141 matches
-
strigă în pustiu” și, într-un sens figurat, „persoana al cărei sfat rămâne neascultat”. Expresia este cunoscută din Evanghelii ca referire la Sf. Ioan Botezătorul, care a fost precursor al lui Isus Hristos și care predica în deșert, pe malul Iordanului, botezarea oamenilor pentru a se spăla de păcat. "Evanghelia după Marcu" 1, 1-3 începe cu aceste cuvinte: În virtutea acestei afirmații, Marcu evanghelistul este reprezentat ca un leu care rage. În "Evanghelia după Ioan" 1, 22-23 Ioan Botezătorul însuși se definește astfel
Vox clamantis in deserto () [Corola-website/Science/337053_a_338382]
-
Curuț, Coinac, Muică, Sulică. Sau nume grele, cu sonorități cinstite și bărbătești: Pulătan, Cacoveanu, Crăcea, Lăbău. „Alo, sărutmâinile, doamna Pulătan?“ Sau: „Insist să vorbesc cu domnul Lăbău.“ Făceam parte dintr-o specie pe cât de pitorească, pe-atât de rudimentară, în botezarea căreia cine știe ce arhitecți onomastici, răpuși de-alcool și plictiseală, se întrecuseră în glume pe vremuri imemoriale. Tovarășul Bețivu, conu’ Târnăcop și duduia Pulpea alcătuiau marea familie a degeneraților veseli, pregătită să debarce dintr-o epocă într-alta. Răsfoiam paginile gălbejite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
religie mozaică botezați; b) Copiii creștini, născuți din mamă de religie mozaică nebotezată, dar al căror tată este creștin de sânge; c) Copiii naturali, creștini, adică botezați, născuți din mamă de religie mozaică botezată. Art. 7. - Trecerea la creștinism, adică botezarea celor de religie mozaică, după 9 August 1940, data punerii în aplicare a Decretului-Lege Nr. 2.650 din 8 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, nu mai poate atrage schimbarea situației de evreu a celui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
forță centrifugă mare. Același astronom a observat și al doilea satelit pe o orbită mai înaltă, primul fiind situat atât de jos față de suprafața planetei, încât era ascuns orizontului local al planetei. Contemporanul lui Hall, francezul Camille Flammarion, a propus botezarea sateliților cu numele celor doi însoțitori mitologici ai carului de luptă ai zeului Ares (Marte): Phobos (Frica) pentru satelitul mai jos și Deimos (Teroarea, Panica) pentru cel cu orbită mai înaltă.
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
38, Însă nu i-au atribuit nici o funcțiune pozitivă, deoarece nu recunoșteau rolul mîntuitor al morții lui Cristos. Nu este clar din ce motive repudiau paulicienii botezul, căruia Îi dădeau o interpretare simbolică 39. P. Lemerle opinează că nu practicau botezarea cu apă din pricină că, după spusa Evanghelilor (Matei 3:11; Luca 3:16; Ioan 1:26, 33), Cristos botează „cu Duhul Sfînt și cu foc”40. Din moment ce respingeau atîtea aspecte ale dogmei ortodoxe, nu e de mirare că paulicienii Îi detestau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atractivității uffici estrinseci", așa cum se numeau funcțiile teritoriale, vezi Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici (1434 to 1494), Oxford University Press, Oxford, 1966, pp. 57-58. 78 Una dintre metodele clasice de stabilire a relației patron-client a fost botezarea reciprocă între rectori și cetățenii teritoriilor supuse cel puțin până a fost interzisă de prevederea din 25 octombrie 1456, citată de Christiane Klapisch-Zuber, "Compérage et clientélisme à Florența (1360-1520)", în Ricerche storiche, 15 (1985), p. 68. Despre relația patron-client între
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
favorabil în Orient. în acest tratat, intenția lui Augustin este de a găsi o explicație pentru problema originii sufletului care să se poată încadra în concepția sa antipelagiană și în doctrina sa privitoare la transmiterea păcatului originar și la necesitatea botezării copiilor. Totodată, îi trimite lui Ieronim Epistola 167 (Privitor la o sentență a apostolului Iacob) în care, analizînd Iac. 2, 11, contestă ideea că toate păcatele ar fi egale, așa cum pretindeau stoicii. Pelagius scrisese, pe vremea cînd încă trăia la
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în timp ce Varsanufie, încă în viață, încetează în această perioadă să mai ofere răspunsuri. Și patriarhul Petru de Ierusalim (524-552) are un schimb de epistole cu Varsanufie, în care îi cere sfaturi pentru a rezolva problemele apărute din necesitatea catehizării și botezării unui mare număr de păgîni, în urma legilor lui Iustinian din 529. Laicii pun întrebări extrem de variate privind raportul dintre credința religioasă și circumstanțele vieții practice. Epistolarul e de mare ajutor pentru cunoașterea vieții spirituale din deșert sub toate aspectele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
stabilit după răpirea Basarabiei la Botoșani, [...] sosit anume de peste graniță“ (1, 6) <footnote Între paranteze dăm volumul, din ediția citată în notele de la final, și pagina. footnote> etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
husari, cu mai mulți ofițeri. Era acolo și fratele mai mare al conului Iorgu, conul Ionuță Răutu, stabilit după răpirea Basarabiei la Botoșani, [...] sosit anume de peste graniță etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care În astfel de momente Își aminteau că sînt
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Subiectul botezării pruncilor este unul de actualitate și nici nu se așteaptă ca el să fie curând un subiect închis, întrucât el se află mereu pe masa discuțiilor, mai ales în dialogurile dintre diferite confesiuni creștine. Controversa botezării copiilor este de fapt
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Subiectul botezării pruncilor este unul de actualitate și nici nu se așteaptă ca el să fie curând un subiect închis, întrucât el se află mereu pe masa discuțiilor, mai ales în dialogurile dintre diferite confesiuni creștine. Controversa botezării copiilor este de fapt și cea mai acută controversă legată de botezul creștin. Din moment ce ne referim la botezul nou-născuților și copiilor, trebuie să analizăm în primul rând ce ne învață Sfânta Scriptură despre această practică. De aceea, am încercat aici
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
trăi între iudei să aibă aceeași lege ca și iudeii, în toate ale lui). Ori, iudeii, la Sinai, înainte de încheierea legământului cu Dumnezeu, au fost stropiți cu sânge, ritual care presupune că în prealabil s-au supus unui act de „botezare”. Motivarea biblică a acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aceeași lege ca și iudeii, în toate ale lui). Ori, iudeii, la Sinai, înainte de încheierea legământului cu Dumnezeu, au fost stropiți cu sânge, ritual care presupune că în prealabil s-au supus unui act de „botezare”. Motivarea biblică a acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles că la intrarea în creștinism, copiii de toate vârstele erau botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Săi cu toată familia lor, cu certitudine Și le respectă perpetuu și în Cel Nou. „Am botezat și casa lui Ștefana” Noul Testament nu oferă date exacte despre botezul copiilor, în sensul de a recomanda sau a descrie în mod clar botezarea lor. Ținând cont de faptul că Botezul era legat de propovăduirea Evangheliei și de convertire, această lipsă ni se pare firească. Indirect însă, analizând temeinic cazurile descrise în Noul Testament când au fost botezate „case” întregi, reiese cu foarte mare claritate
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
historischen Belund, Gütersloh, 1971 și mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et vie chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 1982, p. 214 la Ioan Saucă, op. cit., p. 298. footnote>. Ca argument pentru practica pedobaptismului, ne putem referi deci la botezarea unor familii întregi de convertiți (Fap. 16, 14-15, 30-34; 1 Cor. 1, 16). În textele neotestamentare sunt mai multe mărturii în acest sens. Astfel, când Sfântul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizează că a „botezat și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
fi procedat și cu botezul creștin; în Martiriul său, Sfântul Episcop Policarp al Smirnei afirmă (9, 3): „De optzeci și șase de ani slujesc Domnului”. Această mărturisire o făcea în anul 156 și se referă la viața sa de după botez. Botezarea sa trebuie să fi avut loc în jurul anului 70, „în vârsta fragedă a copilăriei”, - spune profesorul Jeremias<footnote Pr. Prof. Grigore T. Marcu, op. cit., p. 182. footnote>. Comentatorii biblici sunt unanimi în a înțelege prin „casă” atât „familia naturală”, soț
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a Lidiei, ci pe credincioșii adunați în locuința evlavioasei femei să asculte propovăduirea Apostolilor<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 35-36. Vezi și † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 132-133. footnote>. Textul de la I Cor. 1, 16 unde ni se menționează despre botezarea „casei” lui Ștefana este pus de unii în legătură cu textul din I Cor. 16, 15 unde se arată că cei ai lui Ștefana „slujeau sfinților”, prin aceasta excluzându-se copiii care n-ar fi avut cum să împlinească un atare serviciu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ce alta poate însemna cerința aceasta de a avea copii credincioși decât copii botezați, copii creștinați, adică «născuți» și în baia Botezului și crescuți în învățăturile Mântuitorului Iisus Hristos”<footnote † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 130. footnote>. Practica aceasta a botezării pruncilor s-a impus, în primele veacuri, și datorită grijii primilor creștini pentru soarta celor care murind de mici, nu ajungeau să beneficieze de roadele mântuitoare ale acestei Sfinte Taine. Meditând la sentința Mântuitorului „De nu se va naște cineva
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
necesar ca, în prealabil, să fie catehizați și apoi botezați. Și așa s-a procedat și mai pe urmă când s-a pus problema primirii acestora în Biserică, cum am mai precizat deja. Apostolii nu puteau începe misiunea lor cu botezarea copiilor iudeilor sau păgânilor. Trebuiau botezați părinții și apoi copiii acestora. Era lipsit de sens să se procedeze invers. Cuvintele de îndemn ale Mântuitorului din textul ce face referire la trimiterea Apostolilor la propovăduire: „învățați” și „botezându-i” exprimă acțiuni
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
din casa lui. Și el, luându-i la sine, în acel ceas al nopții, a spălat rănile lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată”. Atât pentru noi - și pentru orice cititor onest - după lectura acestui fragment, botezarea pruncilor de către Sfântul Apostol Pavel este apodictică, căci, chiar dacă temnicerul din Filipi se interesează numai de mântuirea sa, Apostolul afirmă că dacă el crede, se va mântui nu numai el singur, ci cu toată casa sa. Și apoi, după ce le-
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]