1,211 matches
-
lor vaporoasă. Acum pana uriașă de vultur plutea și cobora deasupra grădinii foarte încet, învăluită în pânza alburie a norilor. Când ajunse deasupra grădinii, un nătăfleață de căpcăun, rezemat de zid, cu ochiul închis și sforăind nevoie mare, începu să bolborosească pițigăiat: - Mie!... îmi... mi... a-nghiroasă a inamic! Ceilalți căpcăuni începură să râdă în hohote: - Ia uite la Căpcă 22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
spre ieșirea din pădure.Fata ciudată începe să își revină și suspină încet: -M-au ars!Mi-au dat foc! -Cine? Care ei?o întreabă Victoria uimită că îi aude glasul într-un mod mai normal. -Ăia cu crucile,cine crezi?Bolboroseau niște cuvinte în latină. -Preoți catolici! -Da,chiar ei,groaznic,nici măcar nu îmi amintesc cu am ajuns pe un rug,răspunde fata nedumerită, -Acela a fost coșmarul tău,se pare că ai scăpat.o liniștise Victoria cu neliniștea ei. -Cum
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1456984776.html [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
eu alerg fără aripi spre casa părintească, unde altădată abia așteptam să ajung, să îmi alin supărările cu zâmbetul mamei și cu înjurătura caldă, de bun venit, a tătălui... Plăcintele sfârâiau în cuptor, cozonacii dădeau afară din formele negre, sarmalele bolboroseau sub capacul de tuci și florile tronau pe măsuța din hol, mereu altele , mereu ale altui anoptimp; mama știa cât le iubesc și mergea pe la vecine (care aveau grădini) și le striga veselă și mândră: - Hei, care aveți mâna mai
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/O_viata_intr_o_clipa_violetta_petre_1363716505.html [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
Plutonul a fost dus de mine cu căruța, era un drum plin de hârtoape și în același timp foarte periculos pentru că îl aveau nemții sub observare și puteam din clipă în clipă să fim măturați de pe fața pământului. Vida Baci bolborosea rugăciuni și-și făcea mereu semnul crucii, rușii stăteau tăcuți pe carâmbul căruței cu puștile mitraliere gata de tragere și ne țineau și pe noi sub observare. Soarele se ridicase sus, începuse căldura, tăcerea ne omora, spaima de moarte se
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
căutând mângâierea mâinii cel hrănea. Într-un pat îngust un bătrân învins de vreme-și aștepta sfârșitul. La coardă un bec mânjit de muște lumina spasmatic. Pe masă, într-o cană cu mălai, tremura o lumânare. O mână de oameni bolboroseau împrejurul ei. Ochii încețosați ai bătrânului priveau candela ce-atârna sub icoană. Stropul uleios de lumină încremenit în întuneric îl compătimea. Sau poate-l încuraja. Inima-l înțepa adânc. Respira lung, inhalând aerul ca fumul de țigară. Buzele subțiri înmărmurite
Ultimul ceas by http://balabanesti.net/2011/06/30/ultimul-ceas/ [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
mai mare rating de audiență...” - Mă, daa prostalău mai ești! Cum să nu fie televiziune cu audiență mare dacă este singurul post de televiziune din țară! Gică abia acum observă că de fapt a gândit cu voce tare, mai mult bolborosită de năuceala evenimentelor peste stohneala alcoolică care îi lenevea creierul... -Da, Vasile așa este am uitat că tu nu ai antenă de aia „paianjen” să prinzi „rușii” și „moldovenii” la televizorul tău ultramodern cu circuite integrate... În zona lor, fiind
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1484484749.html [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
Prin sufletul meu zboară vrăjitoare, iar inima uscată de griji și resemnare într-un pustiu imens s-a transformat. Trei capete se ceartă pe umeri zi de zi și se întrec, de născociri avide, iar gândurile mele bătrâne și livide, bolborosind, descântă poezii. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1566, Anul V, 15 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429124736.html [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
iluzii, că am interpretat greșit lucrurile, dar între timp a apărut acel Grigori pe plajă și m-am ascuns după colțul gardului. Atunci l-am zărit pe el nu prea departe, după o stivă de șezlonguri, cum se agita și bolborosea și am bănuit că mai era cu cineva acolo. După ce el a plecat eu m-am apropiat și atunci v-am văzut. Fără urmă de îndoială erai dumneata... ăăă erai complet inertă și inconștientă, am crezut că erai moartă și
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1468413460.html [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
patriei, nici mieunatul, nici nechezatul nu sporeau încremenirea, basca lătratul mioritic, inutil și el, cuveitul și sadamii și tufișurile zăceau în nemișcare, stelele străluceau pe cerul senin senin și etern etern și doar pîrîul se lovea de pietrele lustruite și bolborosea ceva în barbă, făcîndu-ne să ne înfioram de grozăviile colorate cu antrax în cartea cu povești de pe vremea lui “a fost odată ... ”, da' povestea cu curca analfabeta, dă-o-n pullul meu, șase șase, nea Oreste, făr-a-prinde chiar de veste
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_74_75_s_ioan_lila_1341240469.html [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
De asta-și aminti în ziua aceea și, pe negândite, îi zmuci bățul din mâini, doborând-o la pământ. Surprinsă, bătrâna se speriase rău, dar își găsise bățul prin țărână și se ridicase dreaptă-dreaptă, cum nimeni n-o văzuse niciodată, bolborosind ceva cu ochii albi spre cer. Privind-o, băiatul simțise cum o moleșeală îl învălătucește și o stare de leșin îi slăbește cap și corp. Se dusese mintenaș acasă, strecurându-se în odaia lui, sfâșiat de neputință. Adormise buștean... Seara
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417346872.html [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe ciment. Când a văzut Viorel că nu mai opune rezistență a crezut că a cedat poftelor sale. O săruta cu patimă și îi bolborosea la ureche ca un posedat: - Ai văzut că mă vrei? Ai văzut că mă dorești? Nici nu îi trecea prin cap că lovitura primită la cap putea să-i pună fetei viața în pericol. Îi rupse chiloții de pe ea și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
ce făcea ea în mintea-i cu a ei erată? Câteodată părea că-l vede și îi surâde, Dar la numai puțin dispărea pe sub dude, Deși încercă să meargă să-i și vorbească, Gura-i se bloca și-ncepea să bolborosească. Nu prea percepea ce lui i se întâmplă, De ce inima-i bate tare în a lui tâmple? De ce nu mai are acel zbor de la început, Pe când îndoiala în a sufletului i-a încăput? Într-o zi fără să vrea își
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
-mi frec ochii ca să dau crezare că există cu adevărat ce văd acum, si nu este numai o închipuire de-a mea care s-a desprins din lanțul multora care imi populează adesea, creierul. Ne secase parcă al graiului izvor. Bolboroseam cuvinte așezate cine mai știe de când în capul nostu, si nu de puține ori interjecții care subliniau surpriză. “Mai, măi, măi! Știam că de obicei, ce vezi în fotografii nu se potrivește cu ce vezi pe viu, dar nici chiar
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Marele_canion_din_arizona_acolo_unde_natura_a_plasmuit_sublimul.html [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că nu -i place. Măi, Măi ...ce pretențios mai ești !... ce-ai vrea ? fripturi ?...n-avem, ai să mori, măi, băiete de foame, de când n-ai mâncat ? urlă ta-su plin de supărare. În loc de răspuns
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
personaje se strecoară, într-o simplitate a decorului, pe o scenă prăfuită, fiecare în cuibul lui de gânduri, spre izvorul care învie ”duminicile neîmplinite”. Caută esența existenței lor în unicitatea firii. În prezența izvorului, jocurile se învolburează, deznoadă furtunile, esența bolborosește în cei doi ca lava în vulcan. Cuvântul se metamorfozează, șterge unghere împăienjenite, se spun tare adevăruri, până acum șoptite în taină. Este o decopertare a sufletelor la întâlnirea cu Dumnezeu. Fiecare privire aruncată în oglindă este întâlnirea cu noua
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe ciment. Când a văzut Viorel că nu mai opune rezistență a crezut că a cedat poftelor sale. O săruta cu patimă și îi bolborosea la ureche ca un posedat: - Ai văzut că mă vrei? Ai văzut că mă dorești? Nici nu îi trecea prin cap că lovitura primită la cap putea să-i pună fetei viața în pericol. Îi rupse chiloții de pe ea și
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
a nimerit cu barba într-o crăpătură de stâncă și-acum urlă, tăntălăul, după ajutor... Cine să-l ajute?... Noi suntem pe moarte... Iar norișorii noștri... Nu se mai auziră decât suspine și sughițuri din ce în ce mai stinse. Într-un târziu mai bolborosi: - Mă sufoc... voinice... du-te la izvoare... și scapă... nepricopsitu... Mărțișor înțelese și alergă în susul râului, spre izvoarele sale. Norocel, cu pana, după el: - Iar te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
a nimerit cu barba într-o crăpătură de stâncă și-acum urlă, tăntălăul, după ajutor... Cine să-l ajute?... Noi suntem pe moarte... Iar norișorii noștri... Nu se mai auziră decât suspine și sughițuri din ce în ce mai stinse. Într-un târziu mai bolborosi: - Mă sufoc... voinice... du-te la izvoare... și scapă... nepricopsitu... Mărțișor înțelese și alergă în susul râului, spre izvoarele sale. Norocel, cu pana, după el: - Iar te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
se lăbărțeze pe cîmpul de zăpadă, se așează cuminți unele sub altele, forțate de formă să se concentreze în esența fondului ... Cînd plecasem de acasă, mă întîlnisem cu Vascodagama ... se ducea să-i cumpere Afroditei banane de la Leo. Pofteau copilașii, bolborosea el fericit ... Avocatul, în costumul lui gris-fer croit impecabil, cu aliura lui de imperator, zîmbea cu acea ironie fină a omului care este obișnuit să ia un paragraf dintr-o lege și să-l reinterpreteze după cum îi cade lui mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
a văzut-o pe tânăra sa colaboratoare în ce stare se află, cât era el de trecut prin viață s-a speriat. Fata avea chipul palid, fără nicio picătură de sânge care să-l mai coloreze și privea în gol, bolborosind continuu vorbe fără noimă. A chemat mașina și s-a urcat cu fata, plecând direct la dispensarul comunal. Medicul dispensarului a analizat starea fetei și când a aflat și motivele ce au adus-o în această stare, i-a făcut
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destine_paralele_cap_iv_stan_virgil_1326284963.html [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
peticit de plombe asfaltice în care, când și când, se mai împiedicau enoriașii care ieșeau de la sfânta slujbă. Stătea cu capul plecat, adus de umeri, cu corpul parcă încordat și care tremura convulsiv la intervale regulate, își înălța aritmic capul bolborosind scuze, probabil că nu le mulțumește îndeajuns generoșilor trecători sau enoriași care împărțeau, în dreapta și în stânga, „boțuri” de colivă învelite în hârtie velină ca să nu se scurgă pasta de zahăr, untedelemn și alte siropuri și desinențe ce compun gramajul umilinței
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_v_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
aspru întâmpina prima zi a anului. Deodată le apăru în cale un om întins pe pământ, cu pieptul și burta dezgolite, lipit de ghiața care acoperea strada. Apropiindu-se, și-au dat seama că era un tânăr, de vârsta lor. Bolborosea cuvinte abia auzite, ca pentru sine însuși. Tinerii creștini l-au ridicat de jos și, cu mare greutate, l-au înduplecat să intre cu ei în holul unui bloc din apropiere, unde s-a încălzit puțin stând cu spatele rezemat
DUPĂ CREDINTA VINE FAPTA de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dupa_credinta_vine_fapta.html [Corola-blog/BlogPost/344911_a_346240]
-
-și făcea somnul „de înfrumusețare” pe colțul mesei, cu capul sprijinit pe propriile-i antebrațe. - Vremea asta, fraților, mi-aduce aminte de prima mea întâlnire c-o gagică, glăsui Procuroru' cu-n aer nostalgic. Nea Marmy se foi un pic, bolborosi ceva, apoi își continuă somnul. - I-auzi, nea Marmy, e vorba de gagici! Scoală-te! Strigă în zeflemea, Milică Săpunaru, care, în mintea-i aburită de alcool, făcuse probabil vreo conexiune între foiala bătrânului și ultimele cuvinte rostite de Procuror
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_viscol_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
încline toată viața în fața lucrurilor mai mici ca el. Și atunci s-a lovit atât de tare, încât n-a mai putut scoate un cuvânt iar medicii chemați de urgență la căpătâiul lui l-au văzut numai dând din mâini, bolborosind cuvinte de neînțeles și dându-și duhul; Constatând apoi că pacientul murise fără ajutorul lor, medicii s-au retras murmurând: Uite-așa mor oamenii mari: neînțeleși! Referință Bibliografică: Oamenii mari / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul
OAMENII MARI de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Oamenii_mari.html [Corola-blog/BlogPost/355683_a_357012]
-
Apuseni. Fusesem deci indoctrinat. Aveam impresia că priveam prin ochii ei, că nu mă puteam desprinde nici măcar de impresiile ei. - Vezi, îmi spunea de fiecare dată când nu-și putea desprinde privirile de la apa clocotitoare, bubuind peste pietrele uriașe, Arieșul bolborosește blesteme asupra celor care nu pot iubi frumusețile naturii și își bat joc de ea. Am oprit mașina și am tras câteva cadre, mai fascinat acum de formele modelate pe sub arini și aluni, decât fusesem atunci când mi se păruse că
FOTOGRAFIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431750860.html [Corola-blog/BlogPost/341611_a_342940]