116 matches
-
în momentul ăsta arăți mai mult a cal decât a ființă umană, îi spuse Emma fără ocolișuri. Fă-ți și tu părul ăla să arate ca lumea, cumpără-ți niște haine mai acătării și, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai boscorodi orice tip înainte să apuce să zică ceva. Nu toată lumea e o enciclopedie ambulantă ca tine, și tot sunt oameni de treabă. Darcey oftă, dar se învoi că vorbele Emmei aveau un sâmbure de adevăr. Prea nu avea răbdare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
arăți nedormită, observă el. — Din cauza machiajului, îi explică Darcey. Ascunde multe. —Arăți grozav. Se pare că îți merge... mult mai bine, zise el. —Uite ce e. Dădu peste cap cafeaua dintr-o înghițitură. Dacă ai de gând să mă tot boscorodești cu trecutul, atunci să știi că o să fie un coșmar toată călătoria asta. Eu sunt bine-mersi, nu că aș fi avut vreodată vreo problemă serioasă. Doar că nu sunt genul de om care să se căsătorească. Sigur că-mi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
căsuță între munți/ Cu puritatea de fecioară cum e și aerul pe-acolo/ Așteaptă-mă că am să vin și o să mergem pe la nunți/ Tu Afrodită sau Junonă iar eu un fericit Apollo." (Petre Berea) * ,Mărioara îl cicălea și-l boscorodea de cum intra pe poartă. Din dement și bun de nimic nu-l mai scotea. Cât de obosit ar fi venit acasă din schimbul de noapte, tot singur trebuia să se descurce. ŤIa-ți!ť, Ťfă-ți!ť, Ťpune-ți singur!ť. Asta-i
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
la domiciliu în italia, în spania, dar și când venea, ținea cheful șapte zile și șapte nopți, îi cântau la ureche ăi mai tari maneliști și el îi înfunda cu euroi, nimeni nu era ca vinetu dinamo. Nevasta-sa îl boscorodea: bă, mai potoale-te, că nu mai ai doăj de ani. Dar el n-o băga în seamă, îi răspundea cu niște vorbe învățate de la taică-său: Taci, fă, din gură, ce știi tu!... Nevastă-sa a avut gură aurită
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
florilor : „Bate-mă, Doamne, să zac / într-o pădure de mac, / și țigăncile să vie / cu bice de iasomie / și cu funii de petunii / ca la răsăritul lunii, / să mă cheme și blesteme / cu ocări de crizanteme / și să mă boscorodească / cu frunze de îngerească.” Proaspătă și delicioasă fantasmă erotică, viziunea fostelor (sau posibilelor) iubite venite la mormânt ne seduce. Poate fi vorba de un ritual de vrăjitorie, sugerează precizarea de ordin temporal : „ca la răsăritul lunii” - oră propice pentru astfel
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Acasă - da, era altceva, acasă te poți afuma un pic. Să fim cinstiți - te poți îmbăta chiar ca porcu', după cum zice Marfa, crezând că el nu o aude sau că nu va mai ține minte a doua zi ce-a boscorodit ea toată seara. Ivan Mihailovici nu s-ar îmbăta nici acasă dacă Marfușca nu ar sta cu gura pe el și nu i-ar ascunde sticla pe care el știe foarte bine că a cumpărat-o, că pe drum nu
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
altă treabă: uneori o îndopau cu mâncare, iar alteori țestoasa nu făcea altceva decât să-și scoată capul din apă, plângându-se parcă de lipsa totală de hrană și de soarta ei în general. Dacă ar putea vorbi, ne-ar boscorodi pe toate, zicea Mama, o lăsăm întruna să crape de foame; și ca să se revanșeze îi azvârlea câte o bucată de friptură pe care țestoasa o devora pe loc, chestie pe care n-o văzuse în documentarele cu animale, în
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
ținîndu-l acolo, întorci arma și bați în pămînt cu patul de trei ori. De cîte ori bați chemi: "Samoilă! Samoilă! Samoilă!" Apoi ridici arma drept în sus și slobozi focul. Asta se face într-o vineri noaptea. Amos mai și boscorodea vreun descîntec, de care însă Toma nu-și mai aducea aminte." (Ibid.) "Samoilă", putem deduce, ar fi numele unui diavol, specializat în deteriorarea puștilor de vînătoare. Alții, implicați și ei în domeniul cinegetic, își asumă sarcini diferite. Un vînător dă
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
cause, Lux. Dacă aș scrie unul din pretențioasele documente ale studiilor culturale, l-aș numi melting pot. Dacă m-ar interesa, iarăși, excursiile în catastifele cu date, care încearcă să explice un fel de-a fi prin parametri sociologici (ceea ce, boscorodind ariditatea instrumentelor de lucru, am încercat, de altfel, să facem acolo) aș vorbi despre privitul la televizor și despre ieșiri cu prietenii, despre voluntariat, despre familie, toate măsurate în ore-viață. Dar nu acum, aici. Așadar, vorbesc despre un orășel nemțesc
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
nu mai e cu cârca (spinarea, șalele, spatele, dosul, fun... etc. - citat dintr-o zicere haralampyană) spre noi, ci s-a întors, luminându-ne mintea și rânduind mare tihnă cugetului nostru. Fin'că, de-atâta cugetare pentru a desluși adevărurile boscorodite de hoardele de analiști, mai ales din presa văzută, era cât pe ce să intrăm cu oiștea în perimetrul cogito-ului descartesian. Ne uitam la televizor gândind încet și prost, dar acum totul e OK! Realitatea este că, din '89 încoace
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
între pielițe bubate, Lică îi ură cu glas transpirat succes. Podidit de lacrimi, asudase, ca și cum cineva i-ar fi tras o palmă. PODU VECHI - Rifcă, aghibăr băț ! behăi din ușă Zeida. Zorit, bătrânul aștepta să iasă. - Ai răbdare, ai răbdare ! boscorodea madama Rifcă, învelindu-i umerii cu șalul ; îi puse în mână bățul și-l împinse afară. Zeida porni târșit, adunând picioarele și observând cu agerime ulița. Peste drum, așezat cu scaunul în ușă la „Mobilă et Chilipiruri”, domnu Lupu ședea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
să mori des, ai să bei cu dracii și ai să vii înapoi. își urma apoi lectura din hronic: Se pare deci că măscăriciunea ce vârâse spaima n Statu-Palmă nu era alta decât fioroasa Hâcă, neîm blânzita fiară ce pustia boscorodind ținutul Fălticenilor. Aici, Tanti Justina se uita împrejur la noi, mândră. — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Rămăseserăm înmărmuriți. Lui Găinaț îi clănțăneau dinții de admirație. Tramvaiul fusese dat la casare la noi, dar Nea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat la castel. Bătrânul aștepta să audă nu atât ce va răspunde graful, cât tonul pe care îl va
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nici eu, doamnă, glumi Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când aștept asta! Uite-aici, pe fața asta, că pe cealaltă m-o pupat Hicler. În frigurile dorinței de-a-l vedea mai repede, nu mai auzi ce mai boscorodi în urma ei Ghiță, pădurarul. O rupse la fugă și tot într-un suflet o ținu, descheindu-și șuba să-i vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
văzut din nou în curte caii, căruța, plugul, vacile, oile și alte orătănii luate de comuniști, s-au pus pe plâns ca doi copii; aveau amândoi 64 de ani, pentru că atunci când eram neastâmpărat și făceam vreo boacănă, bunica Elena mă boscorodea cu „Sări-ț-ar nasu’, să-ți sară!”, iar bunica Margareta mă făcea „născocor” și n-am știut ce înseamnă asta până în liceu când am citit Țiganiada, pentru că bunicul Victor m-a învățat să dau cu coasa punându-mi o
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
hohote de râs, și ochii începură să-i lăcrimeze. Totul fusese atât de caraghios! Negrul turnase o băutură în pahare și începuse să îngîne niște litanii pe o limbă drăcească. Nici nu se uita la ea. Pocnea din palme și boscorodea. Începuse să-i curgă sudoarea pe frunte și pe fălci. Cămașa i se udase aproape deodată, și prin pânza umedă ieșiseră la iveală mușchii puternici, bine delimitați. Își smulsese deodată cămașa, apoi își trăsese pantalonii vărgați, gata să-i rupă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Cauza a fost probabil lipsa mamei și faptul că a avut un tată prea bătrân pentru el. Nu mi-e greu să-mi închipui ce viață duce. Andreea îl mângâie pe părul jegos și îi ține isonul în timp ce el își boscorodește tatăl, spunând că bătrânul poate să-i fie bunic sau străbunic, dar numai tată nu. Și îi mai povestește Andreei de Schopenhauer și Nietzsche - altceva nu citește -, îi spune cât de mult se recunoaște el în ideile lor și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spun. Era în iunie sau iulie, ultima vară pe care Creangă a mai petrecut-o în viață. Tinca Vartic, țiitoarea scriitorului, întârziase cam multișor la o vecină și mâncarea nu era gata, iar lui Creangă îi era foame, și o boscorodea la cap. - Cum avea vocea? am întrebat eu înfrigurat.Păi, era cam grosuță... - Ceea ce înseamnă că Ion Creangă avea voce de bariton. Mda, se adeverește cu ce au spus și alții, așa cred că a fost. Și? L-a văzut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
drept pedeapsă. Cu părul pus din nou la loc sigur, sub plasă, Desdemona se plimba Încruntată prin curte, cufundată Într-o disperare prea adâncă pentru lacrimi. Cerceta fiecare obiect, suspinând sonor Înainte de a Îi pune eticheta cu prețul, și Își boscorodea bărbatul pentru că Încerca să care lucruri care erau prea grele pentru el. ― Te crezi tânăr? Lasă că le cară Milton. Tu ești bătrân. La o subsuoară ținea cutia pentru viermi de mătase, care nu era de vânzare. Când văzu portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se acordă atenție. În biserică are puterea de a ierta păcatele și de a da Împărtășania. Dar de Îndată ce intră pe ușa duplexului lor din Harper Woods, părintele Mike suferă o coborâre rapidă În rang. Acasă e un nimeni. Acasă e boscorodit, criticat, ignorat. Așa că nu era atât de greu să-ți dai seama de ce părintele Mike se hotărâse să evadeze din căsnicia sa și de ce avea nevoie de bani... ...ânsă Milton nu putea citi nimic din toate acestea În ochii cumnatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
curtea școlii, printre vrăbiile și guguștiucii ăștia din Drumul Taberei, ca și cum ar fi noapte într-o carte și noi chiar am sta de vorbă într-un vis de-al tău un vis de-al tău cu un Matei mare care boscorodește ceva despre o scrisoare, un roman, despre iertare și alte bazaconii, lucruri d-astea pe care trebuie să fii nebun să le visezi atâta timp cât o ai pe Setița Kindo și mai știu eu ce alte labirinturi cu pești prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
regrete schimbarea de naționalitate comanda îi fu onorată peste trei sferturi de oră, supa era clocotită, arzându-i buzele și cerul gurii, iar cașcavalul anexă părea o scară către cer: când voiai să-l muști, se înălța cât Himalaia. Plăti boscorodind, plecă spre casă, luându-și dintr-un magazin alimentar ceva mai omenește de înghițit și o bere nemțească, gândind să se răzbune pe francezi. Seara îl prinse pe Podul Alexandru III. Îi plăcea, pe înserat, să bată podurile Senei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
țipetele ei năvăliră În acea zonă a palatului, aflase de sosirea lui și venea să-l certe că iar are uniforma murdară și să-i aducă aminte că era ora la care trebuia să-și facă lecțiile, Începu să-l boscorodească pe Julius de cum intră În aripa asta a palatului, dar deodată el o văzu că-și pierde avîntul, Țanțoșa Înainta din ce În ce mai Încet și nu era numai efectul tavanelor care absorbeau zgomotele, era ceva În plus, aproape că n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
unu. Așteptăm - dimpreună cu Moș Iacob aștept. Bătrânul se primblă cu mâinile la spate prin curtea noastră, pe dinaintea calidorului; cu țigara-n gură, cu un ochi zbârcit, de fumul cel pișcăcios. Se primblă, trage din țigară, o morfolește, Îi bodogănește, boscorodește pi-Mănenii-iștea; pi tal’arii care nu respectă legea... - Măi, ș’ dacă nu le-am spus de-o mie de ori... Spune ori nu spune ce le-a spus tâlharilor de Măneni de-o mie de ori, nu contează. Bine le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
răbdare... Nu avea. Se grăbea, candela lui de timp... La urma urmei, trebuia să zic mersi că cineva care știa românește Îmi spusese ce-i cu mine, fiindcă de la Sapșa sunt dus În alt birou, unde altul de la ei Îmi boscorodește pe rusește ceva și mă pune să semnez o hârtie rusească. Și o semnez, domnule! De ce nu?!, vorba Înțelepciunii poporului. Ei și dac-aș fi Înțeles ce spune Rusul, ce spune hârtia aceea, În rusește? S-ar fi schimbat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]