181 matches
-
pentru un actor putea să fie o deficiență majoră. Dar dumneavoastră ați avut harul de a transforma deficiența aceasta de pronunție într-o calitate, care sporea farmecul personal. Erați minunată! Dar cum în rolul Ioanei treceați de la iubire la disprețul boieroaicei, eu mă simțeam solidară cu Andrei Pietraru și sufeream alături de el. Acum realizez că viața dumneavoastră de actriță s-a constituit din trei momente distincte, căci după prima tinerețe, cu succesul debutantei splendide la Cluj, a urmat pasul spre Sibiu
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele sunt niște micromituri. Zdoncan când era mic zdroncănea blănile patului, Ouăbei, fost negustor de ouă, striga : ouă bei (bă), Besensac are o istorie și mai ciudată. L-a adus boieroaica în sac, fiind prins la furat și de frică, săracul, trăgea câte una... Cârcâdaț este numele unui joc, de-a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
privea spre conac, când a văzut că se aprinde lumina în veranda dinspre grădină, și nu după mult timp a apărut Didina care-și zmulgea părul din cap, strigând ca din gură de șarpe. - Nenorocire!!!... Conița s-a împușcat. EPILOG „Boieroaica Bărbulescu Corina s-a stins din viață după zece zile de chinuri groaznice (în spitalul Filantropia), urmare a unei plăgi infectate de glonțul cu care a fost împușcată în dreptul inimi...” a citit, într-un ziar de scandal, Steriade Bărbulescu, verișorul
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
trântind poarta în urmă, ca un avertisment trimis lui Pandelică"Ne mai vedem noi, jigodia dracului!". Lui Năică parcă i se luase o pânză de pe ochi și zise scrâșnind printre dinți. - ...Rămâi tu cu dracu! - O să vadă pe dracu, Năică, boieroaica nu-l iartă. Pandelică revenindu-și din spaimă, mintea îi lucra febril: „Prostul... a luat banii, dar ce-o fi având de gând să facă?”, în timp ce Didinica, apropiindu-se de el, îl împinse cu degetele în dreptul inimii și-i aruncă
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
-ți rămân pe veci datoare, așa că pot să-ți dau o îndrumare, de vrei să câștigi parale multe din meșteșugul tău!... Iaca, te duci la marginea acestui oraș, pe o uliță pe care o știu eu... acolo unde locuiește o boieroaică foarte bogată, care are case mari și este nemăritată. Dacă îi avea ceva noroc, acolo este rost să câștigi o avere de bănet!... Acuma baba pleacă, iar tu să nu întârzii... te du degrabă pe ulițele astea până vei vedea
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
nu avea ce pierde. N-a trebuit să caute prea mult pe ulițele acelea pe care i le indicase cerșetoarea. Găsi repede conacul cel nou și impunător, care arăta exact așa cum i-l descrisese baba. Iată, aici trebuie să locuiască boieroaica cea bogată. Admiră cu încântare conacul cel strălucind de nou ce era și se tot gândi cum să facă să îndrăznească și să intre în curte, ca să întrebe de stăpâna acestuia. * Nerun nici nu-și putea crede sieși de curajul
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
supărat tare mult, mai să-l ia la bătaie. Una dintre slugile conacului veni la el, îl luă de mânecă și-l împinse spre poartă, zvârlindu-l afară din curte și pregătindu-se să încuie poarta. Dar tocmai atunci apăru boieroaica în cerdacul larg al casei, să vadă pricina acelei gălăgii din curtea sa. Apucă să-l vadă pe Nerun alungat dincolo de poartă. Văzându-l însă tânăr, curățel și chipeș, îi veni în minte să-l cheme îndărăt. Era curioasă să
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
Când auzi că tânărul e pictor și că are la subsuori un sul cu mai multe pânze, îi porunci acestuia să intre în cerdac, să-i întindă toate pânzele și să le vadă pe îndelete. Tot uitându-se la picturi, boieroaica își dădu seama că băiatul, în ciuda tinereții sale, e talentat, și că pânzele sale sunt destul de reușite. Așa că, se hotărî pe loc să-i cumpere toate pânzele care le avea. Pentru asta îl chemă chiar în iatacul ei. Nerun rămase
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
iatacul ei. Nerun rămase uimit de măreția conacului din în care intrase. Se tot holba la tavanele cele înalte ale saloanelor prin care trecea și nu-și putea crede ochilor, la ce înălțimi zidiră meșterii acele minunate ornamente de pe tavan. Boieroaica îi mai zise o dată că-i cumpără toate pânzele. În acest scop îl invită într-o cameră, descuie și scoase ceva dintr-un cufăr și-i arătă o mulțime de bănet dintr-un săculeț. Numai zloți de aur și argint
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
descuie și scoase ceva dintr-un cufăr și-i arătă o mulțime de bănet dintr-un săculeț. Numai zloți de aur și argint, dintre cei zimțați. Dar ea se grăbi să încuie cufărul la loc, apoi ieșiră din camera aceea. Boieroaica îi zise: - Văd că ești un băiat de ispravă, ești iscusit și harnic. Îmi place. Uite care va fi tocmeala noastră. Nu-ți voi plăti chiar de îndată pânzele pe care ți le-am luat, ci mai târziu. Palatul boieresc
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
mai câte scorneli ale imaginației sale pentru ceea ce trebuia sau urma să fie pictat. Nerun se trudea să fie grijuliu, atent, trebuia să transforme fantasmele din mintea stăpânei sale în capodopere de artă. Se înțelege, văzându-l așa de priceput, boieroaica își spori pretențiile în privința realizării tablourilor. Acum totul trebuia să fie măreț. Totul trebuia să impresioneze încă de la prima vedere. Nerun era nespus de voios că putea să-i îndeplinească toate dorințele acesteia. Își tot făcea socoteli, în minte, imaginându
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
să-i primească la sfârșit de la stăpâna conacului. Dar, de la o vreme, când cele mai multe dintre saloanele mari ale conacului erau deja zugrăvite și după ce tânărul așternu o bogăție de tablouri pe care le aranjă în saloanele cele mari pentru oaspeți, boieroaica - nemăritată, încă tânără și frumoasă - începu să-l îndrăgească pe Nerun. Căuta mai tot timpul să-i fie prin preajmă, să-i dea mereu sfaturi, să-i mai ceară câte ceva, ba una, ba alta. Iar ochii ei începură să lucească
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
tot timpul să-i fie prin preajmă, să-i dea mereu sfaturi, să-i mai ceară câte ceva, ba una, ba alta. Iar ochii ei începură să lucească ori de câte ori se uitau țintă la tânărul chipeș. Nerun observă aceste porniri în purtarea boieroaicei și începu să se îngrijoreze. La început se prefăcu că nu-și dă seama de intențiile sale. Nerun chiar își dorea să încheie cât mai repede lucrările pe care le mai avea de făcut prin conac, apoi să-și ceară
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
o zi căută un prilej să-i aducă la cunoștință stăpânei că el a cam terminat ce era mai important de făcut la conac ei și că acum ar vrea să fie plătit. Această veste nu-i pică deloc bine boieroaicei, care intră numaidecât în panică. Nu-și putea imagina de ce tânărul era așa de neliniștit, de ce vroia plata muncii lui așa de repede și de ce se grăbea să plece. Într-o altă zi, stăpâna conacului se opri drept în fața lui
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
ochii pe el și nici gând să-i răsplătească munca. Începu s-o urască. Ea deveni principala piedică în realizarea fericirii lui. Ba, se mai întâmplă ca, într-o zi, pe la poarta castelului să apară un negustor bogat, pe care boieroaica îl invită în casă, să-i arate toate minunățiile pe care priceputul Nerun le realiză sub comanda ei. Negustorul rămase cu gura căscată. Când îl întrebă pe Nerun din ce loc de lume veni, negustorul se bucură să afle că
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
pe care el îl cunoaște bine, pe unde el fusese de multe ori. Dar negustorul plecă. Nerun, însă, rămase fără stare. Vroia să plece definitiv, să părăsească conacul acela. În mintea lui socotea dacă banii pe care i-ar da boieroaica îi vor fi de ajuns. Când găsi un nou prilej să-i amintească stăpânei că își vrea plata ca să plece, boieroaica se înfurie de-a binelea. Nu vroia să-l scape pe Nerun din mână cu una cu două. Inventă
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
Vroia să plece definitiv, să părăsească conacul acela. În mintea lui socotea dacă banii pe care i-ar da boieroaica îi vor fi de ajuns. Când găsi un nou prilej să-i amintească stăpânei că își vrea plata ca să plece, boieroaica se înfurie de-a binelea. Nu vroia să-l scape pe Nerun din mână cu una cu două. Inventă tot felul de lucruri de făcut, doar să-l mai țină legat o vreme. Nerun însă își pierdu orice răbdare. Începu
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
în sat fără nicio lețcaie, după atâta muncă, iarăși nu-i convenea, ar fi pierdut-o pentru totdeauna pe draga lui Mona. Gândurile lui întunecate îl munceau zi și noapte. Îi răsări în minte cufărul cel plin cu bani al boieroaicei. Gândul că i-ar putea lua cu forța de acolo, odată sădit în mintea lui, tot creștea și creștea, până ce i-a întunecat cu totul judecata. Își făcuse un plan monstruos: va fura pur și simplu banii care i se
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (3) - ULTIMA PARTE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (3) (Continuare) În timp ce Nerun era încă în simbria boieroaicei cele hapsâne și nerecunoscătoare, prin satul unde trăise Nerun, trecu un negustor bogat cu un car mare plin de lucruri frumoase și de preț. Deși rar, acesta obișnuia să treacă prin fiecare sat, vindea duminica prin târguri, sau poposea pe la
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
pictor vestit, plecat în oraș să câștige bani și să-și facă avere și casă. Auzind aceste vorbe, negustorului i se limpeziră pe loc lucrurile. Tocmai își aduse aminte de pictorul pe care-l întâlnise în oraș, când vizitase casa boieroaicei unde văzuse minunile săvârșite de pictorul acela. Abia acum înțelesese că fata era îndrăgostită de acel tânăr! Simți că îl apucă gelozia, și turbă de furie. Și cum nu era învățat să rămână mult timp dator celor care-l înfuriau
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
cu viclenie, povestea lui mincinoasă: - Frumoasa mea fată!... Auzisem că suspini după un tânăr sărăntoc plecat în lume să facă parale din pictură. Dar, trebuie să știi că l-am văzut pe pictorul tău drag în oraș, pictând conacul unei boieroaice frumoase și nemăritate. Și am văzut cum boieroaica rotea ochii după el, la fiecare pas. Iar el îi răspundea cu surâsuri delicate și cu ocheade. Ea venea la el, îl săruta și-l îmbrățișa cu foc, iar el murea de
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
Auzisem că suspini după un tânăr sărăntoc plecat în lume să facă parale din pictură. Dar, trebuie să știi că l-am văzut pe pictorul tău drag în oraș, pictând conacul unei boieroaice frumoase și nemăritate. Și am văzut cum boieroaica rotea ochii după el, la fiecare pas. Iar el îi răspundea cu surâsuri delicate și cu ocheade. Ea venea la el, îl săruta și-l îmbrățișa cu foc, iar el murea de plăcere în brațele ei. Când am plecat de la
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
la fiecare pas. Iar el îi răspundea cu surâsuri delicate și cu ocheade. Ea venea la el, îl săruta și-l îmbrățișa cu foc, iar el murea de plăcere în brațele ei. Când am plecat de la conac am aflat că boieroaica s-a hotărât ca la toamnă să se mărite cu el, cu tânărul pictor de care nu se putea lipsi nicicum. Iar tânărul îi era foarte recunoscător, nu-i ieșea din voie și era bucuros să se însoare cu ea
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
lucrurile de prin preajmă. Noaptea care urmă a fost un iad în casă. Unchiul nu reușea s-o liniștească nicicum. Chiar se gândea să cheme o femeie să-i descânte nepoata. Fata nu dormi toată noaptea, bocea întruna, blestema, pe boieroaica aceea, pe Nerun, chiar și ziua în care s-a născut! În zilele care urmară, lucrurile nu s-au îmbunătățit cu nimic. Mona, cea atât de cuminte și liniștită, devenise parcă turbată. Noaptea o apuca delirul, ceea ce l-a îngrijorat
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
nu dădea niciun semn de revenire. Se vedea clar că povestea aceea nenorocită o distrusese și-i întunecase mintea... * În acest timp Nerun, după ce alergă multă vreme în drumul său de întoarcere spre satul natal, după ce se asigură că slugile boieroaicei nu mai aveau cum să-l ajungă din urmă, se așeză, obosit, pe un butuc la o margine de pădure, și începu să socotească gologanii pe care îi sustrase din cufărul boieroaicei. Nu avea niciun fel de remușcare pentru fapta
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]