințare în amenințare (e o vînătoare acolo, cu microfoane și urmăriri, din care dragostea, cu trădările ei, e partea cea mai neînsemnată...), din iluzie
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
a găsit scris de Huru, canțelarul cel mare al lui Dragoș, că un Baloș au fost la obșteasca Adunare, ce s-au făcut în Iași cînd a venit Dragoș din Ardeal, de au sfătuit de l-au primit cu toți boierii, vornicii de oaste, și moșnenii ce au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem, iubitor de adevăruri crude, Sion zgîrie banii de aur pînă le iese arama: "Varlaam. Moldoveni de la ținutul Botoșani, de vreo 80 de ani rădicați la boierie; dar dreapta lor poreclă este Bostan, însă rușinîndu-se de ea s-au poreclit așa. Cu toate că în țară mai cunoscuți sînt Manoleștii de pe numele bunului lor." O comčdie cu nume fel de fel, făcută să tragă piedestalul de sub statuie. În aer
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
de socoteală, boierii lui Sion, cei mai mulți învrăjbiți cu spița lui, rămîn bătuți de vînturile care i-au adus și i-au dus de prin Moldova: "Elefter. Năpaste grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
în alte documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Apariția satului Slobozia lângă Filipeni a făcut ca vechiul sat Filipeni să se integreze în noul sat și puțini locuitori mai știu acum că partea din sus a satului Slobozia se chema Filipeni. Locuitorii din cele două sate depindeau de boierii și moșia familiei Rosetti, s-au amestecat prin căsătorii și puține „urme” mai sunt acum din vechea alcătuire social-economică a satului Filipeni. Luând ca reper dispunerea vechilor delnițe și concentrarea unei suprafețe mai mari de pământ în jurul gospodăriei, se poate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
găzduire, s-a arătat plin de grijă și interes. Pot spune despre Ilie Vraciu că este animatorul acelui grup de entuziaști care cred posibilă scrierea și apariția monografiei satului, pentru care își merită calitatea de colaborator cu autorul. Cap. III - Boierii din familia Rosetti, proprietari ai moșiei Filipeni III. 1 Cei dintâi Rosettești și urmașii lor Potrivit unei tradiții înregistrată de Radu Rosetti în lucrarea „Familia Rosetti”, neamul Roseteștilor ar fi originar din Genova, de unde un Ioan Rosetti ar fi venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s rămână tot la bunăvoința proprietarului boier, care, direct sau prin administratori avizi de avere, impunea condiții greu de suportat. Nu este de mirare că țăranii s-au răsculat (1888 și 1907), cerând condiții mai bune la încheierea învoielilor cu boierii. Este de mirare, și oarecum inexplicabil, cum într-o țară cu o economie predominant agricolă nu se putea asigura hrana zilnică pentru cel care lucra direct pe ogoare. În această situație au fost și familii din comuna Filipeni, fiind relatate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dezvoltat satul Lunca”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gh. Boca, în vârstă de 90 de ani în 1970, absolvent al școlii de agricultură de la Trifești - Roman, se dovedește a fi un foarte atent cunoscător al raporturilor dintre țăranii luncași și boierii Rosetti și Sterian, precum și a raporturilor dintre luncașii clăcași și locuitorii satelor răzășești din jur. Pe aceeași linie se înscrie și mărturia lui Constantin Boca și Vasile Boca, ambii domiciliați în București, care în timpul primului război mondial aveau 13, respectiv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care nu aveau nici un interesă pentru școala și spitalele românești. Departe de preocupările culturale, mănăstirile, prin stareți și călugări, se ocupau de treburi lumești: strângeau dările de la țăranii care stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu boierii, răzeșii și cu alte mănăstiri pentru moșii și hotare. Vom exemplifica cu mănăstirea Răchitoasa, care era aproape de satele comunei Filipeni, în procese nesfârșite cu răzeșii din Oțelești pentru hotare și încălcări de proprietate, dar nicăieri nu se spune că ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai probabil la Răchitoasa din același ținut al Tecuciului, apoi se învăța pe lângă biserica satului, cu un preot sau dascăl. Unii răzeși aveau interesă să învețe carte pentru a accede în diverse funcții și pentru a obține mici titluri de boierie: căpitan, agă, postelnic. Până la jumătatea secolului al XIXlea, cu toate încercările de organizare și funcționare, într-un cadru organizat al învățământului, școala la românii din Moldova și din țara Românească era mai mult un deziderat decât o realitate palpabilă. Un moment
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lipsa școlilor și a învățătorilor, dezinteresul organelor locale care trebuiau să asigure spațiul, încălzirea, curățenia și salariul învățătorului. Asemenea obstacole a întâmpinat și școala și învățământul din satele comunei Filipeni, depășite numai prin interesul și abnegația învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu s-au gândit la copiii clăcașilor, să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și fotbal. Cei care au acum aproape 70 de ani și peste, își amintescă că la Primărie, acolo unde este biroul primarului acum, era o sală amenajată pentru șah și amatorii nu lipseau. De ce n-or fi făcut treaba asta boierii Rosetti și Sterian, regimurile politice anterioare, e greu de spus, între cauze, însă, trebuie să trecem și nepăsarea și nu trebuie, că-i bine și așa. Pentru practicarea sporturilor de echipă nu erau terenuri amenajate; tot tinerii le-au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate) cu uneltele necesare și să-i ducă la locurile fixate unde se construiau magaziile pentru armatele rusești de ocupație, sau să strângă produse pentru aceleași armate. Trebuie să spunem că, începânăd
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avuseserăm înainte. Am trăit acolo niște ani fantastici, care ne-au făcut să nu băgăm de seamă că trece vremea, că ar trebui să vrem și noi ceva mai bun, mai acătării. Adevărul este că nu prea aveam timp de boierie, era mult de muncit, trudeam cu toții și, când ne adunam pe la casele noastre, abia dacă mai pridideam să bem o votcă împreună, să mai bârfim ceva, că ne și prăbușeam, rupți de oboseală. Costel Constantin a divorțat și a plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Mihnea Boerescu (numele Boerescu, fără a fi unul de clarvedere, îi este pe potriva celui care îl poartă, pentru ca, deși e un tanar înrobit de tumultul vieții, de mirajul libertății, de identitate până la nonconformism, poartă în sine o adâncă noblețe, o boierie, un impuls, o dedare la elegantă și rafinamentul ce răzbat din altă vreme, din profunzimea vieții). Mihnea Boerescu expune o vizibilă comportare civilizată, elevata, un stil acut modern al vieții contemporane înmlădiat pe bun simț și educație. E printre puținii
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
Zalmoxian: „Dreptul națiunii înaintea tuturor”(Carol Lundius- „Zalmoxis, primul legiuitor al geților”, Upsala-Suedia,1687), principiu care, de atunci și până astăzi era firesc să devină și să rămână în mod real temelia Dreptului Internațional”. Așa au fost aleși domnii de către boierii pământeni, atât în Valahia, cât și în Moldova. Iar domnii Basarabi și cei Mușatini s-au dovedit la înălțimea acestor principii, multă vreme, datorită cărora astăzi vorbim limba română, suntem creștini ortodocși, avem o țară numită România și datini românești
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
numită România și datini românești. Principiul ereditar-electiv a dăinuit în Țara Românească și Moldova, câtă vreme a fost respectat acest obicei al pământului și au fost aleși domni pământeni, șirul Basarabilor continuând până la Radu cel Mare (1495-1508). Cu abile eforturi, boierii pământeni din „neamul ales și temător de Dumnezeu” al Basarabeștilor au mai impus domni, precum Neagoe Basarab (1512-1521), fir reînnodat cu Matei Basarab (1633-1654), sfârșind cu ultimul, Constantin Brâncoveanu(1688-1714). Deși, unii istorici cârcotași consideră că aceștia nu au fost
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Voi ziori de zi Dar și aceste colinduri de la poartă difereau în funcție de starea familiei respective. Dacă era de neam ales și bogată se cânta: Sub umbriță de portiță Sub umbriță de portiță Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos mai dorm mari boierii, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu cocoane lângă ei Dormoș, dormoș mari boieri, Cu pistoale la picioare, Dormoș, dormoș mari boieri, Și cu-n stol de porumbei, Dormoș, dormoș mari boieri, Porumbeii ghioroiară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii nu se deșteptară
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Cu pistoale la picioare, Dormoș, dormoș mari boieri, Și cu-n stol de porumbei, Dormoș, dormoș mari boieri, Porumbeii ghioroiară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii nu se deșteptară Dormoș, dormoș mari boieri, Ghioroiară a doua oară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii că se deșteptară, Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos casa luminară Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos masa-mpodobiră: Dormoș, dormoș mari boieri, C-o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
de neamul lor boierii Gavrilă și alți boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârșitul imperiului valaho-bulgar cât și după trecerea marii năvăliri tătărești, unii boieri plecând un timp în pribegie, alții rămânând prin compromisuri. Totuși, la mijlocul veacului al XIII-lea, boierii olteni făcuseră din Oltenia basarabească centrul cel mai activ al vieții românești, în strânsă legătură economică și politică cu cnezatele de pe Valea Timocului, cnezatul lui Ioan, dincoace de Dunăre și voievodatul lui Litovoi ce cuprindea toți munții până în fața Hațegului
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
era teritoriul pomenit cu toate drepturile sale vechi de diploma Ordinului Ioaniților din 1247. Tăria boierilor olteni care se trăgeau din vechea clasă predomnitoare - basarabii - consta în faptul că, spre deosebire de alte teritorii valahe, ei aveau oaste proprie. ÎNTEMEIEREA ȚĂRII ROMÂNEȘTI Boierii basarabești se opuseseră tătarilor cu oaste și deși teritoriul lor fusese cucerit de aceștia, nici măcar ioaniții prin „diploma” lor, nu aveau curaj să pretindă măcar o părticică a lui. Pentru că teritoriul oltean fu câștigat cu proces greu în anul 1220
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]