202 matches
-
răsucită în curtea cazărmii. - Ce căutăm noi aici? avea să întrebe Boris nițel mai târziu, la Buzău, într-un restaurant din centru bând un vin ruginiu... - Nu știu; ce știu e că trăim pe ceva lunecos,... pe ceva... fals,... o bolboroseală... ceva... o realitate vâscoasă... - Ești băiat deștept, a spus Boris, care era cel care ținea tranzistorul acolo, la ... Spusese asta privind cântăreața care cânta O, de-aș fi să mor... uite-așa aș vre să mor cu gagica lângă mine
Vulcanii noroioși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7547_a_8872]
-
claritate. Capabile să/ repună optimismul în drepturile/ lui naturale, să modeleze/ mințile tinere/.../ Mă uit/ în urmă/ totul pare închis/ în sine. Emoții/ strecurate-n crăpăturile stâncilor, ascunse / în carapace. Sensurile/ înfășurate-n cochilii. Totul/ s-a transformat într-o bolboroseală, într-o/ tulburare oculistico-ocultistă. Am/ descoperit că nu te poți juca/ de-a limbajul profetic." (pag. 107) Ca eșafodaj teoretic, poezia lui Caius Dobrescu e de-o prospețime imediat sesizabilă. Ca valoare, cred că se poate cerne fără regrete o
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
el îmi confirmă că civilizația noastră stă pe un imens soclu de false mituri. Nu doar că m-am "decomplexat" - nici una din "descoperirile" mutate dintr-o pagină în alta de Melanie Klein și adoratorii ei, de pildă, nu depășește profunzimea bolboroselilor unei ghicitoare de iarmaroc -, dar am câștigat și timp (n-am să mai pun niciodată mâna pe vreo carte din această categorie!), și spațiu (am purces la o drastică epurare a propriei biblioteci). Peste vară, am (re)citit metodic (cronologic
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
organicului. Aderența la agregările molatece e semnul unui suflet situat între oroarea față de inform și voluptatea viului. Chiar mineralitatea realului e supusă dilatărilor moliciunii, sub acțiunea grea a reveriei provacate de aderența excesivă la viu. Spiritualul însuși primește determinații ale bolboroselilor palustre: „îngerul vorbește în mine cu voce de broască/ și cu voce de pasăre/ vai, cum voi îndrăzni eu oare să-mi ridic limba/ printre buruieni/ căci, iată ferestrele cârciumii umflându-se ca niște/ săculeți de piele catifelată/ și ca
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
ghilimelele - și a mai strâns din auzite. În ciuda ifoselor de doctrinar și de martir pe care și le dă, acest mesager și apostol al vagului și al nimicniciei, își dă regulat în petec, lunecând, după fiece tiradă filozofească, într-o bolboroseală de nestăpânită lubricitate. Dar neputința lui literară nu poate fi o pricină de uimire decât în Occident, unde nu toată lumea cunoaște debuturile și desfășurările jalnicului pornograf. Calmul prefăcut, scelerateța reptiliană, perseverența lui care calcă peste amorul propriu și peste demnitatea
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
și mintea cu replicile neastâmpărat-scăpărătoare ale domnului Președinte Traian Băsescu dintr-un reportaj tv transmis de la Strasbourg, mi s-a consolidat părerea că modulațiile vocii sale sunt indescriptibile, mai ales la pronunțarea cuvintelor în engleză. Aveau ceva - modulațiile, evident - între bolboroseala mării în spatele Cazinoului din Constanța și gânguritul albatroșilor în Portul Tomis la apropierea furtunii. Și cum stăteam noi - Haralampy și cu mine gândind profund, ceea ce ni se întâmplă rar, e drept - deodată prietenul zice: -Cred că engleza domnului Băsescu se
Anul câinelui începe cu mușcături... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10915_a_12240]
-
60, confirmă teoria încurajatoare că marii poeți pot apărea și se pot manifesta în felul lor unic și în epocile cele mai mizerabile. Vizionarismul poetic nu înseamnă decît într-o echivalare diletantă un mod de a înțelege poezia exclusiv prin bolboroseli „inițiatice”. El nu are, de asemenea, decît într-o reprezentare naivă o legătură directă cu înălțimea, „determinare” care l-ar face pe un autor mediocru cîntînd stelele și luna să producă o experiență poetică mai intensă decît unul descriind cafeaua
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
La ușă sună întruna. Sunt la capătul unei zile cenușii. Copila adorabilă stă pe pat, cu ochii încă plini de lumina albastră a somnului, lipită de un ursuleț de pluș. Dar lângă ușă se aude târșâit de saboți și niște bolboroseli ursuze. Bătrâna declară ca de obicei că-n zilele noastre toate femeile sunt niște depravate și c-ar trebui să-mi mișc curul, fiindcă-i una la ușă care mă caută. În capul scării e Emma, cu o floare roșie
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
rostit Se adună toate în același loc Cârjele umblătorilor prin măruntaiele pământului Sunt părăsite după saltul mortal la mare înălțime Se sprijină unele de altele Munți de aer și lemn în ruină înainte și după noi aceeași liniște de început Bolboroseala moleculelor într-un crater încins Sunete prelucrate în plexul solar împerecheate după alte legi întrupându-ne. obsesii Mereu aceleași vise Bufnitura pe cearșaful încins după fiecare zbor Urma aripilor bine ascunsă Din teama de ridicol dimineața Când lumina dă buzna
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
ta, Își mișcă mîinile, spune cuvinte, Își aprinde o țigară. ISTAMBUL - MOSCOVA - TOKIO se schimbă plăcuțele cu zuruitul lor de jocuri mecanice. Timpul se precipită Încă o dată, se mai zbate În cîteva strîngeri de mînă, În cîteva zîmbete, Într-o bolboroseală neînțeleasă, apoi se cască un gol. Moare ceva În fiecare. O parte dintr-un prezent imediat este amputată. Începi să simți durerea aceea perfidă a unui organ absent. Începi să-l regreți cu toate resentimentele anterioare, pentru că orice resentiment e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
loc, privind intens catapeteasma, acolo unde se afla Arca Sfântă a Alianței.Totul părea spălat în lumină. Apoi încercă să cânte, dar nu putea să scoată din el decât gângureli de copil aflat în leagănul vieții. Se mira de aceste bolboroseli fără sens care-i ieșeau din coșul pieptului. Ciuli urechea în direcția rabinului - parcă vorbea tocmai despre el și despre alții ca el, Rudi, care nu puteau pronunța clar rugăciunile din cauza lipsei de cunoștințe în limbile suedeză și ebraică. Rabinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
și cu murdării culese de pe jos. Se apropie, hotărât să treacă mai departe. Dar pesemne că cineva Îl recunoscuse, Întrucât un murmur de Îngrijorare străbătu mulțimea, urmat de o tăcere bruscă. În golul acela răsună dintr-o dată glasul osânditului, o bolboroseală confuză Înțesată cu termeni latinești. Dante, care ajunsese până la stâlp, se opri curios. - De ce te plângi, nemernicule? De ce ai fost condamnat? Îl Întrebă, aplecându-se În așa fel Încât să Își Încrucișeze privirea cu aceea a nenorocitului. Dat fiind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi avut când intrase În toiul acelui măcel, acum era prea târziu. Totul era pierdut, și pentru totdeauna. Se pregătea să se Întoarcă spre ieșire, când auzi un glas stins, În Întunericul din spatele său. Parcă cineva Îngăima niște rugăciuni, o bolboroseală confuză și neinteligibilă, din care priorul izbutea să deslușească doar un „blestemat” repetat obsesiv, printre alte numeroase imprecauții. Se apropie precaut de locul din care provenea glasul. Era un bărbat ghemuit În dosul unei coloane, ce părea să implore peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acolo venim. Din pricina bătăliei a trebuit să muncim acolo până nu demult, replică celălalt perplex. Priorul Îi smulse opaițul din mână. - Veniți, vă conduc eu. Mai Întâi, trebuie să Încărcăm lucrurile, zise el pornind la drum. Din spate auzi o bolboroseală perplexă. În cele din urmă, cel mai Înalt dintre cei doi Își făcu curaj. - Messere, ce-i asta, o glumă? Ai confundat carul mortuar cu unul de evacuare? - Faceți cum vă spun și nu vă temeți. Sunt priorul Florenței și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să vii la struguri, să-i culegem. Mă gândeam să aduc niște studenți, e mai ieftin, adică... nu mă costă nimic. Dar poți veni și tu, dacă ești cuminte. Bărbatul vorbește mult, nesfârșit, nu mai termină, îi tot toarnă fetei bolboroseli fără hotar, ca și cum cerul și pământul ar trebui acoperite cu vorbe. A aruncat, în sfârșit, furtunul și s-a apropiat de tânără, o urmărește cu ochiul lui de specialist în femei, cum merge fata asta, încet, printre ierburi, parcă doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fost la îndemână, hai, fă‑o odată! Sophie îngenunchează în mizerie cu rochia ei frumoasă, deja e plină toată de noroi. Ține sub apă credinciosul animal domestic, obișnuit cu omul, ceea ce necesită destul de mult efort și forță. În apă: agitație, bolboroseală, spasme, bulbuci. Aproape că trebuie să se așeze cu totul deasupra jivinei; mă ud din cap până‑n picioare și fac pneumonie. Până să survină moartea animalului, Hans - care se purtase cam ciudat încă de mai înainte, la chestia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o cerceteze cum știe el. - Nu cobor, domn' major, să știu că-mi dați și 100 milioane! - Bine, Vasile, văd că trebuie să cobor eu. Pune-mi scara! Toți cei gură cască din jurul gropii au amuțit. Se auzeau doar niște bolboroseli de-ale popii, care din când în când ridica capul spre cer și abia atunci se înțelegea că "Dumnezeu este stăpânul și biruitorul vrăjmașilor omului." Polițistul a coborât pe transversalele scării, ce scârțiau din toate cuiele, în groapă. A dat
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
București; notează: „ În critica literară românească nu există, deocamdată, lucruri de acest tip. Prin lucrarea SPIRIT ȘI LOGOS ÎN POEZIA EMINESCIANĂ, dl. Adrian Botez este un precursor. Pe drumul pe care înaintează se vor buluci multe persoane, ce vor confunda bolboroseala extatică, cu foarte severele discipline, care sunt Mistica și Inițierea...” Despre Spiritele Iubirii (Serafimii), Adrian Botez are revelația: „peste iubirea de Dumnezeu - doar/misterul adânc: Dumnezeul Fețelor/Trei/”... Constantin Stancu 31 mai 2011 *** Adrian Botez, Cartea profețiilor, Editura „Rafet”, Râmnicu
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
ori distrugerea celorlalți. Tiza lăcomiei este mândria în care se întronizează slava deșartă, ce asistă fascinată la parada narcisiacă a seducțiilor. Chipul mândriei este mânia întru asemănare cu ura. Marama tristeții picură gustul cenușiu al delăsării, prelingându-se într-o bolboroseală abisală a uitării. Astfel, ne răstignim curiozitatea, uimirea, fiorul, mirarea, dorul, recunoștința și bucuria. Inima se împietrește și peste ea se așterne dunele disperării cu platitudinea și vidul iluziilor și amăgirilor. Dacă avem noroc spaima poate cuibări în noi frica
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
transă mistică, de un bigotism extrem și activat de nesocotirea regulilor în ce privește „întinderea plăpumii” ... Ca să-i pară intențiile ecumenice le motiva cu binecunoscuta judecată populară „Creatorul este unul și același pretutindenea în Universul văzutelor și nevăzutelor”(!), își însoțea invocațiile cu bolboroseli neînțelese de cei din preajmă, amestec de coregrafii bizare, simula(n)te, multe puțin ortodoxe. Părelnic atașat cauzei schimnice șl evlavioase la cele cuviincioase și simțitoare, crezând că este „izbăvit” prin câteva implorări cuvioase schimba rapid registrul, nu putea renunța
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
Lui. Răspunsurile Lui nu sunt întotdeauna " Da"însă întotdeauna sunt pentru binele nostru. Nu putem experimenta puterea rugăciunii folosind "formule magice." Rugăciunile noastre care primesc răspuns nu se datoreaza elocventei rugăciunii. Nu trebuie să folosim anumite cuvinte, fraze cu rimă, bolboroseli, multe cuvinte repetate deoarece Tatăl nostru știe de ce avem trebuința, mai înainte de ai cere noi. Rugăciunea trebuie să fie scurtă, simpla și la obiect. Personal, am simțit și am văzut puterea rugăciunii că una din metodele lui Dumnezeu de a-mi
PUTEREA RUGĂCIUNII de IONEL CADAR în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346670_a_347999]
-
doar drumurile bătătorite ale tinereții cele care și le acoperă înseamnă că nu au iubit niciodată dar încă mai speră. Poem anonim el nu mă mai iubește mâinile lui nu mă mai caută gură i s-a uscat de la atâta bolboroseala ai îmbătrânit femeie corpul tău nu mai are vigoarea de altădată tușești gafai transpiri respirația ta e șuierătoare ai riduri te-ai urâțit femeie își tot repeta ei în fața oglinzii gușa le atârnă burtă le atârnă de sub stratul de grăsime
CUM ŞTIU FEMEILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355561_a_356890]
-
nu este aici! Nu ai fost invitată! L-ai luat mișeleste. Așa spune Cartea Cunoașterii. Nu ai dreptul, să te amesteci! La pământ! Regentul i-a curmat calea, cu o rază de foc. -Vom vedea! amenință spectrul negru. Se auzeau bolboroseli și sunete neînțelese. Își chema în ajutor legiunile întunericului. Se întuneca văzduhul dar forțele binelui nu se lăsau înfrânte. Uniți în jurul regelui, l-au acoperit cu perdeaua din mătasea lunii, să pară invizibil. Toate sufletele blestemate ale morților își adunau
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > POEME DE GEO GALETARU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului CLIPA ȘI EXTAZUL Poezia și acidul acestor bolboroseli scânteietoare. Înaintezi pe suprafețe imprecise. Mai indecis Ca trestia de lângă lacul auriu. Lucrurile și cheia cu care se intră în lume. În pauza dintre două crime gemene. Perfect conștient. Apa din vis. Cuvântul Care mărșăluiește prin ținuturi iconoclaste. Vestigiile aspre
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
intrat în poezie cu umbra și răcoarea pădurilor, amețit de înălțimi, cu talpa grea de pământ și vocea curată a sângelui prin care aleargă cu slobozenie Măria Sa, Muntele, și plânsetul stelelor de departe, nesfârșitul cerului senin, înțelepciunea sfătoasă a brazilor, bolboroseala sfântă a apelor repezi, zborul păsărilor, țipetele adânci venite de dincolo de marginea lumii, atâtea doruri nestinse în curgerea anilor!. Sensibilitatea poetului vrâncean (în ultimele două-trei volume) este a unui modern pur-sânge, cu vocația < > dincolo de lucruri, fluent, sentimental-amar, tragic-discursiv, cu momente
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]