182 matches
-
cu greu prin zăpadă. După moartea procurorului, judecătorul clasează cazul și afirmă că Marian era nebun. Autoritățile puseseră un premiu pentru prinderea lui Manlache Preda. Găzarul, considerat vinovat de crimă de către procuror, murise și el în urma mușcăturilor unui câine sălbăticit. Boieroaica Pârâianu găsise deja un înlocuitor pentru soțul ei, existând tot mai multe zvonuri că ea ar fi pus la cale asasinatul. Primăvara sosește, iar fostul ocnaș coboară în sat pentru a merge la mormântul Ruxandrei. În timp ce urca dealul, el este
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Răducăneni la rangul de parohie. Ca urmare a faptului că biserica de lemn devenise neîncăpătoare pe măsura dezvoltării comunității, în anul 1903 se ia inițiativa construirii unei biserici noi, din piatră, mult mai mare și se începe strângerea de fonduri. Boieroaica Ana Catargi a donat comunității catolice terenul pentru construirea bisericii, precum și locul de cimitir. Noua biserică urma a fi construită lângă cea veche. Abia în anul 1914 preotul Iosif Tălmăcel a întocmit planurile de execuție a bisericii, în stil romanic
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun că, la început, sătul se găsea în punctul denumit Valea Oanii.Pe moșia Segarcea s-a află un schit care, mai tarziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune că o boieroaica pe nume Sultănica ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existența în punctul Valea Oanii s-a
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
la localitate. Nu posedăm documente care să ateste acest nume de Bucov din vechime. Adevărat este că, pe aceste meleaguri, au fost cândva întinse păduri de fag. Una dintre tarlalele cele mai fertile, care au aparținut acestui sat, luată de la boieroaica Câmpineanca și dată sătenilor care s-au remarcat în Primul Război Mondial s-a numit <La Fagi> Bătrânii au lăsat, prin tradiție, generațiilor viitoare știrea că aici erau niște fagi seculari, rămași din faimoasele păduri ale Teleormanului, păduri care, cu
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
dată în anul 1431, când domn al Țării Românești era Alexandru I Aldea, unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, semnat și pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
1867, imediat după reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ruși-Ciutea, așezare situată pe malul stâng al Bistriței, actualmente cu o populație de 2.390 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaica, pe nume Ciuta. Această a adus să-i lucreze terenurile niște ruși rămași în țara de la războiul din 1828-1830, cu timpul așezarea nou înființată a fost denumită Ruși-Ciutea. Până în 1830 a fost comună cu primărie proprie, aparținând Plasei Bistrița de
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
și monumentelor medievale din Moldova"" (1974). Biserica a suferit, probabil, pe parcursul timpului numeroase transformări. Ca urmare a trecerii timpului și a situării sale în mijlocul câmpului, biserica a început să se ruineze. La mijlocul secolului al XIX-lea, proprietara moșiei Baia era boieroaica Luxița Paladi, care stăpânea și moșiile vecine Tâmpesti și Horodniceni. Această boieroaică era fiica hatmanului Constantinică Bogdan Paladi, care a murit de holeră în 1831, lăsând o avere considerabilă: 14 moșii și târgușoarele Ștefănești și Podu Iloaiei, unde funcționau 40
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
numeroase transformări. Ca urmare a trecerii timpului și a situării sale în mijlocul câmpului, biserica a început să se ruineze. La mijlocul secolului al XIX-lea, proprietara moșiei Baia era boieroaica Luxița Paladi, care stăpânea și moșiile vecine Tâmpesti și Horodniceni. Această boieroaică era fiica hatmanului Constantinică Bogdan Paladi, care a murit de holeră în 1831, lăsând o avere considerabilă: 14 moșii și târgușoarele Ștefănești și Podu Iloaiei, unde funcționau 40 de crâșme. Luxița Paladi s-a căsătorit mai întâi cu logofătul Nicolae
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
1844 venind aice, și numindu-l Marchiz de Bedmar, ș-au vândut toate moșiile și țiganii, și s-au dus înapoi la praznicu dracului”". În testamentul său din 13 martie 1859, subscris la 19 iulie 1859 în orașul Napoli (Italia), boieroaica Luxița Paladi, marchiză de Bedmar, dispunea, printre altele, ""a nu vinde moșiile citate din Moldova decât la cea mai mare extremitate, de a pune ca să se rezidească biserica veche de la Baia și a privi bine pe vechii servitori ai familiei
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
fi opus. Carol Davila făcuse o impresie excelentă contesei, căreia i se părea de o naturalețe fermecătoare și cu un spirit deschis. Prima sa soție a fost, însă, Maria Marsille, fiica unui medic francez (Alphonse Constant Marsille) și a unei boieroaice din Țara Românească. Ea s-a stins din viață în martie 1860 (în vârstă de 24 de ani), după doar un an de căsătorie, la nașterea unui copil. La 30 aprilie 1861 s-a căsătorit cu Ana Racoviță, nepoata Goleștilor
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
sfârșitul secolului al XVII-lea documentele vorbesc despre o altă familie de boieri și anume boierii Păușești, familie ce apare și în pisania bisericii Sărăcinești alături de boierii Sărăcinești, ctitori ai acestui lăcaș. Numele boierilor Păușești provine de la întemeietoarea acestei familii , boieroaica Păușa. Un document datat 15 ianuarie 1695 vorbește despre vânzarea unei livezi la Păușești-Măglași. Este prima dată când într-un document apar alături cele două nume de Păușești și Mâglași. Actualul sat Coasta a fost înainte de anul 1900 nucleul comunei
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf[ânt] fruntar l-au plătit Pop Eanoș Părșinar și cu jupâneasa dumisale Marica, fecioru[ul] lor Ștefan și cu părinții
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
în scripte, nu figura deloc ca fratele ei) și leșină, înainte de-a „muri de plăcere“. O adevărată metaforă a iubirii; rămânea doar să completezi scena, întrebându-te ce-o omorâse în halul ăsta? Șapte ani mai târziu, la 1862, boieroaicele Zoe și Elena (proaspăt căsătorite) leșină pe rând în grădină, în timp ce fac conversație cu admiratorii lor iliciți. Dacă ar fi să ne luăm după același Bolintineanu, fețele lor deveneau când „pale ca astrul nopții“, când „roșii ca vișina“, semn de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
existau oarecari distincțiuni în interiorul acestei mari clase de oameni cam nedeterminat și confuz circumscrisă. Două tipuri mai diferite unul de altul au fost "negustorul sîrb" și "bogatul boier romîn", a cărui solie și fiică nu erau altfel, numite decât "frumoasele boieroaice". Damele române au trecut totdeauna de nește frumusețe extraordinare ceea ce au și fost într-adevăr. Tezaurul de grații corporale precum și spirituale s-a transmis curat de la străbunele matroane asupra fiicelor și nepoatelor lor. Balul român ținut la 15 c. în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
povestirile sale despre colectivizarea forțată a satului ei, de cărțile în limba rusă aparținând copiilor plecați pe la școli la oraș găsite în podul casei, de reproducerea ieftină a tabloului lui Ilia Repin, "Edecarilor de pe Volga" din salon, alături de portretul unei boieroaice din zonă, rătăcit pe acolo nimeni nu știe cum și când. Tot ea ne spunea în nopțile de vară extraordinare povești cu stafii și strigoi ce se ascund pe la colțurile caselor pentru a-i speria pe copii. Când eram adolescent
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de Seamă, utilizează ca spațiu expozițional încăperile casei Lovineștilor, de pe strada Sucevei, din marginea de la ieșire din târg, către nord-vest, lângă șoseaua națională, care duce spre Suceava casă care, cândva, era vecină cu un fel de conac medieval, aparținând unei boieroaice, Greceanu, modelul real al eroinei din comedia lui Alecsandri, Coana Chirița. Galeria concentrează și ilustrează, cu mijloace muzeale documente, manuscrise, mărturii, ziare, fotografii, cărți de epocă etc. marea densitate de personalități care s-au născut, au învățat, creat și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve plecate fără zestre, tinere seduse etc. Bucureștiul dă cel mai mare număr de reclamații. Capitala reprezintă o mare atracție pentru lumea rurală. Nevestele se ascund de soți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare boier cere binecuvântarea domnului pentru căsătoriile copiilor săi și uneori chiar îl alege naș. În același timp, se observă că atunci când are interes, Vodă intervine în alegerile făcute de supușii săi mergând până la a sili un boier sau o boieroaică să accepte căsătoria propusă de el. Cronicile și documentele din arhivele boierești au reținut o serie de astfel de cazuri în care voința lui Vodă devine poruncă de necontestat. Ni co lae vodă Mavrocordat (1715- 1716 și 1719-1730) este unul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aflată în cauză. Cei doi, aflând de planurile lui Mavrocordat, se decid să fugă împreună peste Dunăre și să se cunune acolo, dar cum Vodă nu doarme, boierii sunt prinși la Giurgiu, aduși la București și pedepsiți - boierul cu surghiunul, boieroaica cu căsătoria după vistierul Costandin Ramadan. Alegerea lui Ni colae Mavrocordat s-a dovedit însă de bun augur până la urmă: „măcar că cu sila se mărita se, dar cu toate acestea, el fiind om bun, de cinste și de bun neam
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mătase, aur sau argint. Culorile pre fe rate sunt roșul, verdele, albastrul, galbenul și albul. Basmalele și maramele se numără între șase și 12, fiind la rândul lor brodate cu diverse fire și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de care trebuie să se îngrijească și pe care trebuie să o hră neas că, atât timp cât are viață. țăran ca își crește singură copiii, îm păr țin du-se între mi ci le treburi coti diene și grija lor, doar boieroaica își permite ajutorul unei sluj nice și al doi ci lor, destul de numeroase în acest mediu și re cruta te din rândul roa be lor ți gănci. Edu ca ția revine în între gi me familiei: mama se ocupă până la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lim ba fran ce ză. Cu un soț greoi, obez și îm umbră cat cu zeci de haine, acoperit cu blănuri și bijuterii din cap până în pi cioa re, im posibil să se miș te în pas de dans, o boieroaică se lasă cu ce ri tă de un suplu ofi țer ce mâ nuieș te lim ba fran ce ză, știe cum să-i vorbească, o poartă în vâr te jul dan su lui, îi povestește despre aven tu rile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lua locul niciodată. Pe de altă parte, modul de viață al boierilor începe din ce în ce mai mult să se îndepărteze de cel al pop rului și, mai ales, să se ascundă în spatele zidurilor. Dacă la 1730 mai este posibil să vedem o boieroaică desfășurându-și amorul în public, după această dată casele lor devin adevărate fortărețe unde boierii trăiesc alături de familii și armatele de slugi, departe de privirile celorlalți. Ascunși de curiozitatea bolnăvicioasă a oamenilor, dispute le lor numai implică participarea publicului. Neînțelegerile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri le se realizează în se cret pentru a nu da prilej de bârfă celordin jur și, dacă totuși ajung la Mitropolie, ambele părți insistă, într-o primă fază, pe păstrarea secretului, cerând mitropolitului multă discreție. Căsătorite din interes, unele boieroaice își găsesc refugiul într-o relație. Aman ții lor sunt inferiori din punct de vedere social pentru că nu au de unde să aleagă, dată fiind limitarea spațiu lui în care se pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]