77 matches
-
de specialitate folosit de lingviști și de oficialități. Sârbii au afirmat totdeauna că vorbesc sârbește, iar croații că vorbesc croata. Muntenegrenii considerau în general că vorbesc sârba sau, uneori, muntenegreana, iar bosniacii spuneau că vorbesc croata sau, uneori, sârba sau bosniaca. În Serbia, după datele recensământului din 2011, și în Muntenegru, conform celor ale recensământului din același an, în aceste țări n-ar fi vorbitori de sârbocroată. Pentru Bosnia și Herțegovina nu sunt disponibile date despre numărul locuitorilor după limbile vorbite
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
din același an, în aceste țări n-ar fi vorbitori de sârbocroată. Pentru Bosnia și Herțegovina nu sunt disponibile date despre numărul locuitorilor după limbile vorbite. "The World Factbook" a CIA menționează doar că limbile vorbite în această țară sunt bosniaca, croata și sârba. În această țară, la cei care caută și cultivă contactele între diferitele etnii, mai ales tineri, se găsește termenul "naš jezik" „limba noastră” și adverbul "naški" „pe limba noastră”. Denumirea limbii materne reprezintă o problemă pentru cei
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
unele țări, statisticile care iau în seamă limba maternă a locuitorilor continuă să folosească termenul „sârbocroată”. De exemplu în Canada se menționează separat vorbitorii de sârbă, de croată și de sârbocroată. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a adoptat denumirea „bosniacă, croată sau sârbă”. Controversele în jurul termenului „sârbocroată” sunt foarte vii de la dezintegrarea Iugoslaviei, nu numai între lingviști sârbi și croați, ci și printre cei sârbi și cei croați. Unii afirmă existența entității pe care continuă să o numească sârbocroată, alții
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
vorba de o limbă unitară atât din puncte de vedere lingvistic, cât și sociolingvistic, și că nu există niciun motiv să nu se mai numească sârbocroată. În Bosnia și Herțegovina se folosește uneori termenul „limba bosniacă”, alteori se tratează împreună bosniaca, croata și sârba, cu prescurtarea BHS, considerându-se totodată limbi aparte. Lingvistul Nedad Memić folosește și el prescurtarea "BHS", pe care o declină ca orice substantiv (exemplu: "u BHS-u" „în (limba) BCS”). Lingviștii din alte țări, în general neimplicați emoțional
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
alt autor care folosește acest termen. În unele instituții, limba se predă cu denumirea a trei sau patru standarde ale sale. La Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană.
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
muntenegreană. Mai există date despre muntenegrenii din următoarele țări: Numărul total al persoanelor care au declarat la recensămintele din diferite țări muntenegreană că limba maternă este de 232.646. Muntenegreană este limba oficială numai în Muntenegru, limbile minorităților naționale (sârbă, bosniacă, albaneză și croată) fiind și ele de folosință oficială. Adepții ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții independenței Muntenegrului. Intelectualii din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă, aduc ca argument principal dreptul fiecărei națiuni de a-si avea limba proprie, sprijinindu-se pe exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă apartenența limbii muntenegrene la acelasi diasistem slav de centru-sud că și celelalte trei limbi din acestă, dar cer că limba lor să se numească oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
ideea că limba literară trebuie să fie apropiată de limba vorbită, să fie înțeleasă de toți vorbitorii. Cu scopul de a pune în fața scriitorilor modele de limbă, a cules multe creații literare folclorice, nu numai sârbești, ci și croate și bosniace, sprijinindu-se și pe scrierile deja apărute în limba poporului, de exemplu cele ale lui Gavrilo Venclović. S-a inspirat și din literatura croată, precum și din dicționare croate. Ca bază a limbii stardard, Karadžić a luat dialectul štokavian cu pronunțarea
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
se poate vorbi științific decât de o limbă unitară sârbocroată (cu această denumire tradițional adoptată de mediile academice), indiferent de cum o numesc vorbitorii ei sau de faptul că, din motive naționaliste, se vorbește despre patru limbi diferite. Ideea de limbă bosniacă a fost reluată după destrămarea Iugoslaviei și formarea statului independent Bosnia și Herțegovina. Unul din argumentele celor care o susțin este că noțiunea și denumirea de limbă bosniacă au existat deja în Evul Mediu. Se refereau la limba slavă de
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Slovenia, Republica Macedonia și Kosovo sunt prezenți în statisticile recensămintelor. Dintre aceste țări, în Serbia și în Muntenegru se indică separat numărul de persoane de naționalitate bosniacă și al celor de „naționalitate musulmană”. Numărul celor care declară ca limbă maternă bosniaca apare în statisticile din Serbia, Muntenegru și Croația, și sunt diferențe între aceste date și cele referitoare la naționalitate, ceea ce denotă că sunt bosniaci care au declarat ca limbă maternă sârba sau croata. În număr necunoscut, mai trăiesc bosniaci și
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
sunt bosniaci care au declarat ca limbă maternă sârba sau croata. În număr necunoscut, mai trăiesc bosniaci și în emigrație. Cei mai mulți au plecat în Turcia pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales pe la mijlocul celui de-al XX-lea. Bosniaca are statut oficial de diferite niveluri în câteva țări: În Serbia și Muntenegru, bosniaca este și în alt sens limbă minoritară recunoscută, fiind înscrisă în documentele de ratificare de către aceste țări a "Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare". Începuturile limbii bosniace
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
număr necunoscut, mai trăiesc bosniaci și în emigrație. Cei mai mulți au plecat în Turcia pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales pe la mijlocul celui de-al XX-lea. Bosniaca are statut oficial de diferite niveluri în câteva țări: În Serbia și Muntenegru, bosniaca este și în alt sens limbă minoritară recunoscută, fiind înscrisă în documentele de ratificare de către aceste țări a "Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare". Începuturile limbii bosniace sunt legate de existența Bosniei ca stat vasal Regatului Ungariei, dar practic
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
într-un context în care intelectualii croați începeau să pună sub semnul întrebării conceptul de limbă sârbocroată, și la intelectualii bosniaci a apărut revendicarea unor specificități legate de tradiția culturală musulmană. După destrămarea Iugoslaviei și crearea statului Bosnia și Herțegovina, bosniaca a devenit limbă oficială și s-au întreprins acțiuni pentru standardizarea ei. Scrierea cu alfabetul latin a limbii bosniace a devenit chiar oficială prin prevedere a constituției Federației Bosniei și Herțegovinei. Unul dintre argumentele celor care consideră bosniaca drept limbă
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
și Herțegovina, bosniaca a devenit limbă oficială și s-au întreprins acțiuni pentru standardizarea ei. Scrierea cu alfabetul latin a limbii bosniace a devenit chiar oficială prin prevedere a constituției Federației Bosniei și Herțegovinei. Unul dintre argumentele celor care consideră bosniaca drept limbă aparte este folosirea în decursul istoriei a denumirii "bosanski jezik". Într-adevăr, aceasta a fost folosită multă vreme pentru limba vorbită de populația actualei Bosnia și Herțegovina, apoi a fost abandonată pentru o perioadă, ca să reapară, să dispară
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Apoi, un document din 1436 amintește despre un duce din regiunea Kotor care a adus o fată descrisă ca „femeie bosniacă, eretică, numită în limba bosniacă Djevena”. Cărturarii musulmani care scriau în alte limbi afirmau că limba lor maternă este bosniaca. Cărturarii catolici foloseau și ei acest termen. Un exemplu este vizibil pe pagina de titlu a unui manual de aritmetică din 1827, tradus din limba latină de un călugăr franciscan. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, când a apărut ideea iugoslavă
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
citate de Departamentul de Stat al SUA în 2008, 45% din populatie se identifică din punct de vedere religios că musulmani, 36% că ortodocși sârbi, 15% că romano-catolici, 1% că protestanți, si 3% ca aparținând altor culte sau că atei. Bosniacă, croată și sârbă sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile ale sârbo-croatei. Bosnia se confruntă cu o dublă problemă: reconstruirea unei țări devastate de război și introducerea economiei de piață în locul celei centralizate comuniste. Una din grelele
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
Doilea Război Mondial și a acumulat o oarecare tradiție literară. Potrivit ultimului recensământ, 1.344.815 de cetățeni macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 au declarat albaneza, 71.757 turca, 38528 romani, 6884 aromâna, 24.773 sârba, 8560 bosniaca, și 19.241 vorbeau în alte limbi. În Macedonia se vorbește o mare varietate de limbi, ceea ce reflectă diversitatea etnică. Pe lângă limba națională și oficială, macedoneana, limbi minoritare cu număr semnificativ de vorbitori sunt albanezi, romani, turca (inclusiv ), sârba/bosniaca
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
bosniaca, și 19.241 vorbeau în alte limbi. În Macedonia se vorbește o mare varietate de limbi, ceea ce reflectă diversitatea etnică. Pe lângă limba națională și oficială, macedoneana, limbi minoritare cu număr semnificativ de vorbitori sunt albanezi, romani, turca (inclusiv ), sârba/bosniaca și aromână (inclusiv meglenoromâna). Există câteva sate cu vorbitori de și o comunitate de imigranți greci. este limba principală a celor din comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz care nu au învățat o limbă vorbită în copilărie. Sistemul macedonean de
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
de mameluci. Guvernarea otomană s-a confruntat de multe ori în Balcani cu problemele privind exploatarea minelor, imposibil de rezolvat doar prin legea coranică. Astfel, nu a ezitat să folosească dreptul minier saxon în vigoare în cazul minelor sârbe sau bosniace. Juriștii otomani au realizat o culegere de reglementări ce priveau atelierele monetare, salinele, regimul pământului, fiscalitatea, regimul vamal, piețele și porturile. Însă această culegere nu a acoperit întreaga structură a statului, ceea ce l-a determinat pe Mahomed al II-lea
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
Limba oficială, națională și cea mai răspândită în Macedonia este macedoneana. Limbile Macedoniei corespund diverselor grupuri etnice. Statul macedonean recunoaște oficial șase limbi ale minorităților naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884 că vorbesc aromâna, 24.773 că vorbesc sârba, 8.560 că vorbesc bosniaca și 19.241 că vorbesc alte limbi. Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele ("opštini") în care sunt vorbite de cel puțin 20% din populație. Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte comune. Turca este cooficială în Centar Župa și Plasnica. Romani în Šuto Orizari și aromâna în Crușova, deși este vorbită de doar ~10% din populație. Sârba este cooficială în Čučer-Sandevo. Bosniaca este singura limbă minoritară recunoscută care nu este oficială la nivel local în nicio comună. Politica lingvistică a Macedoniei este reglementată prin Articolul 7 al Constituției Republicii Macedonia și de Legea Limbilor. Conform Constituției: Macedoneana ("makedonski jazik") este o limbă
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
comunele unde o limbă minoritară este vorbită de cel puțin 20% din populație, acea limbă are statut co-oficial alături de macedoneană. Cinci din cele șase limbi minoritare recunoscute sunt co-oficiale în unele comune, singura care nu are acest statut nicăieri fiind bosniaca. Albaneza ("gjuha shqipe") este o limbă indo-europeană vorbită de circa 7,3 milioane de oameni din toată lumea, în special în Albania și Kosovo, dar și în alte zone ale Peninsulei Balcanice unde există populație albaneză, inclusiv în vestul Republicii Macedonia
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]