140 matches
-
fi procedat și cu botezul creștin; în Martiriul său, Sfântul Episcop Policarp al Smirnei afirmă (9, 3): „De optzeci și șase de ani slujesc Domnului”. Această mărturisire o făcea în anul 156 și se referă la viața sa de după botez. Botezarea sa trebuie să fi avut loc în jurul anului 70, „în vârsta fragedă a copilăriei”, - spune profesorul Jeremias<footnote Pr. Prof. Grigore T. Marcu, op. cit., p. 182. footnote>. Comentatorii biblici sunt unanimi în a înțelege prin „casă” atât „familia naturală”, soț
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a Lidiei, ci pe credincioșii adunați în locuința evlavioasei femei să asculte propovăduirea Apostolilor<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 35-36. Vezi și † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 132-133. footnote>. Textul de la I Cor. 1, 16 unde ni se menționează despre botezarea „casei” lui Ștefana este pus de unii în legătură cu textul din I Cor. 16, 15 unde se arată că cei ai lui Ștefana „slujeau sfinților”, prin aceasta excluzându-se copiii care n-ar fi avut cum să împlinească un atare serviciu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ce alta poate însemna cerința aceasta de a avea copii credincioși decât copii botezați, copii creștinați, adică «născuți» și în baia Botezului și crescuți în învățăturile Mântuitorului Iisus Hristos”<footnote † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 130. footnote>. Practica aceasta a botezării pruncilor s-a impus, în primele veacuri, și datorită grijii primilor creștini pentru soarta celor care murind de mici, nu ajungeau să beneficieze de roadele mântuitoare ale acestei Sfinte Taine. Meditând la sentința Mântuitorului „De nu se va naște cineva
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
necesar ca, în prealabil, să fie catehizați și apoi botezați. Și așa s-a procedat și mai pe urmă când s-a pus problema primirii acestora în Biserică, cum am mai precizat deja. Apostolii nu puteau începe misiunea lor cu botezarea copiilor iudeilor sau păgânilor. Trebuiau botezați părinții și apoi copiii acestora. Era lipsit de sens să se procedeze invers. Cuvintele de îndemn ale Mântuitorului din textul ce face referire la trimiterea Apostolilor la propovăduire: „învățați” și „botezându-i” exprimă acțiuni
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
din casa lui. Și el, luându-i la sine, în acel ceas al nopții, a spălat rănile lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată”. Atât pentru noi - și pentru orice cititor onest - după lectura acestui fragment, botezarea pruncilor de către Sfântul Apostol Pavel este apodictică, căci, chiar dacă temnicerul din Filipi se interesează numai de mântuirea sa, Apostolul afirmă că dacă el crede, se va mântui nu numai el singur, ci cu toată casa sa. Și apoi, după ce le-
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
inimă nu are mai mult decât arată în exterior, ascultarea și mărturisirea și credința sa sunt inutile: pentru că reprezintă doar o iluzie, și nu credința adevărată. Dar cine ești tu să spui că ascultarea și mărturisirea exterioară sunt necesare pentru botezare, că acolo unde nu sunt prezente, nu trebuie să-i botezăm și acolo unde sunt, trebuie să-i botezăm? Și trebuie să mărturisești continuu că această ascultare și mărturisire sunt nesigure și, prin urmare, nu sunt suficiente pentru ca respectivul să
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
faptul că, dintr-un studiu mai atent al textelor scripturistice invocate de anabaptiști, a rezultat limpede că alta este interpretarea textelor biblice decât cea pe care o aduc ei. E cu neputință ca Biserica veacului apostolic să nu fi practicat botezarea pruncilor. Aceasta, pentru noi constituie o evidență confirmată incontestabil de mărturiile biblice parțial dezvoltate aici care o ridică la rang de certitudine. În ultimă instanță, îndrăznim să aducem nou născuții la botez nu datorită unei tradiții străvechi - care, precum am
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
O și sfârșeste rău, nenorocitul, aruncat din tren pe fereastră în noaptea neagră, taman când vagonul trece pe un pod... Numele lui vine de la franțuzirea germanului Bubi. Dar pe rivalul său (al ofițerului Papadopolinii) îl cheama, belicos, Bismark. Într-adevăr, botezarea câinilor cu nume celebre spune ceva despre dorința de a se fuduli a stăpânilor, iar într-un cunoscut roman postbelic autorul, D.R.Popescu, are o întreagă teorie despre asta și câinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
38, Însă nu i-au atribuit nici o funcțiune pozitivă, deoarece nu recunoșteau rolul mîntuitor al morții lui Cristos. Nu este clar din ce motive repudiau paulicienii botezul, căruia Îi dădeau o interpretare simbolică 39. P. Lemerle opinează că nu practicau botezarea cu apă din pricină că, după spusa Evanghelilor (Matei 3:11; Luca 3:16; Ioan 1:26, 33), Cristos botează „cu Duhul Sfînt și cu foc”40. Din moment ce respingeau atîtea aspecte ale dogmei ortodoxe, nu e de mirare că paulicienii Îi detestau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
presiuni, patru sute de mii de hughenoți au preferat să se convertească la catolicism, iar regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea a criticat violența cu care a fost pus în practică. Cu toate acestea, poziția de putere centrală a Franței nu putea fi menținută
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea fiind cumpărată de la „Cofetăria Centrală M. Bottez” din Huși, cu suma de 2.400 de lei, dacă nu cumva și acest „Bottez” să fi fost tot semit trecut la cultul creștin ortodox prin botezarea sa, practică întâlnită destul de des mai ales în secolul al XIX-lea când, prin această modalitate de schimbare a religiei, evreii își puteau câștiga drepturile depline ca cetățeni ai României, inclusiv acela de a deține proprietăți funciare. În sfârșit, după
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
realitate primar-creștină. footnote>. Autorul plasează răspunderea apărării demersului acestui botez asupra celor care mărturisesc Și practică botezul nou-născuților, în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa probelor care să susțină legitimitatea actului în sine. Această învățătură și practică a botezării nou-născuților și a copiilor merită cu certitudine apărată. Dumnezeu a făgăduit că Botezul însoțit de credința lucrătoare prin iubire va aduce mântuirea și slava veșnică. A refuza cuiva acestea, fie el tânăr sau bătrân, reprezintă o practică ce nu își
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
pedobaptismului, o polemică acerbă cu Kurt Aland care nu a cedat forței argumentelor celui dintâi. Astăzi nu se tăgăduiește faptul că Jeremias a sintetizat și a relevat, într-un mod care nu permite o opoziție sustenabilă, argumentele pentru susținerea practicii botezării copiilor în comunitatea creștină primară. footnote>, pentru care propoziția înseamnă „fuseseră instruiți în credința creștină încă din copilărie Și crescuți ca membri ai unei familii creștine”, a reușit să declanșeze o analiză mai precisă din partea lui Jeremias, deși ultimul continuă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
nou-născuților Și copiilor mai mari<footnote David F. Wright, op. cit., p. 21. footnote>. Începând cu veacurile III-IV, aproape fiecare scriitor creștin care a tratat fie și tangențial această temă a pedobaptismului, poate fi invocat în sprijinul acestei practici apostolice a botezării nou-născuților și a copiilor. Din veacul al III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se săvârșească în
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
21. footnote>. Începând cu veacurile III-IV, aproape fiecare scriitor creștin care a tratat fie și tangențial această temă a pedobaptismului, poate fi invocat în sprijinul acestei practici apostolice a botezării nou-născuților și a copiilor. Din veacul al III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se săvârșească în a opta zi asemenea Tăierii împrejur a pruncilor din Vechiul Testament
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
tratată de noi. În ceea ce privește pricina copiilor, despre care ai spus că nu trebuie botezați mai înainte de a doua sau a treia zi de la naștere, și că ar trebui luată în seamă rânduiala vechii circumciziuni<footnote Sfinții Părinți stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
J. C. Didier, „Une adaptation de la liturgie baptismale au baptême des enfants dans l’Eglise ancienne”, în Mélanges de science religieuse, 22, 1965, p. 79-90. footnote>. Deși Sfântul Ipolit nu putea fi mai clar în relevarea practicii romane contemporane a botezării nou-născuților Și copiilor, tot ceea ce spune restul lucrării despre botez, pregătirea Și etapele sale ulterioare, au sens numai pentru persoanele aflate la vârste responsabile<footnote David F. Wright, op. cit., p. 5. footnote>. Problema poate fi abordată Și altfel. Dacă am
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
destul de tranșant: „Se botează mai întâi copiii ... apoi bărbații și femeile”<footnote La tradition apostolique, în Sources Chrétiennes, n. 11 bis, Les Éditions du Cerf, Paris, 1968, p. 80. footnote>. E apodictic deci că acesta e un argument solid al botezării pruncilor și o nezdruncinată mărturie de la Sfântul Ipolit al Romei. În timpul Fericitului Augustin, Și ulterior, întrebările baptismale referitoare la nou-născut erau încă adresate părintelui sau patronului său spiritual (nașului) la persoana a treia: „Crede în Dumnezeu?” etc., cu răspunsul, „Crede
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
această împotrivire a sa dovedește că botezul ființà. „Căci el își arată părerea sa personală că botezul ar trebui săvârșit mai târziu. Aceasta însă tocmai arată că practica obișnuită era alta. Afară de aceasta, el nu aduce nici un temei apostolic împotriva botezării copiilor, ceea ce, fără îndoială ar fi făcut, dacă Biserica veche ar fi fost și ea potrivnică”<footnote Pr. Prof. Grigore T. Marcu, op. cit., p. 183. footnote>. Declarațiile lui Tertulian împotriva botezului nou-născutului slujesc atunci la consolidarea cazului în favoarea botezului nou-născuților
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ce nu botezau copiii<footnote N. Milaș, Canoanele Bisericii Ortodoxe însoțite de comentarii, vol. II, p. I, Arad, 1934, p. 271 și Ioan Saucă, op. cit., p. 300-301. footnote>, iar prin canonul 110 al Sinodului de la Cartagina din 418, se cerea botezarea copiilor întru iertarea păcatului strămoșesc: „... s-a hotărât să fie anatema oricine tăgăduiește sau zice că pruncii nou-născuți și copiii, fiind botezați din pântecele maicilor, nu se botează spre iertarea păcatelor și nici nu-și atrag ceva din păcatul strămoșesc
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
din nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre practici și tradiții autentic apostolice, printre acestea numărându-se și prețioase indicații despre practica botezării pruncilor. „Botezați și copiii voștri și creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci zice (Domnul - n. n.): «Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i oprițiă”<footnote Așezămintele apostolice, VI, 15 apud Pr. Ioan Mihălcescu, Pr. Matei Pîslaru și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
paradisul din care a fost alungat Adam<footnote Philip Schaff, History of Ancient Christianity, vol. II From Constantine The Great to Gregory The Great, Charles Scribner & CO, New York, 1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării pruncilor era adânc înrădăcinată în tradiția apostolică. În acest sens, redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Voicu, Studii de teologie patristică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 421). footnote>. Sunt multe și referințele Sfântului Vasile cel Mare pe această temă. Din scrierile sale, se poate lesne observa că practica botezării pruncilor era una firească, ce nu era supusă dezbaterilor<footnote În secolul al IV-lea, istoricul Sozomen (Istoria bisericească, V, 2, P. G. LXVII, col. 1213) ne informează că împăratul roman Iulian Apostatul (361-363) a fost botezat din copilărie și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
În secolul al IV-lea, istoricul Sozomen (Istoria bisericească, V, 2, P. G. LXVII, col. 1213) ne informează că împăratul roman Iulian Apostatul (361-363) a fost botezat din copilărie și a fost instruit în Sfintele Scripturi, ceea ce înseamnă că practica botezării pruncilor era demult generalizată. footnote>. În acest sens, aducem și o mărturie: „În privința scufundării de la botez, (...) tu însuți Știi că acea scufundare întreită simbolizează cele trei zile (cât a stat Mântuitorul în mormânt). Căci nici n-ai putea scufunda copilul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cere în rugăciunile lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 17, în col. cit., p. 150. footnote>. Or dacă Sfântul Vasile făgăduiește a se ruga pentru acești prunci, de bună seamă că aceștia erau botezați. Aceeași tradiție apostolică a botezării pruncilor de care amintea Origen, Augustin etc. o transmite și Sfântul Dionisie Areopagitul (sfârșitul veacului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate pe cei ce luau în batjocură - ca și neoprotestanții din zilele noastre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]