1,956 matches
-
de spus. Se surpă nădejdi și idei trecătoare În drumul arid, îndreptat spre apus. A fost ieri, este azi, va fi mâine ..... Așa se scurge clepsidra de ani, Nu știu a plânge, a râde. E bine? Și-arunc înainte cu bolovani. La poarta perechii refuz să mai bat, Mă-nchin ca bigoții spre nu știu ce. Alunecă lumea în lung și in lat. O văd, o miros, o detest. ...... Dar de ce? Referință Bibliografică: De ce? / Monica Bokor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104
DE CE? de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_ce_monica_bokor_1389208398.html [Corola-blog/BlogPost/363768_a_365097]
-
clandestin, amintindu-și feeria căderii lui în noaptea impactului. Gândea, nefericitul, ca plutise că o pasare albă, cu ochii larg deschiși și cu silueta arcuita grațios, ca o patinatoare suspendată. De fapt, au confirmat martorii, a căzut gingaș că un bolovan. Cred și eu, nu are nici cea mai mica formă aerodinamică. Partea rea e că am rămas în arest la domiciliu, câtă vreme elementul central din alcătuirea mea nu se învrednicise încă să prindă alura de suflet întremat. Am ieșit
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1473853343.html [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
este trecut în pisania de pe biserica schitului. Pelerinii care doreau să primească ajutor de la Sfântul Antonie urcau până la bisericuța din stâncă. Erau impresionați de viața simplă, de nevoințele la care se supunea, de multe ori găsindu-l tăind copaci, stivuind bolovani sau plivind grădina pe care o avea în poiană. Ziua muncea, iar noaptea o petrecea în privegheri neîntrerupte și rugăciuni fierbinți, însoțite de lacrimi izvorâte din inimă. Rămas la Schitul Iezer, metoc al Episcopiei Râmnicului, Sfântul Antonie a reușit să
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > COUPE DE FOUDRE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mă regăsesc în nefericirea pietrei cum s-ar putea crede, nu mi-au plăcut niciodată pietrele de pe drum, bolovanii, nu mi-a plăcut lipsa lor de sens, imobilismul, starea lor de prostrație transmisă și oamenilor, indiferența lor în fața timpului, indolența, nepăsarea... M-am născut dintr-o piatră însuflețită, o piatră cu inimă, am crescut într-o inimă de piatră
COUPE DE FOUDRE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1478661854.html [Corola-blog/BlogPost/384319_a_385648]
-
dragoste a surorii mai mari. Locuința de la marginea satului nu era deloc înstărită: "Într-o seară am găzduit un cerșetor orb. Am împărțit cu dânsul țolul cu care ne înveleam; dacă Vasile Voiculescu ar fi scris povestirea cu supa de bolovan, am fi avut și noi cu ce să ne cinstim oaspetele care, surprins de o sărăcie și mai lucie, se va ruga cu lacrimi la miez de noapte", povestea părintele unor apropiați." Clasa I primară a frecventat¬-o în satul
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
încotro dorește fiecare, că nu am contabilizat negativismele, așa cum se poartă astăzi. Risc, așa ca-n vremea Orânduirii fără libertate, cu scrisoarea deschisă. Atunci era altceva. Și astăzi este altceva. Concret, am promovat și promovez prietenia-moralității și mulți dau cu bolovani. Cu toate acestea continui. De ce? Mi-aș dori ca până la plecarea Dincolo, România să se ridice de pe ultimul loc din Europa. • Membru al Ligii Scriitorilor din România. • Membru fondator al Fundației „Origini Carpatice”. • Inițiator, redactor-șef al revistei „Uscând o
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dumitru_K_Negoi%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
șoarecele pofticios în cursă, tocmai căzuse o victimă. Teroarea mea de șoricei fiind binecunoscută în familie, venea adesea exploatată de acesta. Așa că se trezise dis de dimineață și eliberase șoricelul din cursa letală, punându-l chicotind în ghiozdanul meu, alături de bolovanul de mămăligă, învelit neglijent într-un ziar vechi. Ce trai pe bietul șoricel!... S-a ospătat cât l-au ținut curelele pe tot parcursul drumului până la școală și probabil că a făcut chiar indigestie, căci nu a reacționat în nici un
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
șefului de punct și Comorile din stadionul părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar a referentului), la ipostazierea și etalarea discursivă a demenței, potrivit unei poetici pseudo-parodice, postmoderne, susținute de aserțiuni precum: “Oamenii sunt bolovani ruinați dar în singură sprânceană ademenesc, ostașii cerți ai furtunilor și idioților. Te foarte mulțumesc cu o remușcare” (Singurătatea vede acoperiș jos). Se pot decela, totuși, trei modalități (cel puțin) de a evada din acest infern, din această mlaștină sinistră
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Proza_lui_marian_drumur_sau_de_eugen_dorcescu_1391340223.html [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SE URNEȘTE BOLOVANUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 405 din 09 februarie 2012 Toate Articolele Autorului se urnește bolovanul și pornește-ncet la vale: se prăvale, se prăvale, striga-ntruna prostovanul! cine știe la un semn după ce plătești uiumul încotro apucă
SE URNEŞTE BOLOVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Se_urneste_bolovanul_ion_untaru_1328796205.html [Corola-blog/BlogPost/351625_a_352954]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SE URNEȘTE BOLOVANUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 405 din 09 februarie 2012 Toate Articolele Autorului se urnește bolovanul și pornește-ncet la vale: se prăvale, se prăvale, striga-ntruna prostovanul! cine știe la un semn după ce plătești uiumul încotro apucă drumul pe tărâmul lui de lemn! bariera se ridică și trăsura-ncet dispare prin ținuturile-n care întâlnești
SE URNEŞTE BOLOVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Se_urneste_bolovanul_ion_untaru_1328796205.html [Corola-blog/BlogPost/351625_a_352954]
-
de cel care nu știe locul lui într-o verigă care prezident sau rigă va cădea din ierarhie? un popic două popice domnii care stau în lojă banii cheltuiți pe ojă mai bine-ți luai arșice! Referință Bibliografică: se urnește bolovanul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 405, Anul II, 09 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SE URNEŞTE BOLOVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Se_urneste_bolovanul_ion_untaru_1328796205.html [Corola-blog/BlogPost/351625_a_352954]
-
ca noi toți! -Flower-Power, să nu leșini, fii bărbată! -Fraților, ăsta-i Styxul, ce mai! -C'est fini la comédie! ...Și tot așa! Țipau speriați, bravând ori nu... Americanul se trase puțin într-o parte și se așeză pe un bolovan răzleț. Încercă să-și înfrâneze gândurile, dar o teamă lăuntrică îi creștea în piept. Teama că totul se sfârșea într-un mod stupid, de neînțeles pentru el și prietenii săi! Necunoscutul și inexplicabilul îi fuseseră toată viața dușmanii cei mai
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
ireversibil de pe puntea îngustă a raționalului într-un hău fără întoarcere. Zâmbi în sine: oare nu-i mai bine să mori nebun decât de foame?! În oglinda aurie, imaginea lui - impunătorul American, omul de succes - medita așezat pe un alt bolovan nevăzut... Referință Bibliografică: ROMANUL PUNCTE DE INFLEXIUNE - CAP.9 (Partea a II-a) / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
impresia de multă ordine și punctualitate „așa, ca la vestici”, îmi spun în gând. Ridicăm geamantanele, ufff ... ce grele ni se par! Abia așteptăm să ne așezăm pe o canapea englezească din compartiment. Săltăm valizoacele care parcă au în ele bolovani, nu alta ... și le așezăm să stea cuminți la locul lor. Compartimentele sunt mai mici ca ale noastre, cu atât mai rău pentru bagajele care ne însoțesc fidele. Canapelele sunt cochete, curate și sunt întregi. Becurile din plafon dau o
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_cu_siguranta_domnul_gentiana_groza_1339423116.html [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]
-
sfătos spre publicul spectator. Își spunea că o dată pe an să asculte bătaia adevărului în culisele teatrului de păpuși contemporan. DESCHIDERE De câte ori se ascundea în spatele perdelelor din labirint, focul din vatra devenea palid iar mâncarea îndestulătoare. De câte ori uită să disloce bolovanul din fața casei, scaunele rămâneau nefolositoare și grele din cauza umezelii bolnăviciose. ISTORIE Să ne aducem aminte de seară în care tavanul s-a prăbușit pe podea. Atunci bucățile de ipsos au redevenit țărâna, uitate de vreme și de oameni. Istoria se
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1431847448.html [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
rapid slăbiciunile oamenilor. Era puternic și isteț. Foarte curând ne-am împrietenit. Nicu ne ajuta la toate și punea mult suflet; suferea dacă aveam greutăți și ne scotea din orice impas. Ne construiam casa. În acel moment aveam nevoie de bolovani. Obținusem o aprobare de la Primărie pentru a-i scoate din râu. Ne-am dus amândoi de-a lungul malului râului Vâlsan, în amonte, să căutăm un loc de unde puteam scoate piatră bună. De câteva luni îl rugasem să facem această
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
o piatră mare, în mijlocul apei, și apa cuminte curgea ocolind piatra. Pe fundul râului, pietrele mărunte alergau gonite de curentul de apă. Nicu a coborât barosul și târnăcopul de pe umăr și a intrat în apă. A pus ochii pe un bolovan imens și a început să-l lovească. La fiecare întâlnire a fierului cu piatra, închideam ochii automat și lovitura răspundea undeva în inima mea. După câteva lovituri, timp în care ieșea un praf de parcă ar fi ieșit sufletul pietrei, aceasta
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
care ieșea un praf de parcă ar fi ieșit sufletul pietrei, aceasta se sfărâma, se desprindea în felii, după cum o formase timpul. Priveam cu uimire forța omului, în fata căreia până și pietrele îngenunchează. Câți ani le-au trebuit să devină bolovani, iar omului nu-i păsa de viața lor, îi rănea, îi sfărâma fără pic de regret! L-am rugat și l-am întrebat, mai în glumă, mai în serios: „Nicule, mai încet! Nu crezi că le doare?” Ce ipocrizie din partea
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
că în acele momente nu-l puteam ajuta. M-a privit de la distanță, m-a văzut tăcând și mi-a respectat tăcerea. S-a dus singur, înfruntând valurile reci ale apei, s-a depărtat de mine, în căutarea unui alt bolovan (numai el cunoștea anatomia pietrei!), iar eu, știind că nu mă aude nimeni, acompaniată de valurile mici și repezi ale apei de munte, recitam, cu glas tare, din lirica norvegiană: Învață de la apă să ai statornic drum,/ Învață de la flăcări
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
Austro-Ungaria, nu mai era admisă de Budapesta, spre necazul sașilor ardeleni. Cu prilejul Războiului de Independență (1877-1878) pe care România îl ducea, alături de Rusia, împotriva Turciei, s-au înregistrat violențe împotriva românilor din Oradea, caracteristică fiind spargerea geamurilor acestora cu bolovani. Motivul: respectivii nu s-au raliat susținerii turcilor de către ungurimea orădeană... Ca o ironie, deși turcii cotropiseră Ungaria de nenumărate ori și-o desființaseră ca stat, rușii - care spulberaseră revoluția în 1849, la cererea Vienei - preluaseră întreaga antipatie a ungurilor
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
de sub turci - șovinii maghiari au pus în scenă o variantă locală a Nopții Sfântului Bartolomeu (Franța, 23/24 august 1572). Prin urmare, în noaptea de 28 iulie/9 august 1893, o mulțime de factură medievală, înarmată cu pari, lanțuri și bolovani a trecut la atacarea și devastarea reședinței episcopale greco-catolice, din centrul orașului. Ea se adunase pe la ora 21 în Piața Sfântul Ladislau, întonând cântecele patriotice maghiare „Szózat“ și „Kossuth nótája“. Lumea bună a orașului a preferat o altă abordare a
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
fluerând, vociferând la adresa episcopului Pavel: Jos cu mizerabilul! valah puturos, opincar, trădător de patrie, belciug de nasul lui! și altele. Nemulțumiți cu aceste expresiuni prea delicate, știindu-se la adăpostul oricărei intervenții polițienești, au început să bombardeze reședința episcopală cu bolovani de câte 3-4 kg fiecare, încât, în scurt timp n’a mai rămas nici un giam, dar nici cercevele, obloane și uși nestricate la această reședință“. Teodor Neș este cel care precizează corect anul evenimentului, 1893, redându-l detaliat, cu statistica
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
ești baiat buuun... M-am înroșit. - Zău, am fost cu destui de-ahăștia ca tinie, c-or trimes destui prapadiț să le facă saptamâna cu Porcu (așa îl batjocoreau vecinii din Moliviș). Până s-agiungem sus, da drumu la o gramadă de bolovani. I-ote aci, vez? o fost on bolovan mare, l-o zmuls unu șî s-o rupt pamântu de ploi șî s-o facut suruptiș. Uitai să te-ntreb, tu nu pipi? Ce să-i răspund? - N-am țigări la mine
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
am fost cu destui de-ahăștia ca tinie, c-or trimes destui prapadiț să le facă saptamâna cu Porcu (așa îl batjocoreau vecinii din Moliviș). Până s-agiungem sus, da drumu la o gramadă de bolovani. I-ote aci, vez? o fost on bolovan mare, l-o zmuls unu șî s-o rupt pamântu de ploi șî s-o facut suruptiș. Uitai să te-ntreb, tu nu pipi? Ce să-i răspund? - N-am țigări la mine. - Păi nu ț-o bagat Mihai? - Mi-
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de ridicare a bolovanului, la care au luat parte puii de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece și dansuri populare românești, susținut
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]