104 matches
-
mucu pe la ușile altora... — Eeee-tee... răspunde ea. Nici nu se uită la el. Gata să plece, înfofolită cu toate câte și le-a pus, umblă de colo până colo prin sală, mută din loc troacele și mai ia câte ceva : un borcănel de gogoșari, niște ceapă, că are destulă în iarna asta, câteva căpățâni de usturoi, un rest de țuică, pe care-l toarnă într-o sticlă mai mică, de sirop de tuse. Le-ndeasă în țoașcă, peste pungile goale de plastic. Nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
buzele groase. Pantalonii de casă, fără curea, îi atârnă pe trupul îngust ; deasupra, bluza verde, decolorată. — Dacă știam, nu mai băteam drumul pân-aici de pomană... Dar se scoală, își scoate basca, se apleacă după țoașcă și așază pe masă borcănelul cu murături, sticluța, usturoiul și ceapa. Îi e necaz c-a venit până aici și n-a găsit-o, dacă te lași pe ei, nu vine unu, da nici așa, numa ea, numa ea, d-atâția ani, pe la ușile altora
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce credeai? Avem totul în casă, trebuie să ne suflecăm doar mânecile și să ne așezăm pe treabă. Ei, de unde să-ți iau zahăr candel! În schimb, o să punem așa, de la noi, câteva bucățele de portocală glasată. Am ascuns un borcănel în cămară. Nu te supăra, Mirciulică, dar ai devenit atât de lacom! Atât de lacom! Ce spuneai tu de domnul maior Cristescu? Bineînțeles că l-aș pofti și pe el, dar n-are timp. Te asigur că e ocupat până
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fotografii cazone și miros persistent de tutun, cu mobile vechi, moderne acum 50-60 de ani, purtând urmele peregrinărilor din garnizoană în garnizoană. Perdeluțele de la vitrina dulapului înalt erau date la o parte. Se vedeau înăuntru două cești de porțelan, un borcănel albastru de faianță ― "iaurt Miorița" ― umplut cu nasturi desperecheați, tuburi de zaharină, bani mărunți adunați într-o farfurioară. Pe gheridonul cu placă de marmură și aplicații de bronz se aflau o Biblie legată în piele și discursurile lui Cicero. Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lui Paulee, și trece În revistă o mie de ani de mari filantropi mărșăluind ca la paradă spre grătarul cosmic de barbeque, urmați de cîțiva dintre beneficiari lor care s-au bucurat de succes. Ah. Diavolul Întinde mîna după un borcănel cu unsoare, aflat În buzunarul blue jeans-ilor lui. Deșurubează capacul, Își Înmoaie degetul În unsoare și o Întinde pe buze, dîndu-le o amorțeală plăcută. Crème-de-philantropiste, adevărata esență a bogaților suferinzi, extrasă din osînza lor. Ah, quel élixire! Se gîndește cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
spus să schimbe numerele de mașină și să-și dea alt nume la hotel. Gălățenii i-ar fi linșat. Vecinii, atunci, i-au izolat. Tatăl, aproape orb, a murit. Femeia a vândut din casă să supraviețuiască. Acum, vecinii ajută: un borcănel de dulceață, o prăjitură, o brânzică. Supărarea ei e că A. E. și-a schimbat religia. E grec. Știe doar „Kalimera“. Bunicul făcea samovare și avea o vilă în Constanța, pe Ecaterina Varga. Deci, de la Piața Ovidiu, un pic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
tromboză. Străzile erau ca niște fluvii În care totul se Înnămolise. În mașinile mișcate doar de tresăriri neașteptate, mii de persoane se deplasau fără a merge Însă nicăieri. Între acestea erau și Aris și Maja - sigilați În Smartul ei, un borcănel argintiu cu albastru, parfumat de odorizantul cu esență de vanilie - erau ca o globulă roșie, printre alte milioane de mașini, În traficul acela gâtuit, opriți Între un semafor și o intersecție, Între bulevardul Tiziano și esplanadă, Între cele două maluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mai tare femeie de pe pământ. Axel Rose o luă pe Valentina de braț și o conduse În studio. O puse să se Întindă pe un pătuț acoperit cu un cearșaf de hârtie. Deschise un dulăpior și scoase din el un borcănel cu alcool și o pereche de mănuși de latex. — Bravo ție, viața e o competiție, spuse sentențios Miria, trebuie să Încerci totul ca să știi ce Îți place și ce nu. Tu, de exemplu, având În vedere că nu te compromiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de la cuptor, înșfac o lingură și încep să amestec. Arată ca o apă maronie dezgustătoare. Încep să caut disperată prin bufet după ceva să arunc în ea. Făină. Mălai. Ceva de genul ăsta. Chestia asta e la fix. Apuc un borcănel și torn cu nădejde din praful alb, după care îmi șterg sudoarea de pe frunte. OK. Și acum ? Deodată, îmi aduc aminte de albușurile de ou, care încă se mai amestecă în mixer. Apuc cartea de bucate și cobor cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
recomandat de data aceasta? - N-am reținut, șopti omul de la ghișeu. Pinocheta, parcă. Și Pancreas, după soț. - Oricum, ridică din umeri insul, totul e plăsmuire. Dar am mandatare să semnez, așa că... Își scoase mănușa. Dădu să ia un pix din borcănelul de lângă ghișeu. Întinse o mână subțire, cu degete lungi, păroase, cu unghii negre, încovoiate. - Aici? Întrebă, ciocănind cu inelarul pe un loc liber, o căsuță lunguiață, din josul formularului, pe dreapta. Funcționarul slobozi doar un chiuit lung, amarnic, final, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
spre cel de la calorifer. Acela reușise să vâre femeia în sac. Acum îl cosea la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în borcănel: câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în borcănel: câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre piept. De parcă ar fi ținut ceva de preț în ele. Sau ar fi vrut să încălzească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre piept. De parcă ar fi ținut ceva de preț în ele. Sau ar fi vrut să încălzească borcănelul. Era destul de cald în încăperea ticsită cu lume. Majoritatea bătrâni, somnoroși, mișcându-se greoi, înghesuiți unul în altul, înșirați într-o coadă care se formase de jos din stradă. Și laboratorul era la etajul doi. Nu avuseseră reactivi de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Stelică se rezolvase. Despărțirea ultimă, în cadru intim, sobru, la „Pătrunjelu.“ Își făcuse cavoul încă din ’83, acum ar fi fost imposibil să mai ridice o astfel de casă de veci. „Nasol“, repetă, urmărind-o cum se pregătește să predea borcănelul asistentei. „A dat de belea.“ Până atunci n-o privise atent, deși era cam pe lângă el, dar la cealaltă coadă. El depunea doar urina și apoi trecea, dincolo, la o altă coadă, să-i ia sânge. Nici nu-i zărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
întorcea, tot automat, capul spre cei doi de pe banca de sub salcie. De obicei acolo îl aștepta Smărăndița. Era ora la care închidea ghișeul de bilete pentru autobuze din stație și își lua „pauza de masă“. Mânca pe banca aceea, din borcănelele ei. Se ducea și el atunci și-și lua prânzul. O jumătate de franzelă cu doi cârnați oltenești înfipți în carnea pâinii, între straturi de ceapă și muștar. Își potrivea în așa fel traseul, încât la ora prânzului să golească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Fericită că Laur se duce lângă ea, îi dă un sărut fugar iar Nicu rostește cu încântare, aproape strigând cu vocea-i puternică de bas: - Te-ai făcut gagică mișto, ia-mă și pe mine la plimbare, măcar să vă țin borcănelul! Râd toți și un puști izbucnește hohotind: - Bătrânilor, v-a suflat-o studentul! Erau tineri, veseli, seara era a lor, copacii abia așteptau să îi protejeze, se auzeau din curți glasuri îmbietoare de femei, cu râs velar și muzica ușoară
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
-mi zică: "suntem ai nimănui". M-am oprit uneori, am binecuvântat pe cine a vrut. Dar binecuvântarea unuia care nu se supune regulilor nu prea contează, așa e? În traistă aveam cartea lui Telesio, hârtie, pene de scris și un borcănel de cerneală; copiii se uitau curioși, eu luam cartea și citeam cu voce tare o frază și ei râdeau și se îmbrânceau exact ca porcii aceia de care m-am trezit înconjurat într-o dimineață. Nicicând nu m-am simțit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chestiune, panicoasa răspunde negativ, dar geannyna recomandă „nectarină cu brânzică”. În rest „piticuțul papă din castronel” ceea ce e valabil doar pentru „bebei peste 7 luni”. Un sfat delicios vine de la Silvia din Brașov: „Dacă îi dai lui bebe mâncărică din borcănelele acelea mici, nu le arunca. Eu (Silvia, n.n.) pictez (pe ele) tot soiul de animăluțe sau floricele”. Rețetele culinare sunt de o banalitate exasperantă, fiind inutile pentru orice adult care e în stare să fiarbă o supă. Și cum ar
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
asistent care nu este copt încă, două kilograme de active mixte (un kilogram de imobilizări corporale, 0,5 kilograme de disponibil și 0,5 kilograme de creanțe), 3 kilograme de datorii, un kilogram de venituri, 250 grame de fursecuri din borcănelul de rezerve, 500 grame de cheltuieli, 50 grame de datorii cu scadență depășită, două lingurițe de independență, o linguriță de aroganță și două de disperare, un vârf de etică și 12 ilustrații lucioase. În continuare, autorul descrie următoarea metodă de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prea multe culese și a strigat fericit de recoltă: - Kenane... n-ai o pungă? Ele zâmbeau de punga lui și de Kenan, care se ivise din iarbă zburlit, cu ochii mijiți de somn, - Nu-ți ajunge nici pentru jumătate de borcănel ! și i-au dat ele o pungă frumoasă, încăpătoare; s-au așezat în iarbă și au sporovăit toți patru... nu mai știe ce! Erau agronoame, economiste dar ce contează? Nu interesează pe nimeni dacă erau măritate sau vaccinate! Și-au
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
detot. — Cunosc privirea asta. Spune-mi, te rog, că n-ai adus pe furiș ceva ilegal. Dacă ăsta — făcu un gest larg cu mâinile — e aeroportul internațional, îți dai seama cum arată pușcăria? Imperturbabilă, Adriana scoase din buzunarul blugilor un borcănel roșu cu alb în forma unei capsule mari. Îi răsuci capacul și scoase trei tablete. Ea înghiți una. Pe celelalte două le dădu prietenelor ei. — Leacul lui mami. — Valium? De când iei tu Valium? — De când? De când ne-am decis să zburăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tot era așezat un covoraș de gumă. Perdeaua din plastific mucegăită a dușului atârna pe bara de susținere, înfășurată pe jumătate. Săpunul era perfect aranjat în savonieră. Pe etajera de sub oglindă se afla doar o cremă de mâini și un borcănel de sticlă opacă în care se zărea fondul de ten pe care Italia și-l întindea pe față. Pe jos era un coș de nuiele, am ridicat ușor capacul, înăuntru erau câteva haine murdare. Privirea mi s-a oprit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
tine. Așa că Duncan se dădu la o parte de la fereastră și Alec se săltă pe pervaz cu genunchii și picioarele spre cameră. O făcu destul de neîndemînatic, așa cum se Întîmpla Întotdeauna - căzînd ca un bolovan, iar podeaua bufni, și sticluțele și borcănelele de pe toaleta lui Viv zăngăniră și lunecară. Duncan trase fereastra și aranjă draperiile. CÎnd aprinse lumina, el și Alec clipiră. Lumina făcea ca toate lucrurile din cameră să pară și mai ciudate. Și această stare deveni și mai stranie decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de exemplu, mergeau la familia Popescu, pentru că duminică aceasta fusese la țară de unde nu se întoarce niciodată cu mâna goală. O sticlă cu tărie, un puișor-doi, o canistruță de vin natural, un boț de brânză bună de vaci cu un borcănel de smântână, o pungă de sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
usturoi, * 1 pahar vin alb, * 150 g unt, * sare, * piper, * 1 foaie de dafin, * 1 vârf de cuțit busuioc, * jumătate linguriță boia. MOD DE PREPARARE: Se recomandă ca ficatul să fie pus la frigider preț de câteva ore în câteva borcănele, după ce s-a presărat deasupra puțin busuioc și apoi s-a strâns bine capacul cu filet. (Acest lucru poate constitui o alternativă gustoasă și lipsită de E-uri pentru micul dejun sau cină). Ceapa se toacă mărunt și se pune
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]