89 matches
-
booleene" (numite așa după matematicianul și filozoful englez George Boole); acestea nu pun accentul pe valoarea aritmetică a numărului binar în cauză, ci pe manipularea numerelor și cifrelor binare conform legilor adevărului și falsului. Vezi articolele Logică binară și Algebră booleană. Sistemul hexazecimal are baza 16 și utilizează 16 cifre hexazecimale, care se notează astfel: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F. În acest șir de cifre hexazecimale, Pentru reprezentarea valorilor zecimale de la 0
Sistem binar () [Corola-website/Science/296577_a_297906]
-
a C++. Au apărut acum moștenirea multiplă, clase abstracte, funcții statice, funcții constante și membri protected. În 1990 o altă carte a fost lansată, oferind suport pentru standarde viitoare. Ultimele adăugări includeau template-uri, excepții, spații de nume (namespace-uri) și tipul boolean. O dată cu evoluția limbajului C++, a evoluat și o bibliotecă standard. Prima adăugire a fost bibliotecă de intrări/ieșiri (I/O stream), care oferea facilități pentru a înlocui funcțiile tradiționale C cum ar fi printf și scanf. Mai tarziu, printre cele
C++ () [Corola-website/Science/296589_a_297918]
-
br> a) b) Execuția instrucțiunii decizionale începe cu evaluarea expresiei. Valoarea expresiei poate fi de orice tip scalar. Dacă valoarea expresiei este diferită de 0, atunci se execută instrucțiunea "instr a", altfel se execută "instr b". Limbajul C nu operează cu tipul boolean, valorile de adevăr fiind codificate numeric, după următoarea regulă: o valoare nulă este echivalentă cu fals iar o valoare ne-nulă cu adevărat. <br> "Exemplu:" Instrucțiunea de mai sus afișează textul ""pozitiv"" dacă "a > 0" și ""negativ"" în caz contrar
Sintaxa limbajului C () [Corola-website/Science/296568_a_297897]
-
Diagramele Karnaugh, numite și hărți Karnaugh, au fost inventate în 1950 de Maurice Karnaugh, un inginer în telecomunicații de la Laboratoarele Bell pentru a facilita minimizarea expresiilor algebrice booleene. În mod normal, pentru minimizarea acestor expresii este nevoie de calcule complicate, folosind formule și iterații, pe când Diagramele Karnaugh sunt mult mai simplu și mai rapid de utilizat pentru că folosesc capabilitățile creierului uman de recunoaștere a formelor pentru a decide
Diagramă Karnaugh () [Corola-website/Science/297452_a_298781]
-
diagrama Karnaugh, trebuie să aflăm expresiile minimale care vor fi utilizate în expresia finală. Acest lucru va fi făcut prin încadrarea valorilor de 1, astfel încât figura reprezentată de acestea să aibă următoarele proprietăți: Grupurile generate sunt convertite într-o expresie booleană prin: Fiecare grup generează astfel un produs, iar valoarea expresiei booleene este suma acestor produse. Funcția inversă se poate obține grupând valorile de 0, în locul celor de 1. Fie o funcție f(A, B, C, D), cu următoarea tabelă de
Diagramă Karnaugh () [Corola-website/Science/297452_a_298781]
-
în expresia finală. Acest lucru va fi făcut prin încadrarea valorilor de 1, astfel încât figura reprezentată de acestea să aibă următoarele proprietăți: Grupurile generate sunt convertite într-o expresie booleană prin: Fiecare grup generează astfel un produs, iar valoarea expresiei booleene este suma acestor produse. Funcția inversă se poate obține grupând valorile de 0, în locul celor de 1. Fie o funcție f(A, B, C, D), cu următoarea tabelă de adevăr: Funcția dată cu parametrii mintermeni (adică valorile pentru care rezultatul
Diagramă Karnaugh () [Corola-website/Science/297452_a_298781]
-
cu o varietate de tehnologii - de ex. mașina lui Babbage era alcătuită din componente mecanice. Însă singura asemenea tehnologie care s-a dovedit suficient de practică este cea a circuitelor digitale (numerice), circuite electronice care pot efectua operații din algebra booleană și aritmetica binară. Dar primele „circuite” digitale foloseau relee electromecanice pentru a reprezenta stările "0" (blocat) și "1" (conducție), aranjate în porți logice. Releele au fost repede înlocuite cu lămpi electronice - tuburi electronice cu vid, dispozitive 100% electronice, folosite până
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]
-
fi de diverse tipuri: Fiecare categorie poate fi divizată mai departe în multe alte subcategorii, în funcție de jocul la care se referă. Din punct de vedere matematic, aceste evenimente nu sunt altceva decât submulțimi, iar câmpul de evenimente este o algebra booleană. Între aceste evenimente, găsim evenimente elementare și compuse, compatibile și incompatibile, independente și ne-independente. Acestea sunt doar câteva exemple de evenimente de joc, ale căror proprietăți de compunere, compatibilitate și independentă sunt ușor observabile. Aceste proprietăți sunt foarte importante
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
moduri: Regasirea documentelor electronice din zona de stocare. Sistemele DMS asigura criterii de căutare complexe, căutări după metadate, căutări după text conținut în documente(full-text-search). În căutări se utilizează criterii combinate între medadate generale și metadate specifice, expresii de tip boolean și operatori de căutare (=, <>, >=, <=, LIKE, !=) Un document publicat trebuie să fie într-un format care să blocheze modificarea facilă a documentului. Sistemele DMS asigura distribuția documentelor către destinatarii lor (și numai către aceștia) pe bază de grupuri, roluri, drepturi de
Sistem de management al documentelor () [Corola-website/Science/320380_a_321709]
-
are sursa în "metoda S+7", pusă la punct de scriitorul Jean Lescure în 1961), literatura combinatorie, pe baza căreia Raymond Queneau a scris "Cent Mille Milliards de Poèmes" (O sută de mii de miliarde de poeme), dar și poemele booleene, bazate pe algebra booleană, sau acele "poeme cu mtamorfoză pentru Banda lui Möbius". Cercertările în domeniul "anoulipisme" sunt în curs. Rezultatele acestor cercetări au apărut în primele lucrări colective ale grupului, "La Littérature potentielle" (Gallimard, coll. Idées, 1973) și "Atlas
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
S+7", pusă la punct de scriitorul Jean Lescure în 1961), literatura combinatorie, pe baza căreia Raymond Queneau a scris "Cent Mille Milliards de Poèmes" (O sută de mii de miliarde de poeme), dar și poemele booleene, bazate pe algebra booleană, sau acele "poeme cu mtamorfoză pentru Banda lui Möbius". Cercertările în domeniul "anoulipisme" sunt în curs. Rezultatele acestor cercetări au apărut în primele lucrări colective ale grupului, "La Littérature potentielle" (Gallimard, coll. Idées, 1973) și "Atlas de littérature potentielle" (Gallimard
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
În informatică, tipul de date boolean sau tipul de date logice este unul dintre cele mai simple tipuri de date, având doar 2 posibile valori (adevărat și fals), se folosește pentru a reprezenta valori logice în algebra booleană. Este denumit după George Boole, primul matematician care a definit un sistem algebric logic în secolul al XIX-lea. Diverse limbaje de programare implementează tipuri de date booleane în structura lor, precum Pascal, Java, PHP, JavaScript sau C++. Operatori specializați
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
adevărat și fals), se folosește pentru a reprezenta valori logice în algebra booleană. Este denumit după George Boole, primul matematician care a definit un sistem algebric logic în secolul al XIX-lea. Diverse limbaje de programare implementează tipuri de date booleane în structura lor, precum Pascal, Java, PHP, JavaScript sau C++. Operatori specializați precum '>','≠' sau '!=' sunt programați să returneze valori booleane. Deasemenea structuri condiționale de control precum "if-then-else" sau structure repetitive gen "while" pot testa expresii booleane. Limbaje precum C sau
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
care a definit un sistem algebric logic în secolul al XIX-lea. Diverse limbaje de programare implementează tipuri de date booleane în structura lor, precum Pascal, Java, PHP, JavaScript sau C++. Operatori specializați precum '>','≠' sau '!=' sunt programați să returneze valori booleane. Deasemenea structuri condiționale de control precum "if-then-else" sau structure repetitive gen "while" pot testa expresii booleane. Limbaje precum C sau Lisp care nu implementează explicit tipul de date boolean, pot reprezenta valori logice printr-un alt tip de date. Lisp
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
implementează tipuri de date booleane în structura lor, precum Pascal, Java, PHP, JavaScript sau C++. Operatori specializați precum '>','≠' sau '!=' sunt programați să returneze valori booleane. Deasemenea structuri condiționale de control precum "if-then-else" sau structure repetitive gen "while" pot testa expresii booleane. Limbaje precum C sau Lisp care nu implementează explicit tipul de date boolean, pot reprezenta valori logice printr-un alt tip de date. Lisp folosește liste fără elemente pentru fals și orice altă valoare pentru adevărat. C folosește tipul de
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
de date. Lisp folosește liste fără elemente pentru fals și orice altă valoare pentru adevărat. C folosește tipul de date integer (numere întregi), iar expresii precum codice 1 returnează valori 1 pentru adevărat și 0 pentru fals. În general o variabilă booleană poate fi văzută și implementată că o variabilă cu un singur bit, care poate stoca doar două posibile valori. Majoritatea limbajelor de programare, chiar și cele care nu implementează explicit tipul de date boolean, suporta operații algebrice booleane precum conjuncția
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
chiar și cele care nu implementează explicit tipul de date boolean, suporta operații algebrice booleane precum conjuncția logică (ȘI), disjuncția logică (SAU), echivalentă logică (codice 2), disjuncție exclusivă (XOR), negație logică (!) În anumite limbaje de programare există un tip de date boolean care include și NULL că o posibilă valoare pe langă adevărat și fals ().
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
locali (ROM). Poate adresa 64KBytes memorie de date externă, adresabilă doar indirect. Are 128 (256) octeți de RAM local, plus un număr de registre speciale pentru lucrul cu periferia locală. Are facilități de prelucrare la nivel de bit (un procesor boolean, adresare pe bit). Intel a dezvoltat si un “super 8051” numit generic 80151. Actualmente există zeci de variante produse de diverși fabricanți (Philips, Infineon, Atmel, Dallas, Temic, etc.) precum și cantități impresionante de soft comercial sau din categoria freeware/shareware. Au
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
funcții (CPU, RAM, ROM, I/ O, logică de întreruperi, timer, etc.) într-un singur pachet; pentru variantele 8051, 8031 și 8751 diferențele apăreau la memoria internă program. O caracteristică deosebit de utilă a microcontrolerului 8051 este includerea unui motor de procesare boolean care permite operațiilor logice booleene la nivel de bit să fie efectuate în mod direct și eficient cu ajutorul registrelor interne și RAM-ului. Aceasta caracteristică a ajutat la cimentarea popularității 8051 în aplicațiile de control industrial. O altă caracteristică importantă
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
O, logică de întreruperi, timer, etc.) într-un singur pachet; pentru variantele 8051, 8031 și 8751 diferențele apăreau la memoria internă program. O caracteristică deosebit de utilă a microcontrolerului 8051 este includerea unui motor de procesare boolean care permite operațiilor logice booleene la nivel de bit să fie efectuate în mod direct și eficient cu ajutorul registrelor interne și RAM-ului. Aceasta caracteristică a ajutat la cimentarea popularității 8051 în aplicațiile de control industrial. O altă caracteristică importantă este că are patru seturi
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
în preajma celui de-al doilea război mondial. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile, iar Claude Shannon a arătat că orice funcție din algebra booleană poate fi implementată mecanic cu ajutorul unor circuite logice electronice. John von Neumann a descris și el, pe când lucra la proiectul EDVAC, arhitectura von Neumann, o schemă structurală de bază a calculatoarelor. Aproape toate calculatoarele moderne sunt construite din circuite logice
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
Park în ianuarie 1944. Colossus a fost prima mașină de calcul complet electronică. Ea utiliza un număr foarte mare de tuburi electronice. Primea datele de intrare pe bandă de hârtie și putea fi configurată să efectueze diferite operații din logica booleană, nefiind însă Turing-completă. S-au construit nouă exemplare de Colossus Mk II și singurul exemplar de Mk I a fost îmbunătățit și transformat și el într-un Mk II. Detaliile despre existența, proiectarea, și utilizarea lor au fost păstrate secret
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
om. Din cauza acestor constrângeri, calculatoarele Colossus nu au apărut în multe istorii ale calculatoarelor. O copie reconstruită a unei mașini Colossus este expusă la Bletchley Park. În 1937, Claude Shannon a arătat că există o corespondență unu-la-unu între conceptele logicii booleene și anumite circuite electrice, care astăzi poartă numele de porți logice, și sunt omniprezente în calculatoarele numerice. În lucrarea sa de masterat de la MIT, pentru prima dată în istorie, Shannon a arătat că releele și comutatoarele electronice pot calcula expresii
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
circuite electrice, care astăzi poartă numele de porți logice, și sunt omniprezente în calculatoarele numerice. În lucrarea sa de masterat de la MIT, pentru prima dată în istorie, Shannon a arătat că releele și comutatoarele electronice pot calcula expresii de algebră booleană. Intituată "A Symbolic Analysis of Relay and Switching Circuits" ("O analiză simbolică a releelor și circuitelor de comutație"), teza lui Shannon a pus bazele proiectării practice a circuitelor numerice. George Stibitz a realizat un calculator pe bază de relee, denumit
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
în întregime mecanic și funcționa în reprize de cel mult câteva minute. Helmut Schreyer l-a sfătuit pe Zuse să folosească o altă tehnologie. Pe când era student la doctorat la Institutul Tehnologic Berlin în 1937, a lucrat la implementarea operațiilor booleene și a ceea ce se numesc astăzi circuite basculante bazate pe tuburi electronice. În 1938, Schreyer a prezentat un circuit bazat pe acestea în fața unui public restrâns și și-a explicat viziunea sa privind mașinile electronice de calcul — dar cum cele
Z3 (computer) () [Corola-website/Science/321846_a_323175]