233 matches
-
nostalgia, cred că mult mai bine ar fi să detaliem starea de fapt a acestui așezământ. Și pentru că lumea de azi traversează o perioadă grea, în care suferința și bolile îi copleșesc pe cei sărmani, vă gândiți cumva la revigorarea bolniței de la Mănăstirea Cozia? - Dacă este să ne gândim la faptul că bolnița a fost realizată într-o perioadă în care lumea trăia într-o mare suferință, este evident faptul că era nevoie ca aceasta să servească și la tămăduirea bolilor
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
fapt a acestui așezământ. Și pentru că lumea de azi traversează o perioadă grea, în care suferința și bolile îi copleșesc pe cei sărmani, vă gândiți cumva la revigorarea bolniței de la Mănăstirea Cozia? - Dacă este să ne gândim la faptul că bolnița a fost realizată într-o perioadă în care lumea trăia într-o mare suferință, este evident faptul că era nevoie ca aceasta să servească și la tămăduirea bolilor trupești, dar și sufletești. Eu consider că este într-adevăr nevoie de
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
realizată într-o perioadă în care lumea trăia într-o mare suferință, este evident faptul că era nevoie ca aceasta să servească și la tămăduirea bolilor trupești, dar și sufletești. Eu consider că este într-adevăr nevoie de o revigorare. Bolnițele mănăstirești erau de fapt mici spitale pentru călugării bătrâni și, în același timp, aziluri pentru bătrânii și bolnavii din împrejurimi. Pe lângă tămăduirea trupească, monahii aveau menirea de a asigura și un suport spiritual celor bolnavi, astfel încât slujbele din bisericuță erau
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
menirea de a asigura și un suport spiritual celor bolnavi, astfel încât slujbele din bisericuță erau ca un balsam pentru cei aflați în suferință. Eu consider că nu este deloc rău și ar trebui ca în viitorul apropiat să reactivăm aceste bolnițe, pentru că acest lucru este posibil. Numai că acele case care au fost ridicate atunci de voievozii vremii trebuie consolidate, reamenajate, ca să corespundă cel puțin din perspectiva funcțională a unui spital. Și la Mănăstirea Cozia, dacă Dumnezeu va ajuta, s-ar
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
posibil. Numai că acele case care au fost ridicate atunci de voievozii vremii trebuie consolidate, reamenajate, ca să corespundă cel puțin din perspectiva funcțională a unui spital. Și la Mănăstirea Cozia, dacă Dumnezeu va ajuta, s-ar putea ca pe lângă bisericuța bolniță, care este o frumusețe și care trebuie păstrată, pentru că știți cum este, când dezvolți ceva trebuie să ai grijă să nu distrugi altceva, eu consider că la Mănăstirea Cozia ar fi posibilă o revigorare a acelei bolnițe și ca biserică
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
ca pe lângă bisericuța bolniță, care este o frumusețe și care trebuie păstrată, pentru că știți cum este, când dezvolți ceva trebuie să ai grijă să nu distrugi altceva, eu consider că la Mănăstirea Cozia ar fi posibilă o revigorare a acelei bolnițe și ca biserică, și ca viețuire. Dumnezeu ne-a învrednicit ca sfânta mănăstire să se afle pe un pământ binecuvântat, astfel încât avem la îndemână și ape minerale, și alte resurse balneare, dar și un aer proaspăt de brad, care face
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
de meșterii Marin și Preda, care au zugravit și pe ctitorul ei, Constantin Brâncoveanu cu întreaga lui familie, în tinda bisericii. Tot în tinda sunt 4 morminte printre care și cel al domniței Smaranda, fiica domnitorului. Lângă mănăstire se află bolnița, zidita de doamna Maria, soția lui Brâncoveanu, iar în apropiere schiturile: Sf. Apostoli și Sf.Stefan (zidit de St. Brâncoveanu, fiul lui Constantin). Alpinism. Pe muntele Cozia. Din Lotru, urcuș 5 ore. La jumătatea drumului se află M-rea Stani-
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
Sigur că din acest periplu imagistic de odinioară nu era posibil să lipsească nici plutele de pe Olt, nici ”Pausa”, nici trenul cu abur pufăind de zor spre ”Cârlige”, nici portul popular autentic, nici vechile vile și hoteluri, nici mânăstirile Cozia, Bolnița, Turnu sau Stânișoara, după cum nu era posibil să lipsească vechea Masă a lui Traian sau alte puncte recunoscute că pitorești din zona Calimanesti-Caciulata. Domnul Zamfirache, să zicem cartofilul, și-a dovedit - și ne-a dovedit - că din cărțile poștale ilustrate
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
dintre care cea mai vestită este Maica Domnului Prodromița, "cea nefăcută de mână omenească ", cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea biblioteca, cu atelierele, cu sinodiconul (sala de reuniuni), cu arhondaricul (casa de oaspeți), cu bolnița (spitalul), cu chiliile, cu marea cisternă subterană, cu trapeza (sala de mese), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, "Prezența monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
Deci spațiului circular de la poalele copacului consacrat din vatra satului i se atribuiau mai multe roluri esențiale : divan de judecată pentru bătrânii comunității, loc de horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe și coroane în mâini, îngerii care încoronează - tema a apărut în 1542-1543 în paraclisul bolniței Mănăstirii Cozia [unde, în tabloul votiv, pictat de David și de fiul său Radoslav, niște sud-dunăreni, poate, Radu Paisie - Petru -, Doamna Ruxandra și Marco, fiul lor, au deasupra îngeri încoronatori] - subliniind sorgintea divină a învestiturii 272), la Mănăstirea Tismana, ctitorie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Iorga, Portretele doamnelor române, București, 1973, fig. 3 și la Paul Lacroix, L’armée, Paris, 1887, p. 37, fig. 25). Cu pandelocuri bizantine și șube îmblănite sunt pictate Doamna Despina Milița - la Argeș - și fiica ei, Ruxandra - în biserica bolniței de la Cozia și la Argeș. 317. Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 83. 318. Ibidem, vol. I, p. 210. 319. Ibidem, vol. I, pp. 209-210. 320. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 19
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
biserica cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vornic Șerban (cel ce a refăcut Mănăstirea Comana - unde a fost și înmormântat - și și-a legat numele de edificarea multor lăcașuri: schitul Bascovele din Argeș, biserica Sfinții Apostoli din Roșiori, Mănăstirea Cozia - pictura bisericii mari -, biserica Șelari din București, bolnița Mănăstirii Bistrița, unde a fost pictat împreună cu soția). în Moldova, alți Cantacuzini, marele stolnic Toma (socrul lui Velicico Costin) și fratele său, Iordache (mentorul lui Miron Costin), și-au legat numele de numeroase construcții ecleziastice și civile. La fel, hatmanului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o)iv(o)d, Elena d(oa)mna, Papa, Stanca, Preda, Păuna...”69. Femeile - soții, fiice - sunt prezente, cum se vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu, își evocă demnitatea (nu doar socială) - „luminata do(a)mnă preînălțat soțul său, Io Costandin Băsărabŭ Voevod” - și declară a urma pilda aceluia (ctitor al mănăstirii): „și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
convingă pe Despina Milița să se întoarcă temporar în țară. I-a pozat Ruxandra, ca Doamnă în al doilea rând, și unui pictor și o vedem, alături de Radu Paisie, în fresca din biserica (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel), bolniței de la Cozia (în naos, pe peretele despărțitor, în stânga, alături de Marco Voievod și de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană de samur 221. Dar Radu Paisie - cel ce va fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unsprezece copii, a ridicat împreună cu el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri ce-i aparțin sau pe care le-a înălțat împreună cu fratele ei, Pană Negoescu (Biserica Dintr-o zi și Biserica Ienei din București, Biserica bolniței de la Mânăstirea Bistrița, Mănăstirea Surpatele), a dăruit bogat alte mănăstiri. L-a însoțit pe soțul ei care își pierduse tronul (Brâncoveanu a fost ridicat „dimpreună cu toată casa lui”) pe drumul către moarte, la Stanbul. A stat închisă, împreună cu femeile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
expresiilor vii, respectul pentru adevărul figurii umane. Din Țara Românească este preluată scena sinaxarului, întâlnit la Cozia încă din secolul al XIV-lea, și tot de la Cozia se împrumută scene cu figuri de sfinți ascetice, cum ar fi cei de la bolnița de la Bistrița. Obiectele, clădirile și natura sunt redate schematic sau simplificat în picturile bisericești. Legătura obiecte - decor e convențională, simbolică; se vorbește chiar despre caracterul ilogic al arhitecturii pentru că scena se petrece în afara legilor pământești. Referitor la gestică, personajele sacre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ce anunță crucea zilei. După un timp, bătrânul se oprește și, privindu-mă cu zâmbetul pe buze, mă întreabă: Îți mai aduci aminte de Locman gerahul? Am stat o clipită să-mi aduc aminte... „Nu cumva l-am întâlnit pe la bolnița Spiridoniei?...Ba da!”...Când am fost sigur că așa stau lucrurile, i-am răspuns bătrânului: Mi-am adus aminte, părinte. El este doctorul chirurg de la Spiridonie. Dar ce ți-a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstirea Bârnova au fost îngrijiți și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste așteptări. Primea veniturile târgurilor Vaslui, Galați, Tecuci și Târgul Ocna cu exploatarea de sare. Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și de hrisovul lui Ioan Theodor Calimah voievod din „Vălet 7269”, în care spune: „S-au afierosit câteva vinituri la mănăstirea Svântului ierarh Spiridon... pentru întemeiarea și bunăstarea acestui locaș... dar fiindcă am făcut și spitalii la mănăstirea aceasta, adică bolniță pentru căutarea grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat venitul... pârcălăbiii Sorocii să fie în sama lui”. Nu te bucura însă, fiule, înainte de a afla că din acest venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-a adunat. Banii „ce s-au strâns prin mâna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-a adunat. Banii „ce s-au strâns prin mâna lui Anastasă lipscanul” de la Ocnă și din alte datorii au fost 3269 lei și 76 bani, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]