80 matches
-
să ne primim și cuiele și fierea ca Tine-n marea Ta singurătate. Pe fruntea țării zâmbetul Ți-l pune și Neamul care-acum osânda-și duce învață-l Tu amara rugăciune din clipele suirilor pe Cruce. Cu mâna Ta, ca borangicul lunii, din răni oprește sângele fierbinte, închide-n piepturi geamătul furtunii, sărută-i țării lacrimile sfinte! Și sus, pe Crucea crâncenă, pe care stă Neamul nostru-nsângerat, Tu scrie, Iisuse, un aprins inel de soare, ca semn al Învierii ce-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vecine și îndepărtate (Persia, țări arabe și Bizanțul), a ordonat construirea drumurilor cu stații de poștă, la fiecare 15 km și lărgirea porturilor; China a cunoscut o epocă de liniște și prosperitate. Trezoreria a fost plină, prețurile cerealelor și ale borangicului au scăzut, numărul populației a crescut la 53 de milioane. În cei 300 de ani de domnie a dinastiei Tang, atenția în politica externă a Chinei a fost concentrată asupra necesităților de apărare de incursiunile neamurilor nomade, prădătoare și pustiitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Întocmit fabrică spre facere a tot felul de mătăsărie”. Documentele certifică o masivă influență venită din vestul Europei (Berlin, Viena, Paris). Anume meșteșugarii și comercianții evrei din Țările Române au fost implicați În aceste Întreprinderi de sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de prelucrare a acestuia (vopsitorie, croitorie etc.) <endnote id="(vezi 893, pp. 171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut cont de această realitate socio-economică. Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul Aurel a fost mulți ani director de școală, apoi căsătorindu-se cu colega și prietena sa, Viorica Pascaru, a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obținea pentru cămășile bărbătești și femeiești folosind boran gicul și lâna țigaie, se amintea de pânza „sadea”, realizată din cânepă bumbac și borangic, care putea fi și ornamentală. Decorativele erau o îmbinare a firelor de natură diferită, lâna combinată cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fire pentru relizarea hainelor cu care își îmbrăcau familia sau a țesăturilor cu care își împodobeau locuința. La șes se folosea îndeosebi inul și cânepa iar la munte lâna oilor și părul de capră. Cu timpul au început să folosească borangicul și bumbacul pentru anumite categorii de țesături. Am expus câteva unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
deosebită se acorda, începând din deceniul cinci al secolului al XIX-lea, creșterii duzilor și a viermilor de mătase. În 1851, se crease un proiect de fondare a unui institut de creștere a viermilor de mătase în Huși. Se lucra borangicul în două ateliere și covoare. Foarte întinse erau culturile de tutun. Ion Ionescu de la Brad considera, în 1860, că cel mai bun tutun era cultivat la Huși și la Pașcani, iar agricultura este una din cele mai frumoase îndeletniciri a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
export, de aici extinderea suprafețelor agricole și necesitatea sporirii mâinii de lucru. în aceste condiții, femeile au trecut la munca câmpului, la fel cei care practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
kg). Observăm că la Vaslui producția de cânepă era deosebit de importantă, nu întâmplător aici, din 1938, a funcționat cea mai mare topitorie de cânepă din țară. Tot în trecut, în județul Vaslui, creșterea viermilor de mătase și întrebuințarea produsului acestora, borangicul, material de o finețe și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a demarat reabilitarea ideologiei comuniste (sub pretextul reevaluării „moștenirii marxiste”). Astfel încât, în clipa de față, indivizi putred de bogați (îmbogățiți din afaceri cu statul și prin complicate operații de corupție) pozează în filantropi, iar turnători grețoși s-au îmbrăcat în borangicul neprihănirii. Trădarea liderilor liberali (mai întâi în 2007, iar în 2009, odată cu preluarea puterii de către Crin Antonescu, ajungând-se la totala aservire a partidului intereselor oligarhiei de stânga, reprezentate de PSD) a pus placa tombală peste necesarul proces al măsurilor
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
al nostru, un soi de nou duplicitar Procopius, scriind nu două, ci o singură istorie, dar în registru dublu: de panegiric și pamflet, alimentat, acesta, de zvonuri și de bârfe, cu dedesubturi prea puțin disimulate sub purpuri bizantine scumpe sau borangicuri dulci, cronicărești... Pirgu, în fond, sau autorul însuși, îl ține, oare, de "ruină" pe Pașadia Măgureanu, - această fostă "măgură", prin nume, și care, ciclic, pleacă la un... "munte" (ceea ce poate să însemne, totuși, un soi de revenire la el însuși
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
cu jupon, pantofi înalți. Apoi s-a renunțat la accesorii. Dispar dantelele, panglicile, detaliile ornamentale și, spre anul 2000, stilul vestimentar tinde spre moda unisex. Femeia de carieră, femeia puternică preferă îmbrăcămintea comodă, funcțională. În cufere s-au păstrat și borangicul, și pânza groasă, și nylonul în vogă la un moment dat. Pantofi, poșete, pălării, mănuși asortate - toate fac parte dintr-un univers fascinant, chiar demn de o expoziție permanentă. „Aperitivul” a fost deja servit: Pia Brânzeu a arătat deja timișorenilor
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
Simona Vasilache Nu știu pisică să se joace, încîntată, cu un ghem de mătase. Pesemne că, foșnitor și alunecos ca ele, borangicul le sperie. Totuși, nici o mîță, cît ar fi de plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină ale cititorilor de poezie. Pentru ei, antologia este
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
încetă și fata cea caldă și dulce se smulse de lângă el, repezindu-se la țăranul tînar de-alături, care o primi mușcîndu-i buzele subțiri și viclene. Altă fată, căreia-i putea vedea gurguiele ridicate și cercul vișiniu din jurul] lor prin borangicul străveziu, se lipi de el și lăutarii o luară de la capăt. Vasili nu mai știu dacă e-n rai sau în iad. Muierile și spirtul îl duseseră, oricum, pe ceea lume. La lumina posomorită a opaițelor vedea funduri mari și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari din această zonă și vor rămâne ca lucrări de artă de o mare valoare. O parte din ele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
roiniță sau mélisă, care-i bună și când te doare inima, pântecele, capul, la răceală și ca să ai piept pentru sugar. Condurașul ori bobidragul întărește rădăcina părului, ca și urzica, fierea pământului, brusturul și romonița, care-ți face părul ca borangicul. Romonița, uni-i zic morună, e și pentru umflătură de dinți, gâlci, când te-năduși ori ai piatră, dacă nu poți dormi ori pentru arsură, când te doare mațul ori ai degerat, dacă ți-e greață, pentru viermi și pentru
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
paginile goale. Iatac al creștinătății. Nestemată omeiadă. Nu e oraș pe lumea asta din care să intri mai ușor în poveste, să te pierzi, unduios, în caligrafia arabă. La Sevilla e întotdeauna cald. O căldură stranie. Învăluitoare și subțire ca borangicul. Nu apasă. Dezmiardă și atât. E ceva acolo, un portal spre legenda absolută. Așa mă gândeam. Așa mă gândeam atunci. Că e ceva... 21. Singur S-a mutat, în cele din urmă. Într-o dimineață m-a scos la o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
opri rădvanele în marea Piață a templului patriei. În veșminte albe, cu binemirositoare cădelnițe în mâini, ieșiră în întâmpinare demnitarii Cetății de pământ, împreună cu Regina furnicilor, care, spre surprinderea greierilor veniți de departe, nu arbora purpura și mătasea, ci doar borangicul cinstitelor meserii și colierul iscusințelor. Tumultul insolit, mișcările agere ale pictorilor oficiali întinzând culorile pe pânze cetluite pe cadre de frunze de aur, repetatele strângeri de mână și surâsurile pentru dichisit fizionomii se opriră numai când Greierele-dregător începu să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lui dejecții. Pentru că se cacă mai mult decât mănâncă. Romancierul e încurcat în firele pe care le tot țese; va sfârși, privind printre ele, în gogoașa alăturată. Doar ei, aici, ar fi putut deveni fluturi. Pe Filozof îl voi „opări”, borangicul e împlinit. Perseverența lui în atingerea unui scop devine, cu timpul, molipsitoare. Chiar dacă la mijloc nu e decât infantilismul unui crescător de iepuri. De-abia acum - gândindu-mă la posibilitatea unui continuator - îmi dau seama cât de mare este deosebirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cu mâinile În buzunare, oprindu-se din când În când În fața câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat urât la el, așa că Vasile și-a continuat drumul, până când a ajuns În dreptul unei clădiri
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
prezidențial... Oprește deci, tot așa, pe la un ceas pustiu din noapte, Cârmaciul, convoiul, pe când se înturna de la slujbele sale de la Comitetul Central, dă înapoi limuzina, se descalță de ea, așează urechea pe grătarul canalului de scurgere și, concentrîndu-se, deslușește printre borangicul și mileurile pânzelor de păianjen, chiotele îngropaților: ...Mi-am lăsat barbă cu sila Ca să nu-ți rănesc pupila... O dată se făcu fleașcă inimioara Cârmaciului. Domnule, francmasonul nu-i de ici, de colea, dumnealui suferă! Crucea și paștele mă-sii de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mână străină”... Într-un târziu, am adormit. Somn greu. Fără vise... O dimineață mofturoasă, cu un vânticel subțire, care smulgea din când în când câte una din frunzele rămase pe ramuri, purtându-le aiurea. Soarele părea obosit, nereușind să străbată borangicul străveziu al ceții de dimineață. Până să plec spre heleșteul din vale, starea firii s-a schimbat. Soarele a ieșit învingător... Ajuns pe malul iazului, mi-am căutat un locușor unde soarele să-mi rămână prieten toată vremea cât voi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrisă cu litere de-o șchioapă anunța : „Azi, ultima zi“, ceea ce, într-o ambianță prietenoasă, ar fi putut sugera clientelei că e ziua ultimei șanse înaintea tragerii loto, dar într-un loc ca acela, unde ațele de păianjen curgeau ca borangicul, îndemnul avea ceva de sfârșit de lume, menit, mai degrabă, să te pună pe fugă. Iar dacă adăugăm ochii întredeschiși, resemnat vizionari, și straiele cenușii ale acestui Sfânt Ioan căruia prietenii îi spuneau Jenică, avem o privire de ansamblu asupra
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]