121 matches
-
zidărie cu baza pătrată, iar între aceștia și pereți se află un parapet de zidărie cu grosimea egală cu cea a stâlpilor. Naosul, de plan pătrat, este acoperit cu o calotă. Altarul este semicircular la interior și pentagonal la exterior. Boltirea lui ș-a făcut cu o concă. Are o fereastră în ax și ambele pastoforii. Catapeteasma este construită din zidărie și are doar două deschideri, cea centrală și cea dinspre nord. Programul iconografic al bisericii s-a păstrat în întregime
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
este dreptunghiular, sprijinit în exterior, la colțuri, de contraforturi masive. În interior are o boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește peretele despărțitor, fiind înlocuit cu trei arcade și doi pilaștri groși, reprezentând una dintre caracteristicile arhitecturii bisericești din secolul al XVII-lea din
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
pe un picior realizat dintr-o singură bucată de lemn. Acoperirea acestor spații se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri în cazul pronaosului, o boltă semicilindrică susținută de un arc-dublou în cazul naosului iar în cazul absidei altarului întâlnim o boltire mai puțin întâlnită, anume o calotă sferică, formată din șase fâșii curbe. Acestă soluție de acoperire este întâlnită și la biserica de lemn din Camăr, aflată nu departe dar, trebuie spus, că această soluție este mult mai des utilizată la
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
în evidență măiestria celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
care constituie principalele surse pentru stabilirea vechimii și etapelor de construcție ale unui monument. Etapa mai târzie a secolelor XVII- XVIII face să se resimtă tot mai frecvent influențe din arhitectura bizantină de la sud de Carpați prin soluțiile adoptate la boltirea spațiilor interioare prin calote pe pandantivi, forma absidei semicirculară la interior și poligonală la exterior, în decorul fațadelor. Lipsa de experiență a meșterilor și preluarea modelelor din surse indirecte au dus la rezolvări proprii pentru majoritatea formelor preluate în cadrul local
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
semicirculară la interior și poligonală la exterior, în decorul fațadelor. Lipsa de experiență a meșterilor și preluarea modelelor din surse indirecte au dus la rezolvări proprii pentru majoritatea formelor preluate în cadrul local, după același Gheorghe Fleșer. În ceea ce privește interpretarea sistemelor de boltire un exemplu poate fi regăsit la monumentele rămase în afara influențelor de factură bizantină cum este Abrudul, iar o detectare ușoară a componentelor specifice lăcașurilor de lemn tot Abrudul o poate face prin prezența turnului- clopotniță cu foișoare și arcade la
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a naosului. În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest se găsește intrarea principală a bisericii delimitată de încăperea de la baza turnului, boltită semicilindric și străpunsă pe
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
vest să fi avut această formă, explicându-se astfel și lungimea mică a navei (de 7,45m), prin suprimarea laturilor de colț ale poligonului. Pentru a pune sub același acoperiș întreg edificiul, a fost ridicată șarpanta, prilej cu care și boltirea interioară a căpătat un spor de înălțime. Pereții, la interior, sunt acoperiți cu placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
până în anul 1957, când a fost construită biserica de zid folosită și azi de comunitate. Mutată în 1961 la Oradea, biserica a suferit unele modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord. Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
Intrarea în biserică se face printr-o ușă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea zidurilor și marcate în exterior exclusiv prin rezalite. În absidele laterale se află câte o fereastră terminată în
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
a folosit piatra brută, tencuită la exterior. Pe fațada apuseană, constructorii au încastrat, ca elemente ornamentale, câteva piese litice romane și un frumos bust antic, elemente care conferă lăcașului o înfățișare stranie și neașteptată. Prin dispoziția planimetrică și sistemul de boltire al altarului, edificiul se înscrie în sfera arhitecturii romane; portalul vestic, cu arc frânt și trei retrageri, aparține însă stilului gotic. Așadar, aspectul actual este rezultatul numeroaselor transformări pe care le-a suferit lăcașul de-a lungul timpului. Astfel, la
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale. Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65x3.80 metri
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Universității din Cluj, Convictus Nobilium din Cluj), fapt care a facilitat revenirea franciscanilor în oraș. Odată cu anul 1728 franciscanii inițiază o campanie de restaurare a bisericii în care construiesc turnul din fațada vestică în stil baroc și refac interiorul prin boltiri tipice baroce la o cotă mai joasă decât vechea acoperire gotică prăbușită la acel moment. Din literatura de specialitate rezultă că pe șantierul bisericii a lucrat o perioadă îndelungată meșterul Konrad Hammer, căruia i se atribuie - în 1728 și între
Biserica Franciscană din Cluj () [Corola-website/Science/303671_a_305000]
-
baroce la o cotă mai joasă decât vechea acoperire gotică prăbușită la acel moment. Din literatura de specialitate rezultă că pe șantierul bisericii a lucrat o perioadă îndelungată meșterul Konrad Hammer, căruia i se atribuie - în 1728 și între 1734-1745 - boltirea bisericii și construirea turnului monumental. Altarul baroc al iezuiților a fost mutat în Biserica Franciscană din Mediaș, unde se află până în prezent. Din 1898 în fața bisericii se află amplasat Obeliscul Carolina, după mutarea sa din Piața Unirii. În interiorul mănăstirii se
Biserica Franciscană din Cluj () [Corola-website/Science/303671_a_305000]
-
registrul cu scene, despărțit de friza sfinților în picioare printr-un rand de medalioane. În altar și pronaos, împărțirea suprafețelor pereților este mai mult sau mai puțin aceeași. În altar, programul de scene începe pe concă, iar în pronaos pe boltire și timpane, cu deosebirea că, pentru a mări înălțimea episcopilor în prima din încăperi și a ctitorilor în cea de a doua, a fost suprimat rândul de medalioane. O altă particularitate a repartiției scenelor este că marile sărbători nu mai
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
jos - pe registre succesive - de îngeri, de profeți și, la baza turlei, de 8 reprezentări de apostoli, înscrise în medalioane. Simbolurile apocaliptice ale evangheliștilor, pictate pe pandantivi, profeții, martirii și papii reprezentați pe arcul triumfal și pe arcurile care susțin boltirea, se adaugă, ca de obicei, suitei Pantocratorului. Desfășurarea forțelor simbolizând gruparea puterilor cerești și a personajelor Vechiului și Noului Testament în jurul lui Hristos forma o ierarhie strânsă, având fără nici o indoială un caracter simbolic într-un stat feudal centralizat, unde
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante: În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
mare la est și una mică la proscomidiar, spre nord. Catapeteasma din lemn de tei, poleită cu bronz, este pictată de un anonim. Pereții bisericii nu au pictură, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn. Sistemul de boltire, în strânsă legătură cu concepția spațială a bisericii corabie, pune în valoare tâmpla monumentală din lemn sculptat și aurit, adevărată capodoperă a artei din epoca post-brâncovenească. Biserica nu are decorații în interior-tocmai pentru a pune în evidență catapeteasma sculptată în
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
lăcașului se situa la un nivel inferior celui actual. Încăperea principală a sacristiei se compune din două travee boltite în cruce pe ogive. Complexul a fost completat în 1934 printr-o încăpere mai mică, care este racordată prin sistemul de boltire sacristiei inițiale și formează un fel de nartex al acesteia. Cronologia construcției nu a fost încă tratată în literatura de specialitate. Conform unei prime analize efectuate de către Dirk Schumann corul și sacristia ar aparține unor faze diferite de edificare. Sacristia
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
de cear?, ori granit. ?i acesta este un loc sacru, pentru c? aici se afl? templul magilor cu sc?ri str?juite de stâlpi „de aur blond", cu „muri netezi de-o marmur? de cear?", „cu arcuri ce-?i ridic? boltirea temerar?", „cu stele că flori ro?îi pe albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn? fac blând? prim?văr? / ?i-ntind umbre cu miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe care se sprijină turla este sistemul de boltire moldovenesc, care “derivă din arhitectura de lemn locală”. La Pătrăuți, pe naos “deasupra celor patru arcuri mari sprijinite pe console, se înalță, prin mijlocirea arcurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe care se sprijină turla este sistemul de boltire moldovenesc, care “derivă din arhitectura de lemn locală”. La Pătrăuți, pe naos “deasupra celor patru arcuri mari sprijinite pe console, se înalță, prin mijlocirea arcurilor piezișe moldovenești, o turlă cu 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe care se sprijină turla este sistemul de boltire moldovenesc, care “derivă din arhitectura de lemn locală”. La Pătrăuți, pe naos “deasupra celor patru arcuri mari sprijinite pe console, se înalță, prin mijlocirea arcurilor piezișe moldovenești, o turlă cu 12 laturi așezată pe o bază pătrată.” La Popăuți, calota
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are are valoarea nulă) spre stânga sau dreapta, conform regulilor: pentru valori mai mici că zero, curbă este alungita / înclinată la stanga, iar pentru valori mai mari ca zero, curbă este alungita / înclinată la dreapta. Indicele Kurtosis (Kurtotica) arată gradul de boltire a curbei, cu abateri de la normalitate, după regulile: când valoarea este egală cu 3, curbă este normală, pentru valori mai mari ca 3, curbă este ascuțită (leptokurtică), iar pentru valori mai mici că 0, curbă este aplatizata (platycurtică). Dimensiunea DINAMISM
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]